380 matches
-
Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Atestat istoric pentru prima oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea pășunilor montane. Arieșeni este o stațiune turistică de interes local. În sezonul de iarnă, atracția principala sunt
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
România. Atestat istoric pentru prima oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea pășunilor montane. Arieșeni este o stațiune turistică de interes local. În sezonul de iarnă, atracția principala sunt pârtiile de schi de la Vârtop -două dotate
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
-două dotate cu teleschi și una dotată cu telescaun ; vară, obiectivele turistice din localitate și din apropiere sunt: Ghețarul Vârtop, Peșteră Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatră Grăitoare, Vârful Tăul Mare, Cascadă Buciniș, Cascadă Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapă Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peșteră Poartă lui Ionele etc.
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord, pe o distanță de doar , diferența de nivel atinge peste de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste , fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Scărișoara Nouă (, ) este un sat în comuna Pișcolt din județul Satu Mare, Transilvania, România. Se află la 5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău. Între 1918-1925 aceste comune rurale
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Cislău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărăști, Buda Crăciunești, Cislău (reședința), Gura Bâscei și Scărișoara. Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Cislău făcea parte din plasa Buzău a județului Buzău, și avea în componență satele Bărăști, Buda, Cislău și Scărișoara, având în total 2586 de locuitori ce trăiau în 661 de case. În comună funcționau 8 mori de apă pe Bâsca și Buzău, 4 biserici (între care și cea a fostei mănăstiri Cislău, devenită până atunci biserică de mir) și
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
și pierzând satul Buda (cu subdiviziunea Crăciunești) care a fost transferat comunei vecine Lapoș. Satul Buda-Crăciunești a revenit la comuna Cislău în 1931, când comuna este listată oficial ca având în compunere satele: Aninoasa, Bărăști, Buda-Crăciunești, Cislău, Gura Bâscii și Scărișoara. În 1950 a devenit parte a raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, fiind reședință de raion o scurtă perioadă, înainte de mutarea reședinței de raion la Pătârlagele. În 1968 a fost reinclusă în județul Buzău
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
comună până în anul 1962, când a fost înglobata împreună cu alte sate în comuna Buleta iar mai târziu în comuna Mihăiești. La desființarea comunei a contribuit primarul de atunci al acesteia NICOLAE TITIRIGA. Comună Govora sat cuprindea 4 sate: Gurișoara, Vulpuiești, Scărișoara (Țigănia)și Mahalaua Mare. Comună avea primărie ,școala, biserica, cimitir, casa de nașteri, cămin cultural, două mori de foc, cârciuma și cooperativa săteasca. Atestarea documentara comunei Govora este mult mai veche decât cea a orașului Băile Govora care a apărut
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
întovărășire în comuna,oamenii s-au revoltat și sau așezat în fața tractoarelor care ar fi trebuit sa are loturile desființând hotarele. Întovărășirea agricolă s-a amânat. Pentru turiști este important să rețină că mănăstirea Govora se află în Govora Sat - Scărișoara și nu în Băile Govora, care sunt la o distanță de 3,5 km.
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
de municipiul Turnu Măgurele și la 18 km atât de la sud la nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
ca parte integrantă a depresiunii Horezu), ce are ca limite dealurile Viei (632 m) și Târsa (618 m) la vest, Vârful Stogul(697 m) și Dealul Pădurea Mare (807 m) la sud, dealurile Padeșul(637 m), Albina(917 m) și Scărișoara (921 m) spre est iar la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește bariera calcaroasă a munților
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
practică creșterea animalelor, în special a vacilor și oilor. Sunt cultivați în cantități mici cartofii și orzul. Zona este binecunoscută pentru tradițiile sale folclorice, peisajele deosebite și relieful carstic care a produs peste 800 de peșteri în zonă, ca Peștera Scărișoara, Peștera Focul Viu (ambele cu ghețari interiori) și Peștera Urșilor. Agroturismul și ecoturismul sunt de asemenea practicate cu succes. Articole din presă Video
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică. "Rezervațile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor. După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Topirea are loc și
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
descifrează din trecut o mulțime incredibilă de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]