2,378 matches
-
În scrierile pe care mi le-ați trimis, nu se spune nimic despre faptul că Țuculescu și-a petrecut vacanțele de vară, de-a rândul a mai mulți ani de zile la Stațiunea Zoologică din Sinaia. Director era un bătrân savant, profesorul de zoologie Bâznoșanu, o bunătate de om. Pe discipolii săi, asistenți la Universitatea din București, îi îndreapta spre studiul faunei frunzarului de pădure. L-a angajat și pe Jenică în asemenea lucrări. Eu mă băgasem pe studiul comportării furnicilor
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
întrebat cum se discută subiectul Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
este de știut de ce era necesară crima și, în funcție de aceasta, cine avea interesul să o comande. Ipotezele lui Ted Anton în această privință sînt cele pe care le știe toată lumea: bătrînii legionari din zona Chicago, supărați pe faptul că tînărul savant începuse să ia distanță față de ideile politice ale mentorului său, Mircea Eliade, mai mult decît atît, era pe punctul de a se căsători cu o evreică și - se speculează - chiar de a se converti la mozaism; foștii agenți ai Securității
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
Liviu Dănceanu Aidoma oricărui parcurs diacronic, istoria muzicii savante se înfățișează privitorului ca emula timpului, depozit al experiențelor și experimentelor, martor al trecutului, exemplu și aviz al prezentului, avertisment al viitorului. în învolburata ei evoluție, muzica savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
Liviu Dănceanu Aidoma oricărui parcurs diacronic, istoria muzicii savante se înfățișează privitorului ca emula timpului, depozit al experiențelor și experimentelor, martor al trecutului, exemplu și aviz al prezentului, avertisment al viitorului. în învolburata ei evoluție, muzica savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru tipuri de cărămizi (altfel spus, materiale de construcție), care au ocupat poziții clar precizate și delimitate (mai puțin spectralismul, aflat în compenetrație cu celelalte sisteme extratemporale). Sistemul modal
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
a estompat pînă la suprimare, fie printr-o croială atonală ori serială, fie prin brodarea clusterelor sau texturilor microintervalice, generozitatea unor ethosuri născute din încrengături spațiale cît mai diverse. Toate tipurile de cărămizi muzicale au fost succesiv îngurgitate de muzica savantă printr-o pîlnie cu baza orientată în epoca monarhiei modale și vîrful în epoca dictaturii seriale și apoi a supremației spectrale. Astfel arta sonoră a operat exclusiv cu moduri timp de un mileniu și mai bine, cu game - cîteva secole
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii/ dezvăluie savante geometrii// cărări ca niște albii secate// petele de zăpadă joacă rolul/ zonelor de vid/ din peisajele chinezești". Chenarul absenței se umple de eflorescențe ivite intempestiv: "absența ta e plină/ de flori de munte și de flori de grădină/ și de
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
orgolii precum moartea ce vrea să pună gheara peste tot. Așa se face că, etalîndu-și copios ambițiile și orgoliile, majoritatea compozitorilor de azi se visează în culmea puterii și a grațiilor quasi-totale. Aproape că nu mai există creator de muzică savantă care, oricît de nepăsător, oricît de aparent dezinteresat ar părea, să nu își deconspire vanitatea și să nu se inflameze în clipa cînd își vede amenințată poziția, atît de adîncă îi pare rana făcută amorului propriu. Ambițioșilor le place actualitatea
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
acuratețea stilului. în schimb se îmbuibă cu déjŕ-vu-uri (postmoderniste?) ori, dimpotrivă, cu experiențe șocante, nemaipomenite (moderniste?), care suspendă frecvent decența, discreția, la urma urmei, bunul gust. Or, îmbuibarea duce la indigestie, indigestia la anemie și anemia la dispariție. Istoria muzicii savante este și istoria congestionării conștiinței de compozitor, care nu s-ar fi căzut să însemne altceva decît un fel de intuiție a geometriei secrete ce duce la ordine și măsură în creație. Cînd însă este prizonierul conștientizării în exces a
