39,690 matches
-
o șmecherie joasă: a mers pe ideea „ciupirii” câtorva secunde, dovedind, în felul acesta, că el, cel dintâi, nu credea în echipă. S-a produs, atunci, un subtil dezechilibru, o eliberare instantanee de frică a danezilor. Ca la un semnal, scăpați de obligația de a-l marca pe cel mai periculos jucător român, s-au repezit în careul nostru și a urmat ceea ce am văzut cu toții. Privită la rece, „tragedia” eșecului de la europene nu mi se pare chiar atât de mare
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
justifică primarii de București cînd se abat niscai ploi asupra Capitalei? Cîtă vreme de la primarul general pînă la ultimul primar de sector, vechimea canalizării Capitalei e un obstacol de netrecut, și nu se face măcar un pas înainte, pentru a scăpa măcar anumite străzi de coșmarul inundațiilor, rămînem la obsesiile ceaușiste, că românii sînt răuvoitori față de ceea ce li se pregătește. Cînd cartiere întregi ale acestui oraș au fost puse la pămînt, în praful general al demolărilor, activiștii de partid cei mai
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
Sac de box al oricui a vrut să dea în el, de numele Joița se leagă o sumă dintre cele mai rușinoase acte de justiție din întreaga istorie a României. Nici unul din abuzurile ce stăteau la îndemâna funcției nu i-au scăpat: recursurile în anulare au devenit, sub oblăduirea sa, veritabile gesturi se scamator, menite să scoată petele de pe cele mai întunecate conștiințe ivite pe pământul României. Dacă furia Președintelui ar fi fost acompaniată măcar de-o demitere spectaculoasă, poate-poate-ar fi fost
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
care Iliescu însuși a fost trimis de Pingelică prim-secretar la Iași... Oricum am întoarce-o, oricum am învârti-o, spectacolul dat de Iliescu nu are decât o penibilă miză electorală. Națiunea trebuia să știe că Tătucul veghează, că nu scapă nepedepsit nimic și că țara e pe mâini bune. La fel cum Fiul Adrian ne asigură - în limbaj și maniere à la Vadim - că nu ne vom lăsa „fezandați” de străinătate, și că numai votându-l pe el vom rămâne
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
bani, s-a gîndit să se facă negustor. Împreună cu un văr, a început să fabrice moriști. Afacerea ar fi izbutit probabil, dacă nu intervenea polițaiul orașului. Evreii nu puteau căpăta autorizație de negustor. Cu un pachet de tutun, Zigu a scăpat măcar de a fi tratat drept infractor. A mîncat o bătaie strașnică, într-un rînd, de la niște hojmalăi pe care a crezut că-i poate învinge mînjindu-i cu o măturică muiată în rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
După câteva secunde vine la mine un domn încruntat și bărbos: „Cât ceri?” Am simțit pe loc jupânul. „Vi le dau pe gratis” spun sâcâit. „Nu-mi trebuie mie cadou - răspunde Gherea, căci el era - eu cumpăr, sunt negustor.” Ca să scap, am zis un preț. Mi-a dat dublu. Peste câteva săptămâni, iar dau prin gara Ploiești, de astă dată fără pușcă, în „civil”. Intru în restaurant. La o masă - Caragiale, Delavrancea, Costică Arion și Gherea, patronul localului. Mă îndrept spre
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
capabil de așa ceva (textual: „Chiar îl cred de bună credință”). Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
minte, nici Pleșu ori Patapievici nu stau mai bine. Vă dați seama, Andrei Pleșu a condus o revistă culturală, „Dilema”, doldora de informații explozive, și nici acum, la trei ani de când nu mai are absolut nici o legătură cu ea, nu scapă de gravele acuzații că folosește în avantaj propriu știința de carte dobândită prin frecventarea asiduă a savanților de la Securitate! Iar ca rector al Colegiului Noua Europă, se știe doar că fără informațiile însușite ilicit, conferințele și simpozioanele din Plantelor 21
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
