20,441 matches
-
acru și strănutăm cu stropi grei în timp ce ne reculegem în lăcașurile sfinte, testăm cu unghia calitatea vopselei capodoperelor renascentiste. Rușinea și scârba te cuprind atunci când vezi impostura, iresponsabilitatea și ciocoismul unor politicieni care nu se dau în lături să-și satisfacă, pe bani publici, cele mai aberante capricii, dar nu găsesc de cuviință să investească un ban în viitorul țării. Să nu vă imaginați că bursierii huzureau și că se scăldau în bani. Adevărul e că sumele alocate abia le ajungeau
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
e încă una de supra-față, stagnând la nivelul unei demonstrații, cum spuneam, de vitrină. Haotică în sine (și asta-i bine, e autentic!), ea se mărginește din păcate la rezolvări de asemeni haotice în care cantitatea îneacă impulsurile în loc să le satisfacă și jalonează spontaneitatea în loc să o alimenteze; în care excesul nu înseamnă decât astuparea gurii flămândului, fără să o hrănească; în care transparențele lubrice dezvăluie numai subțirimea sau inconfortul realizării, nu și, așa cum s-ar putea crede, voluptatea ei: o asemenea
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
lor din țară. Regele a fost și rezistent, opunîndu-se o săptămînă încheiată presiunilor sovietice de a fi numit premier Petru Groza. Regele era decis, atunci, chiar să abdice, ceea ce sovieticii amenințau că o vor înfăptui ei dacă nu li se satisfac cerințele. Apoi, Regele, în urma deciziei Conferinței de la Moscova a miniștrilor de Externe ai Angliei, SUA și URSS, i-a cerut lui Groza demisia. Cum acesta n-a acceptat, a urmat celebra grevă regală, suveranul "refuzînd să se mai consulte cu
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
mine în săptămânile de concediu. Mutre fioroase de borfași, priviri alunecoase de șmecheri, aluri agresive de bătăuși plătiți, faciesuri tulburi de obsedați sexual, ei aflaseră, desigur, că România ar fi țara viselor deșucheate pe care în Occident și le pot satisface mai greu sau mai scump. Vor fi aflat că aici curvele sunt, practic, pe gratis, că românul e atât de generos încât, contra a câțiva dolari, nu ezită să-ți pună la dispoziție și casa și nevasta! Abia observând că
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
întîrziate (activitatea lui D. Popovici de pildă, el însuși un mare nedreptățit), cît și din aceea a adevăratului istoric, a prezenței unor manifestări teoretice de o remarcabilă deschidere spre modernitate și noutate metodologică într-o epocă opacă pentru asemenea căutări, satisfăcută în general de propria ei strălucire. Sarcina rejudecării acestui proces, încercată timid mai devreme, într-un moment mai degrabă ostil, de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine (printr-o ediție de "opere alese" oprită după al
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
echivalează cu un păcat suprem. Protagonistul nu e însingurat în handicapul său, cum am crede conform unui mod de gîndire occidentală, ci aparent dimpotrivă, copleșit de prea multa atenție a celorlalți, pe care știe că nu o va putea niciodată satisface. Oamenii diformi, ca și femeile prea frumoase, remarcă la un moment dat în roman un personaj, sînt priviți prea mult, captivi ai curiozității mereu reînnoite, pironiți de o nouă pereche de ochi mirați. Sub această veghe permanentă se petrece ceva
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
evocare ca și cum singurul lucru care i-ar rămîne de făcut personajului ar fi să plece în căutarea propriului destin eliminîndu-și pe parcurs toate neclaritățile. Cu o memorie mecanică Jorj Iordache pleacă la Paris în căutarea lui Solange și se întoarce satisfăcut din această aventură ca și cum locul lui în lume ar fi dinainte și pentru eternitate stabilit. Parodiate, aventurile eșuate ca și cererile în căsătorie ale personajelor nu umbresc spațiul de discurs al cărții, aceasta rămîne totdeauna "în picioare" într-un echilibru
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
imaginație care îți stă la dispoziție... pentru că și acest program construiește lumile în același mod. El închipuie un tablou asemănător cu primul în care obiectele și relațiile între ele sunt schimbate după dorințele tale cu altele care te-ar putea satisface mai bine. În fond aceeași lume în care te simți mai bine pentru că ți s-au împlinit dorințele. O lume care va putea fi poate prezentă în același fel vreodată sau niciodată. Oricum s-ar întîmpla în închipuirile tale va
