1,552 matches
-
elibera, ci pentru a-l ajuta să intre și mai bine în imaginarul colectiv. Importantă este separarea planurilor. Inițial, artistul trăiește într-o lume surdomută pentru care cuvintele nu sunt decât mimică. Câinele nu latră, rochiile nu foșnesc, ușile nu scârțâie, telefonul nu sună etc. Nu doar filmul, ci întreaga lume este mută, filmul existenței lui George este unul mut până când sonorul apare întâi timid, apoi din ce în ce mai acut în viața lui. Lumea nu doar a cinematografului, ci și lumea lui George
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil și noi mai scosesem o bere. am făcut/ puțin mișto de ciprian după care am atins iar «marasmul», când «marasmul»/ știți bine.” (p. 23) Iarăși româna scârțâie voluntar, iarăși versurile emoționează. E o regulă. Una dintre cele câteva care garantează vitalitatea unui poet. Îi înțeleg și pe cei cărora volumul lui Ionuț Chiva nu le-a spus mai nimic. Mie, Instituția moartă a poștei mi se pare
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
Adică o lingoare galopantă ce-l istovește pe dedesubt. Românul nu se supără niciodată. El are doar draci. E nervos pe soartă, își bombăne aproapele sau își suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără măsura sinchiselii. Altfel spus, când e un pic de soare, ar cam fi bună o ploicică. În schimb, dacă doar burează, e urgie, nu se mai satură Dumnezeu de-atâta apă. Și mai e
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
reformelor structurare de creștere economică", se arată într-un pasaj al referatului FMI. În interiorul raportului, FMI își face și o slabă mea culpa, spunând că a subestimat impactul planului de salvare asupra economiei elene și a formulat propriile reguli. Troica scârțâie. Viitorul economic al țărilor în criză, incert Olli Rehn, discutând cu reporterii pe marginea Forumului Ideilor Economice, a arătat că raportul sugerează că CE, împreună cu Germania și Franța, s-a opus eforturilor FMI de a stabili o restrcuturare prematură a
Război între FMI și Comisia Europeană din cauza crizei din Grecia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51183_a_52508]
-
chemată de cele mai multe ori înapoi din cauza firelor de păr care, în bucle grațioase, dar nu tocmai plăcute pentru cel care se spală după mine, desfigurează chiuveta. Ora zece: Întâi camuflare, apoi noapte bună! Mai bine de un sfert de oră scârțâit de paturi și suspine ale arcurilor stricate, apoi liniște totală. Cel puțin dacă vecinii de sus nu se ceartă în pat. Unsprezece și jumătate: Ușa de la baie scârțâie. O rază subțire de lumină pătrunde în cameră. Scârțâit de pantofi, un
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
Întâi camuflare, apoi noapte bună! Mai bine de un sfert de oră scârțâit de paturi și suspine ale arcurilor stricate, apoi liniște totală. Cel puțin dacă vecinii de sus nu se ceartă în pat. Unsprezece și jumătate: Ușa de la baie scârțâie. O rază subțire de lumină pătrunde în cameră. Scârțâit de pantofi, un palton mare, mai mare decât bărbatul care-l poartă... Dussel se întoarce de la schimbul de noapte din biroul lui Kugler. Zece minute de târșâit picioare pe podea, fâșâit
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
sfert de oră scârțâit de paturi și suspine ale arcurilor stricate, apoi liniște totală. Cel puțin dacă vecinii de sus nu se ceartă în pat. Unsprezece și jumătate: Ușa de la baie scârțâie. O rază subțire de lumină pătrunde în cameră. Scârțâit de pantofi, un palton mare, mai mare decât bărbatul care-l poartă... Dussel se întoarce de la schimbul de noapte din biroul lui Kugler. Zece minute de târșâit picioare pe podea, fâșâit de hârtii (de la alimentele pe care le ascunde), apoi
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
se cere și uneori chiar și fără a i se cere). Pac... poc, doamna Van Daan l-a oprit. Trosc... Domnul Van Daan s-a sculat. Pus apă la încălzit și-apoi repede la baie. Șapte și un sfert: Ușa scârțâie din nou. Dussel poate merge la baie. Odată rămasă singură, înlătur camuflajul... și în Anexă a început o nouă zi. Miercuri, 23 februarie 1944 De ieri, afară e o vreme minunată, iar eu sunt complet remontată. Scrisul meu, cea mai
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
dispune de vaccinul miraculos și nu milioanele de copii chinezi. Chiar dacă din rațiuni de stat, Unchiul Sam nu pare dispus să salveze lumea, nepoții lui sunt ferm hotărâți s-o izbăvească pe cont propriu. Luat la bani mărunți, scenariul salvaționist scârțâie, este greu de înțeles de ce epidemiologi din alte țări nu sunt contactați, de ce America salvează lumea pe cont propriu etc... Ziua 1 ne întoarce la un presupus accident prin care virusul este pus în circulație, un liliac îl transmite unui
