733 matches
-
rigidă și stereotipă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de rol, acela de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți membrii lui). Unele jocuri de rol sunt împărțite în două secvențe, începându-se prin jucarea scenetei ce aproximează o situație reală, continuându-se printr-un moment de evidențiere a unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv reprezintă premise pentru jucarea rolurilor în modul trasat de perspectiva obișnută, într-o scenetă finală. Nici acest cadru nu reprezintă ultimul pas al metodei, ea încheindu-se cu o discuție generalizată privind modul în care aplicarea soluțiilor alese de întregul grup certificat (sau nu), dacă acestea au fost cele mai potrivite situației. Printre atribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și datorie. Amuzantă, dar facilă, Mincinosul sau O căsătorie la Grand Hotel e o „comedie locală”, adică localizată după Eugène Scribe. Hazul provine în bună parte din limbajul scâlciat, de altfel o specialitate a autorului, care exploatează același procedeu în sceneta Blond sau brun, de un comic absurd. Ceva din verva comediilor lui I. L. Caragiale se găsește aici. O spaimă este o comedie de salon, o farsă frivolă, în care doi soți își pun la încercare fidelitatea. În proză înclinația de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
1900) e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
stabilindu-se în Franța. Revista „Dimineața copiilor” îi publică, în 1931, un basm. O altă scriere în proză, intitulată Stanca, îi apare, pe când era încă elevă, în ianuarie 1942, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”. Tot atunci, câteva schițe și scenete îi sunt tipărite în „Vremea” și în „Kalende” sub semnătura Ioana Tăutu, iar la „Era nouă” va publica cu pseudonimul Monica Dan. Numai după moartea lui E. Lovinescu semnează, în câteva numere din „Revista Fundațiilor Regale”, cu numele real, fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
momente de veselie din casa noastră din acea vreme. De atunci mama și cu frații mei au fost convinși că eu sunt deșteaptă; nu se știa atunci de IQ. Intâmplarea cu vacile trecute prin curtea spitalului a rămas ca o scenetă hazlie de care mereu noi ne amintim cu plăcere. În rest viața noastră era tristă. Nu aveam de trei ani nici o veste despre tatăl meu. Veștile care soseau în oraș erau de toate felurile, nu puteai să ai încredere în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
detaliu surprins este pur și simplu Înglobat În rama spațio-temporală (și emoțională) ca-ntr-un decor căruia, de fapt, Îi aparține. Mai precis, există un fundal macro și un fapt micro. Pe o scenă anume, mai vastă, se joacă o scenetă. Ce lipsește acestui mod de a fragmenta poemul? Esențialul juxtapunerii - diferența autentică. În modul cel mai firesc, cele două părți stau mai puțin alături și mai degrabă unul Îl cuprinde pe celălalt, facînd parte din aceeași Înscenare. Una este scenografia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Acolo i se naște, în 1900, și primul copil, viitoarea romancieră Henriette Yvonne Stahl, cel de-al doilea, Henri H. Stahl, ilustru sociolog peste decenii, venind pe lume după un an, la București. În 1901 debutează la „Moftul român”, cu sceneta Furtună conjugală, iscălită Stahl. Tot atunci se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licența luându-și-o în istorie, probabil în 1907. Între timp intrase în corpul stenografilor de la Parlament, al cărui subdirector va deveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
a. identificarea situației interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol; b. modelarea situației și proiectarea scenariului astfel: 11 1. ca o povestire în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; 2. ca o scenetă în care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu derularea acțiunii; 3. ca un proces care respectă în mare măsură procedura oficială; c. alegerea partenerilor și instruirea lor în legătură cu specificul și exigența jocului; d. distribuirea fișelor cu roluri prestabilite de educator sau
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
fi observatori, dacă se interpretează în grupuri mici, simultan sau cu toată clasa; stabilirea modului în care se va desfășura jocul de rol: ca o poveste, în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; ca o scenetă, în care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu derularea acțiunii; ca un proces, care respectă în mare măsură procedura oficială; încălzirea grupului în vederea acceptării jocului și acordarea a câteva minute pentru analizarea situației și pentru a-și pregăti rolurile; interpretarea jocului