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Ne batem joc de noi înșine cu o plăcere maladivă, însă punem mâna pe ciomag imediat ce un binevoitor ne atrage atenția că ființa umană pe care o călcăm în picioare e propriul nostru copil iar femeia îndurerată cu care ne satisfacem poftele cele mai josnice e sora sau mama noastră! Un politician liberal făcea un apel plin de patetism, invitându-l pe Ion Iliescu să se retragă din cursa prezidențială. Spre binele țării, sublinia fruntașul liberal. Profundă greșeală tactică. Un om
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
păcatului privind ipostaza de îndrumător politic al literaturii -, concentrarea pe chestiunile materialicești ale Uniunii Scriitorilor aduce o contribuție decisivă la explicarea misteriosului proces de înrolare a marilor scriitori interbelici la jugul proletcultismului. Noul regim a avut viclenia de-a le satisface din plin nevoia de a trăi boierește după anii de trudă interbelică, perioadă în care banii se obțineau cu mare greutate. Sadoveanu, Arghezi, Călinescu s-au văzut potopiți cu bani în schimbul unor prostioare pentru a căror scriere nu era nevoie
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
iar de căzut, am căzut precum se știe!), în fine, ce chip și nume are adversarul. Când ar fi ca Nostradamus să ascundă măcar un grăunte de adevăr, mulți dintre noi vom părăsi nemângâiați planeta albastră, înainte de a ne fi satisfăcut ultima curiozitate. Deocamdată, bărbații care conduc destinele Statelor Unite ale Americii, pe punctul de a pune la punct unui foarte costisitor scut împotriva oricărei agresiuni dinafară - replică modernă la anticul zid chinezesc! - au luat cunoștință de existența unei primejdii cu nimic mai puțin
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
colaborau la amîndouă revistele. Astfel George Fonea a publicat poezia Orașul amintirilor, care în realitate era Iașul, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) publicase cinci poeme în România literară, apoi, la fel, Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în Banat. Acești tineri
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
el. Îl rugasem și să fixeze o oră, să aud cum sună, plăcându-mi deșteptătoarele. Ceasul, suna, într-adevăr, frumos. Mă mai jucasem cu el un pic, pe urmă, în fine, îl cumpărasem, tot jucându-mă cu acele ceasornicului. Mergeam satisfăcut cu ceasul în brațe pe bulevardul Vaclav. Când, deodată, începu să sune. Așa se nimerise... Am așteptat, până la capăt. Pe urmă, îmi picase fisa. Era clar că patronul mă crezuse rus. Îmi venise să râd singur pe bulevard. Și chiar
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
erai dumneata, și care urla sau plîngea, sau cînta sau tăcea. Și mergea cu trenul. Adică e o întreagă chestie. Doamne, Dumnezeule, să nu te-apuci să te estetizezi surrealist! Dar este singura poetică în care cred și care mă satisface. Și, după acest dicteu automat, reveniți asupra textului? Firește. Dar pe niște lucruri mărunte. și-atunci sînt foarte atent, ca să stric sau să îmbunătățesc, dar ceea ce se numește estetică, în general, nu mă interesează. Așa se formează poemul și ajungi
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
ai corespondenței lui Marin Sorescu. Deși nu e vorba despre scrisori literare, care ar fi fost evident, mai captivante și mai semnificative pentru istoria literaturii și pentru opera lui Marin Sorescu, un cercetător al biobibliografiei sale nu poate fi decît satisfăcut de mulțimea de date și informații utile conținute în acest volum, apărut acum într-o ediție revăzută și adăugită (Editura Alutus, Slatina, 2001). Dacă trecem peste sentimentul stînjenitor că intrăm într-un spațiu privat, destinat, de preferință apropiaților, putem găsi
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
ocean, e o fetiță care știe ce e acela un abuz sexual și ce trebuie să facă pentru a-l evita, ca și pentru a-l simula dacă e nevoie; ironia lui Queneau, umorul de cea mai bună calitate vor satisface chiar și cele mai exigente gusturi. Mama numitei Zazie i-a crăpat capul tatălui acesteia cu un topor pentru că l-a prins încercînd să o violeze pe fetiță. Zazie însăși îi va povesti unui personaj scena, cum o povestise, de
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de intelectuali fără nici un impact asupra conștiinței publice. În schimb, încă din prima lună a înșfăcării puterii, 'emanații" s-au bulucit spre Paris, dornici să-și satisfacă pe loc reveriile occidentalizante. îmi aduc aminte de-o ridicolă debarcare în masă a scriitorilor români în Orașul Lumină, într-o perioadă în care încă se mai trăgea pe străzi iar cadavrele celor împușcați la revoluție erau proaspete. Din toată