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
caut”. Mă tot întreb și nu găsesc nici un răspuns: Cum a fost posibil ca o asemenea carte - profundă, pe cât de modernă, pe atât de clasică, în problematică, structură stilistică, tipologii, compoziție, străină de orice experiment gratuit, savant concepută și la fel de savant pusă pe hârtie - , cum a fost cu putință ca un asemenea roman să nu trezească interesul specialiștilor, atâta amar de vreme? Martie 2015 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
competiția prețuri-salarii și tensiunile sociale aferente. În general, preocuparea cetățeanului este orientată obsesiv spre politică atunci când se confruntă cu necazuri, îndeosebi cu lipsuri și dificultăți în aprovizionare. Cum de marii strategi (sic!) ai tranziției au omis acest element esențial din savantele lor programe?! 2.Politica financiar-monetară defectuoasă este cu certitudine o altă cauză majoră. La început colaterală mecanismului economic absolvit de orice control, mai apoi punând în funcțiune pârghii care ori că gripează mașinăria greoaie a economiei românești, ori că accentuează
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
aluzii" pentru inițiați; filmul pare că a îngurgitat, el însuși, mult cinema, ca să extragă de acolo motive, situații, tehnici, stiluri... Un film în care totul e joc, de la fibra de profunzime a poveștii pînă la detalii de construcție. O construcție savantă, în ciuda unei înșelătoare accesibilități. Deși regizorul povestea că și-ar fi dorit, la început, pentru personajul profesorului, un actor mai tînăr, pînă la urmă n-a găsit pe nimeni mai "corespunzător", pentru rol, decît Mircea Diaconu. Într-adevăr, cine ar
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în care autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
nr. 1-2 din 2001), a căzut însă peste un articol despre Eminescu (sînt și altele, la încheierea Anului Eminescu, cu adevărat interesante, în același număr) și n-a mai rezistat ispitei (mai degrabă malițioasă decît sadică) de a cita din savantele considerații lingvistice ale d-lui Gheorghiță Geană. Articolul are un titlu pompos-academic: Funcția cognitivă a clișeelor de limbaj: o problemă de eminescologie. Logica titlului ne scapă: funcția cu pricina să fie o problemă de eminescologie? ori problema cu pricina să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
presei franceze cu prostologhikalele d-sale. Recidivează acum, ca să nu lase probabil neilustrat proverbul: prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul. Gîndirea d-lui Voicu e plină de morgă, sumbră și ponosită. Are paloarea mată a semidoctismului savant și sclifosit. Cum spuneam, Cronicarul îi este îndatorat și d-sale: nu spera să-și inaugureze Prostologhikonul cu atîta scorțoasă lipsă de duh cum este aceea de care dă dovadă dl Voicu. Pușcăria pentru ziariști Partidul de guvernămînt și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că Marius Cruceru este, în sens comun, un teolog: este un reputat profesor de teologie biblică și a scris o carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
inconfortabile în surprinderea sensului dorit, pe de o parte, discursul parohial obișnuit și tributar clișeelor în care nici eroare, nici adevăr nu se află, iar pe de altă parte, unei cercetări academice în care sensul poate rămâne învăluit în precauția savantă. În locul acestora, autorul vorbește în primele pagini ale cărții sale despre periegeză ca de un instrument hermeneutic menit să provoace stupefacție calificaților genului. A înțelege un text - și este mereu vorba de capitolele din Matei - înseamnă „curtare“, „găsirea punctului de
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
poeme (9), de interviuri (3), cât prin limpidatea exprimării, a coerenței și a logicii formulărilor, fie într-un plan literar sau altul. Din cele patru cărți, date cu autograf, am zăbovit, cu un interes sporit, asupra volumului Omenirea în paragină savantă, apărută la Editura Conphys, din Râmnicu Vâlcea, în 2009, 172 pagini. Oximoronul din titlul cărții nu este nici pe departe o coincidentia oppositorum, căci tocmai despre dezbinare, aproape categorială, se dezbat foiletonistic, prin implicarea imediată și dreaptă a autoarei, atâtea