asemenea perspectivă, decît un defect al minții, o derogare de la rațiunea pururi în stare de veghe, pururi cuviincioasă? Elocventă este opinia lui La Bruyère: „Omul ridicol este acela care atîta vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
convențional, întreaga sferă a moralului inautentic, mimat. Savuroasă e cu osebire prostia „inteligentă”: „Hartmann explicitează, dînd ca exemplu prostia și convenționalul. Comică nu este prostia primitivă, ci aceea rafinată, în care apare o doză de inteligență, unde, cu toată chibzuiala, scapă ceva principial și la îndemînă și persoana «cade în capcană»”. Tertipurile mincinosului sau ale șarlatanului, descoperite pînă la urmă, sînt doveditoare în acest sens. Al treilea grup, socotit cel mai „inocent”, include cusururile etic neutre, de care omul nu e
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
care a amestecat politica în justiție de nu se mai știa care e una și care-i alta, s-a retras din funcție, din motive de sănătate, și procurorul general Joiță Tănase. Regele recursurilor în anulare, cel care i-a scăpat de și din pușcărie pe toți clienții președintelui Iliescu și pe toți amicii PSD-ului, Joiță Tănase va rămâne în istoria nefericitei noastre tranziții ca magistratul care și-a bătut joc în chipul cel mai scandalos de ideea de Justiție
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat liniștit o vreme, apoi, văzînd probabil că bate alt vînt dinspre București, a început să colecționeze semnături pentru grațierea lui Cozma. Din cîte știu, în Valea Jiului foarte puțini mineri îl mai iau în serios pe Romeo
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
a zis și el o vorbă și se trezește că vor gaborii să-l priponească. Ce-i drept, în ultima vreme aceeași tactică o aplică și fostul său șef, Miron Cozma, dar acesta măcar are scuza pușcăriașului care vrea să scape din celulă. Romeo Beja, în schimb, folosește șmecherii de infractor care își închipuie că poate scăpa la infinit basma curată. Simțind că Miron Cozma ar putea fi grațiat și că s-ar putea întoarce “vremurile bune”, Beja se bate cu
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
-i drept, în ultima vreme aceeași tactică o aplică și fostul său șef, Miron Cozma, dar acesta măcar are scuza pușcăriașului care vrea să scape din celulă. Romeo Beja, în schimb, folosește șmecherii de infractor care își închipuie că poate scăpa la infinit basma curată. Simțind că Miron Cozma ar putea fi grațiat și că s-ar putea întoarce “vremurile bune”, Beja se bate cu pumnii în piept și anunță inimaginabilul, dacă nu va fi semnată grațierea șefului. Pentru așa ceva, într-
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
Cap. E povestirea unei geneze de sine dureroase, a unei copilării prezidate de figura mamei dominatoare. Al doilea volum, apărut de curînd, Către vîrsta de bărbat, povestește la persoana a treia prima tinerețe a lui John, care a reușit să scape de existența provincială și iubirea sufocantă a mamei, odată cu începerea studiilor universitare de matematică la Cap, continuate la Londra în anii ’60, unde lucrează apoi ca programator-informatician la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
a propus un proiect ambițios: un ciclu romanesc în 9 tonuri, intitulat Homo duplex, din care a apărut la Ed. Querido din Amsterdam volumul-pilot (tomul zero) De Movo Tapes (Înregistrările lui Movo). Eroul, supranumit Movo, este un Oedip contemporan: nu scapă destinului dictat de zei și își ucide tatăl, se căsătorește cu mama, se autopedepsește orbindu-se. Naratorul acestor întîmplări e nimeni altul decît zeul Apollo care, pornind din anul 2024, o ia înapoi pe firul timpului și trece în revistă
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