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
întrupări demonice sau doar mici senzuale proaste - în cazuri extreme (Nadina din Răscoala), dacă femeia în cauză e și aristocrată cu blazon (fie el și local), fiind de așteptat ca un viol din partea unei creaturi agresive și murdare să-i satisfacă simțurile plictisite. Acestea fiind spuse, nu ne vom mai uimi de faptul că, în raport cu Grobei - executat de narator, în prima parte a romanului, cu o ironie atroce! -, Lelia are, în cuprinsul aceleiași prime părți, atitudinea care urmează: "...ea nu-l
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Roxana Racaru (Re)povestirile lumii pe care le investighează Roxana Sorescu devin, în analiza minuțioasă la care le supune, hipertexte, sisteme, organizări complicate de noduri și arce. "Nu foarte numeroase, existente totuși, cîteva scrieri literare românești - epice, lirice, exegetice - satisfac definiția noțiunii de hipertext, așa cum este ea utilizată în limbajul calculatoarelor" și permit astfel atît o lectură în succesiune - orizontală, o lectură în ierarhie - verticală, și o lectură "în rețele de interpretare personală" - asociativă. "Avantajul lor este de a oferi
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
peisagistică naturală și citadină, naturi statice, pictură bisericească etc. în cele mai variate stiluri și maniere: academiste, pleneriste în sens larg, intimiste, tașiste, impresioniste, spaniole, grigoresciene, andreesciene, luchianiene, amaniene și chiar tonitziene. Această bogată putere de acoperire, în măsură să satisfacă nenumăratele orizonturi de așteptare ale timpului, asociată, așa cum s-a mai afirmat, cu o neobișnuită forță de exprimare, dar și cu segmentul cel mai influent din societatea românească interbelică, acela al formatorilor și al distribuitorilor de opinie, constituie premisa majoră
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin de atelier, pictor onorabil, de altfel, bîrfea cumplit. Pe cît era Catargi de atent să nu jignească, pe atît de bîrfitor era acesta. Maestrul, mai știi, îl lăsa pe celălalt să-i satisfacă această irepresibil-voltaireană nevoie de bîrfă... Era un purtător de cuvînt. Acesta ar fi unul din repere. Dar și altele: un Ion Pacea, un Alin Gheorghiu, un Marin Gherasim. N-aș vrea să ocolesc un personaj mirobolant, care-mi devensie, în
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
în această bătălie; de aici la clișeu nu e decît un singur pas. În fața locului comun aprecierea estetică sucombă imediat. Or, aceste stereotipuri pot fi exploatate cu geniu sau nu. Un scriitor de calitate (așa cum este Rodica Ojog-Brașoveanu) reușește să satisfacă așteptarea cititorului (să-i servească locul comun) și să-l și surprindă, să-i impună, eventual, noi reflexe de lectură. Volumul pe care l-am ales pentru prezentare are un titlu puternic, oarecum șocant: Grasă și proastă. Iar pe copertă
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
guvernului său, dați în judecată, se află de doi ani "acuzați și nejudecați" pînă ce Adunarea Deputaților scosese membrii fostului guvern sub acuzare. Or, crede Lascăr Catargi, "nici onoarea acuzaților, nici constituțiunea, nici principiile nestrămutate ale dreptății nu pot fi satisfăcute prin această soluțiune tot atît de arbitrară cum a fost și acuzațiunea". Apoi aflăm în volum o petiție din 1877, redactată de Eminescu în ciornă, prin care Veronica Micle cerea pensie de urmaș, pentru ea și cele două copile, în urma
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
ai fi putut să vii aici fără să mă vezi! Au trecut 9 ani, Andrei! Tocmai pentru că au trecut 9 ani. Pentru mine au fost mult mai mult decât atât. Și pentru prima dată în 9 ani mă simt liber, satisfăcut de aerul pe care îl respir. Nu pot să înțeleg. Ce anume din ceea ce vezi în jurul tău îți sugerează libertate? E o agonie continuă, așteptăm doar sfârșitul. Dramatizezi, ca de obicei. E atât de frumos! E viață, sunt oameni care
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
E lesne de imaginat că un om cu temperamentul, caracterul și, mai ales, cu istoria de infracțiuni avută în spate ("criminal record", cum îi spun anglo-saxonii), precum Miron Cozma, nu s-ar da în lături de la nimic pentru a-și satisface orgoliile de "macho național". Revenirea spectaculoasă a lui Miron Cozma indică destul de precis unde se află România în materie de criminalitate: la nivelul Chicagoului anilor '20-'30. Doar atunci mafioții puteau plănui, ordona și pune în aplicare orice infracțiune. Din
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]