Tușește și dă mai departe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5219_a_6544]
-
frustrată pentru că nu se simte apreciată de partener, ea suferă depresii și devine mai receptivă la aventuri amoroase în care amantul, cel putin aparent, o apreciază mai mult decat partenerul de acasă. 3. Simțământul că relația se sfârșește Atunci cand relația "scârțâie", femeile simt și, motivate și de frica de singurătate, tind să caute alternative pentru atenuarea durerii după despărțire, deseori în brațele unui alt bărbat, caz în care infidelitatea ia forma unei măsuri de autoprotecție. 4. Cand nu mai râd cu
De ce devin femeile infidele by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63734_a_65059]
-
avut si nu le-a urmat. Iar din detaliul că doar una dintre posibilități a devenit realitate nu reiese că celelalte nu au fost adevărate, ci doar că jocul întîmplărilor nu le-a fost prielnic. A lipsit un fleac, a scîrțîit o variabilă, s-a interpus o necunoscută și viitorul lor s-a curmat. De aceea, e semn de obtuzitate să privești istoria sub specia fatalității, crezînd că în măruntaiele ei se duce o luptă a dreptății implacabile. Mai mult, e
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
toate șuruburile mecanismului sînt/ ruginite/ electronii stau în metanii/ la colțurile orbitalului” (Angrenaj). Dar urmează o reacție. Formalizate la acest mod extrem, obiectele se revoltă, își cer dreptul la viața lor intrinsecă: „Încă e seară/ aparatele sînt răzvrătite/ în junghiuri/ scîrțîie de la liziera tăcerii/ și strigă prin cîmp de vocale” (ibidem). După asemenea piruete ale fanteziei aparent tînjitoare în raport cu ordinea exterioară, care, în fond, e menită să indice sec fatalitatea („Am început să scriu poemul/ cu instrumente de măsură/ un compas
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
în valuri apăsătoare și, pe alocuri, asfaltul se zbârcea, revoltat. În fine, un bulevard lat, mărginit de case ceva mai înalte, având la ușa din față cele trei trepte de marmură albă obligatorii, conform tradiției din Baltimore. Un tramvai trece scârțâind pe șine. De-am ajunge mai repede! Sclipirea acestei lumini nemiloase, zgomotul ăsta strident care pare însuși țipătul căldurii triumfătoare, totul îmi este ostil și tânjesc după umbrarele romantice care mă așteaptă. Automobilul se oprește brusc: „Coboară, am ajuns.” Cobor
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
el fecior de crai, neascultător, sau cioban. Iată, în Lumină, iarna, pastel care n-are nimic a face cu descrierile robuste ale livezilor pe rod și ale cuhniilor în sărbători, semnul rău al unei despărțiri rituale, arătate la distanță: „Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu,/ Și atârnând marame subțiri de promoroacă/ De ramurile joase, lumina goală joacă/ Azi numai pentru mine și pentru Dumnezeu// ș...ț Crra... trece pe sub soare vâslind, întâiul corb./ A stat din joc lumina, pe
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
Fostul președinte al Americii, Bill Clinton (65 ani), și soția sa, Se pare că mariajul celor doi scârțâia de mult timp, iar multe persoane bănuiesc că Hillary a rămas căsătorită cu Bill Clinton, după mediatizatul scandal cu Monica Lewinsky, doar pentru a-și forma o carieră în politică și a deveni una dintre cele mai influente persoane din
Hillary şi Bill Clinton au hotărât să divorţeze () [Corola-journal/Journalistic/58269_a_59594]
-
În dreapta și-n stânga lui, de un stat de om semănăturile; aici în câmpia aceasta a Galileei, s-a născut întâia oară grâul; aici și vița-de-vie, și încă se mai târau pe coastele muntelui viile sălbatice. Departe se auzi cum scârțâie un car cu boi; măgărușii țâșneau din ogoare, adulmecau văzduhul, își ridicau cozile și răgeau. Apărură primele secerătoare; râsete, taifasuri, secerile ascuțite străluceau, soarele le văzu, se ridică și căzu pe brațele lor, pe gâturi și fluierele picioarelor. Văzură de
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu-i știam sau doar după nume Au pășit în mine și eu, speriat, Am auzit în mine camere scârțâind, În care nu te poți uita pe gaura cheii. N-au însemnat nimic Kazimierz, nici Hrehory, Nici Emilia, nici Margareta. Dar orice defect al lor, orice era infirm A trebuit să repet, umilindu-mă. Eram gata să strig: voi sunteți