demnitatea într-o lume care îl hăituiește. El e Oto. Până la urmă toată lumea își primește oasele, dar ele nu sunt deloc gustoase. Doi oameni cu un simț al mirosului normal se refugiază undeva sus, dar nu destul de departe, încercând să scape de duhoarea sufocantă, neobservată de cei care nu simt. Dar putoarea, cu vechile ei complicități și conivențe, exercită o forță de atracție mai puternică decât legătura spontană dar precară asigurată de aerul curat. Cuplul se desface înainte de a exista. Crina
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
Telefil Sunt un sentimental incorigibil: mă emoționează până la lacrimi tot felul de situații care, pentru alții, sunt fleacuri, poate chiar tâmpenii. În consecință, mi-am îmbrățișat televizorul când l-am văzut pe Domnul Adrian Năstase scăpat cu bine din Germania, vreau să zic de operație și spunând (în traducerea mea liberă): „Aha! V-am prins: ați crezut că scăpați de mine și de ordonanțele de urgență... Deșertăciunea deșărtăciunilor, dragii mei, fiindcă uite-mă-s viu și
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
poate chiar tâmpenii. În consecință, mi-am îmbrățișat televizorul când l-am văzut pe Domnul Adrian Năstase scăpat cu bine din Germania, vreau să zic de operație și spunând (în traducerea mea liberă): „Aha! V-am prins: ați crezut că scăpați de mine și de ordonanțele de urgență... Deșertăciunea deșărtăciunilor, dragii mei, fiindcă uite-mă-s viu și puternic, precum PSD-ul în sondaje.” Printre suspinele datorate bucuriei revederii și prin pânza disperării din suflet, care începea binefăcător să se destrame
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
spațios și mobilat ca o adevărată “casă de oameni”, așa cum obișnuiau să existe pe vremuri. Ne-am așezat la masa din sufragerie și Doamna Stoicescu m-a întrebat: “Ce vrei să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși. Zâmbind poznaș, Doamna Stoicescu mi-a răspuns: “Ei, dar asta e o poveste lungă...!”. Atunci a început
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Viața aventuroasă a lui Conan Doyle Sherlock Holmes și-a devorat autorul care, cum se știe, a încercat de mai multe ori să scape de el. În 40 de ani, Holmes a trăit vreo 60 de aventuri. În acest timp, Arthur Conan Doyle a scris un număr impresionant de romane, nuvele, povești, piese de teatru, reportaje și chiar lucrări consacrate... spiritismului, în patima căruia
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
pedepsire publică a unui hoț de buzunare. Mi-a pierit civismul cînd am văzut de ce e în stare pumnul opiniei publice. Mai, mai să-l omoare pe hoț, cu lovituri îndesate, de parcă nenorocitul ar fi ucis pe cineva. L-a scăpat un polițist, care a încasat și el niște pumni, încercînd să salveze opinia publică de la crimă. În exasperarea ei, opinia publică a ajuns la convingerea că polițiștii sînt de conivență cu hoții sau viceversa, încît și-a exprimat fizic acest
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
citea la „Junimea” îndrăzneața Poveste a poveștilor, care a circulat în epocă doar în exemplarele „ad usum delphini” și care nu a mai fost publicată decât în 1939 la Fundațiile Regale și apoi abia după 1989. Nici simboliștii n-au scăpat de filtrul prejudecăților, N. Iorga văzând în poezia și proza lor o „literatură de lupanar”, tot astfel cum pe Arghezi îl va declara „pornograf” pentru mult discutatele Flori de mucigai. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea „incidentele” de acest
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
trecătorii m-ar izbi cu pietre” (Aniversare cu pietre). Poetul nu ezită a-și mărturisi eșecul, a se autoflagela printr-o confesiune aparent flegmatică, însă necruțător tăioasă în fond: „N-am fost niciodată victorios. De fiecare/ dată gloria mi-a scăpat printre degete/ Acum e undeva prin spatele oglinzii/ de unde mă pîndește rînjind/ N-are rost să insist. Vremea fumegă/ plină de răni și caracatițe flămînde/ (Într-o fotografie din prima vîrstă/ sînt călare pe cal, par stăpîn pe/ situație și
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]