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Talentul face diferența Excelent eseul lui Mircea Mihăieș din revistaRAMURI (nr. 3, 2014) intitulat Corto Maltese, între tricoul galben și drapelul roșu. Criticul demonstrează că se poate face hermeneutică înaltă cu farmec și cu inteligență, astfel încât cititorul să parcurgă textul savant cu plăcerea cu care ar citi un palpitant roman de aventuri: „Corto e în largul său pretutindeni pentru că, asemeni lui Leopold Bloom, el e Everyman, omul comun, media aritmetică a calităților și defectelor «fragedei ființe a firii». E o însușire
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
prezentate în revistele de popularizare curiozitățile științifice. Nu e departe clipa când metoda Știați că? se va generaliza și nu vom mai vorbi, în materie de literatură, decât despre ciudățenii, excentricități ori aberații. Dacă descoperirile științifice stau sub pecetea anonimatului („savanții bulgari”, „savanții japonezi” etc.), atunci când se vorbește despre cărți n-a fost încă suprimat obiceiul de a da și numele autorului. Dar viitorul va rezolva și această mică problemă. În fond, îi pasă cuiva pentru că nu se știe cu precizie
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
În acest spectacol excelent condus, accentul cade pe performanța teatrală cu exagerări altfel greu acceptabile în film, pe gesturi, pe ceea ce le împinge către manieră. Subiectul filmului este, de fapt, această manieră de a interpreta care face jocul actorului remarcabil, savant, extrem de nuanțat, iar din tot restul un pretext. Blind (Körlük), filmul norvegianului Eskil Vogt, un debut care merită toată atenția pentru caracterul experimental și finețea observațiilor psihologice cu inserturi suprarealiste reintroduce tema relației dintre film și celelalte arte la nivelul
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
întrebat cu candoare de ce întâiul număr a fost închinat lui N. Titulescu; și se vor mai mira, probabil, când vor vedea că al treilea număr e închinat matematicianului (celebru în străinătate) G. Țițeica, pentru ca pe urmă să urmeze vreun medic savant, dintre aceia care ne cinstesc în toate colțurile lumii. Căci revista noastră are azi o atitudine strict culturală, cu preocuparea unică de a înfățișa sufletul românesc sub toate aspectele lui, iar din literatura străină, atâta cât e necesar unei bune
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
a juca românește, adică de a se adresa unui public mult mai întins; totuși, vraja pe care o exercită asupra sălilor de spectacol este incontestabilă. Asemenea idoli sunt primiți de către adoratori în întregime fără prudență critică, fără rezerve, fără disocieri savante. În Fedra - pe care o menține la culmile de artă ale tragediei - sau întrun banal rol de piesă de bulevard, Maria Ventura e aplaudată cu același entuziasm. Ce nu poate face, chiar în războaiele de cucerire artistică, un general atât
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
pământ te calcă în picioare. Mă țin tare îi înfrunt dar pe o femeie singură o scuipă în cap. Portarul rânjește. La ora zece dimineața este legal să dai drumul la radio: crede el că mă impresionează cu vorbele lui savante. Le-am făcut-o cu telefonul patru nopți la rând știau că eu sunt dar nu m-au putut dovedi. Am râs de m-am prăpădit; s-au răzbunat punând robot dar găsesc eu altceva. Ce anume? |știa dorm noaptea
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
spiritului universitar din Timișoara mi s-a impus în deplinătatea existenței sale prin profesorii G.I.Tohăneanu și Eugen Todoran. Cu primul, în cadrul unor reuniuni științifice patronate de S.S.F. și desfășurate la Iași, Sinaia, Piatra Neamț, București, Craiova. Am cunoscut atunci ținuta savantului filolog care făcuse o pasiune devoratoare pentru lexicul eminescian. Comenta cu dezinvoltura cunoscătorului de sensuri și nuanțe ale cuvintelor românești, cu etimologii latine consacrate. Și nu numai. Cu cel de al doilea, Profesorul Eugen Todoran, relațiile au fost mai speciale
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]