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
din ceruri eventual, chiar un astfel de aparat de înregistrare e însăși tema poemului. Forța de sugestie a versului în sine (care, în carte, sună un pic diferit) pălește în fața avalanșei de speranțe defulate în „plângăciuni” (e termenul lui Iaru): Scârțâiam fatigat pe antetul marilor concerne redactam plângăciuni cereri onctuoase adrese formulare fișe individuale eficiente insidioase complimente. Brusc somnul mă încorporează târzielor regimente creierul zumzăie curgător și pufos dintre perne visez visez visez ceva superb, cu grăbire - mai stai tu PHILIPS
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
clar, în megafoane. Și lama. Revenit, luciul ei m-a acoperit din nou de sudoare. Printr-un brînci, fugarul mi-a ordonat să răspund. Să iau legătura cu ei. M-a înghiontit cîțiva pași în față. Cîrligele grumazului mi-au scîrțîit rezervat. Stătea în umbră, cu pistolul întins. N-ar fi fost nevoie. Dirijat de el, am zvîcnit din pădure înspre lumină, în plin cîmp. M-am zgîriat în lanul de ierburi. Mi-am netezit cămașa pe piepți, pantalonii pe șolduri
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
de idei, nu-i lipsește, nicidecum, acuitatea, simțul de femeie care începe să vadă, când se îngână secolele, că tiparul pe care o soacră admirabilă, în felul ei, i-l predă unei nurori care trebuie să perpetueze specia și tradiția scârțâie din toate balamalele. Mult mai capabilă, în multe privințe, decât toți curtezanii care o înconjoară, văzând în ea femeia frumoasă și nefericită, nu mintea care i se ascute prin propria alegere, în dauna simțurilor, Catherine poate scrie istorie. Așa cum, la
Viețile Parisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3143_a_4468]
-
de regulă cu propria poezie: „Unde sînt? Ce-am visat? - Sînt în hrubă/ escavat de o mînă de fier? În balon/ sau într-un frigider? - Scot capul/ dintr-un verde containăr ridicat/ de REBU la cer.// Mă dor toate. Îmi scîrțîie oasele./ Gunoierii mă privesc pe de-a-ntoarsele./ Sînt rău oare? Mușc? Sînt șomer?/ Cînd unu’ mă-ngheață cu o voce tratată cu ger:// - |sta-i Ianuș - înjura România la televizor. Bă!/ tu înjuri România?! Oasele mă-tii în cer!/ Ca un
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
te turna până și la șeful de pe scara blocului (că aveam și acolo un șef), chiar dacă nimeni nu-i cerea. Cum? Ați uitat? Nu se poate! Uite, vă amintesc eu, cam așa: ,,Domne comandant, io, Scârță, ăla cu dușumeaua, că scârțâie, a dracu, de când lumea, În seara asta, treaz, adică negustat, am văzut cu ochii mei chestiuni Împotriva partidului și Împotriva orânduirii. Așa că vă aduc la cunoștință că l-am văzut pe pocitul ăsta de Firică investit de partid cu credință
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
greu de realizat!) să descrie expresiv „groză- viile războiului”: stilistic, relatarea sa e rece „ca un manual de istorie” sau „ca un eseu narativ”. În fine, al treilea defect: „limba folosită de țiganii lui Ioan T. Morar care, cu regret, scârțâie.” Întrebarea e dacă aceste reproșuri sunt întemeiate sau ele nu sunt decât „pure cârcoteli” (așa cum însuși autorul lor bănuiește că vor fi etichetate). Apoi, scoțând atât de apăsat în față defectele și, în schimb, lăsând de-o parte calitățile evidente
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
stilistică. O absoarbe într-un cod simbolic prin figurarea unui contrast între miniatural și maximal. Idealizîndu-l printr-o asemenea basculare, lăsîndu-i intactă energia: „Cine a mai văzut un fulg de zăpadă/ topindu-se/ pe limba fierbinte a luminii?// Ușa neantului scîrțîie,/ nu o deschide/ întrerupîndu-ț i sîrgul!” (Ușa). Sau : „Un măr căzut vorbește despre soare./ Urechea de ghețar, deschisă, doare./ Izvoare moi urcă-n rîuri sumbre,/ Pe-ascuns, țărîna jinduiește alcătuirea florii...” (Și, iarna...). Avem astfel a face cu o trudă
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
Puterea restrînge reacțiile sufletului și, ca urmare, schimbările de expresie ale feței. Le abstractizează. Adică, face dintr-o viță, care se întinde deasă, vie, mișcătoare pe case, pe pomi, o rețea de pîrghii exacte și bine întinse care se îmbină scîrțîind sau nu și acționează într-un fel și numai în acela. Viul, încîlcitul, nodul, pornirea șuie și fără de eficiență dispar, sînt retezate...". Aceste observații asupra relației puterii cu omenescul aparțin unui oarecare Simion, preceptor francez la casa boierului Hartular, în
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]