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
hupa țupa și unchiașul tipa-tipa.’’ Finalul episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală ai cărei protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular. Momentul apariției tistului de sergenți din Dealul Spirii sub fereastra la care Olga stătea singurică și ofta (căci, fiind într-o luni seara, ,,tocmai mersese unchiașul la vrăjitoriile lui unde se întâlnea cu alți spiriduși deai lui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Gavril Blaga se ocupă de Panait Istrati, I. Bradu recenzează traducerea lui Radu Cioculescu a românului Viața lui Stanley de Jakob Wassermann. Cronică dramatică, ținută în genere de St. Marcus, consemnează premierele de la Teatrul de Vest. Se face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930). Nichifor Crainic, colaborator ocazional, scrie articolele Sensul culturii (936/1933) și Matei Basarab (1106/ 1933). La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
cu o violență ce transformă unele articole în pamflete politice, abuzurile administrației locale (Procurorul C. Iancicof sau Dosarul cu doi cai). Folosind pseudonimele Agache Frige-Linte, Cucoana Zarifa și Leiba Samsarul, scriitorul se ocupă și de afacerea Strousberg (într-o spirituală scenetă) sau ripostează celor care se amestecau în treburile gimnaziului. Un alt pseudonim, Catone, e întrebuințat atunci când, în articole obiective și curajoase (Un răspuns meritat), Hogaș apare în ipostaza de critic social. Atitudinea lui îi atrage, de altfel, mutarea de la gimnaziul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289710_a_291039]
-
râde sus din cabina rotitoare/ bărbatul cu tricoul roșu: LOVE ME/ scrie pe pieptul lui - roșul s-a întins puțin/ în literele albe.” Modic expresive, textele se sprijină pe confesiunea indirectă, suavă, evanescentă. Aceleași elemente, modulate cu minime variații în scenete lirice, se vor întâlni în Proiect de mitologie (1981) și Cortina (1983), pentru ca Eglogă (1984) să înregistreze (sub un moto extras din lirica lui Lucian Blaga), în mii de versuri, povestea unei femei singure, trăind la țară, cu sonorități și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
găunos-filosofarde, doar că uneori efectul de real e spulberat înainte de a lăsa asupra cititorului amprenta unui make-believe. Astfel, între povestirile din volumul de debut, Felia amară, textul titular demarează cu o reușită evocare melancolică a mamei și sfârșește cu o scenetă parodică și parabolică, ușor facilă, în care se întâlnesc Istoria, Poporul Român, Dumnezeu, Președintele, Mătușa Măriuca, Eu și Străinul. Mult mai izbutită e proza Așteptând-o pe Godette, unde o intrigă erotică se inserează pe fundalul unei lumi absurde, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
să doarmă dar în cur! Spirit Justițiar cu Rățoială pe Orizontală jovial-rațional și pe omul de lîngă mine îl mînă o atitudine, mă întorc numai către tovarăș, te înjur că te dau afară cu poliția dacă deschizi gura! bate șaua, scenetă efemeridă, să priceapă iapa schimbului de amabilități care umplu sala, jandarmul singuratic nu face observație celui de pe trei scaune, Iuon al tău șî Duore, în fine!... sta a lu' Fănică a lu' Cocean, a plecat Zane șî cu Andrei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de un nivel artistic scăzut, sunt semnate, printre alții, de Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Ion Pop-Reteganul, Șt. Pârjol și George Catană. Proza este ilustrată prin câteva povestiri, datorate lui At. M. Marienescu, V. Ranta-Buticescu, N. Ștef, iar teatrul cu o scenetă în versuri publicată de Grigore Silași după un manuscris din 1816. Interesul cititorilor era stimulat și de reproducerea, periodică, a unora din poeziile lui V. Alecsandri, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Gh. Sion ș.a. Dintre creațiile folclorice, spațiul cel mai întins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
băuturile scumpe, whisky-urile, coniacurile și cocteilurile în special, iar în pro- gram aveai, dacă nu o celebră orchestră care te invita la dans, alături de doamnele de companie care stăteau pe scaunele înalte de la bar, dansatori, comedianți, actori cu mici scenete, iluzioniști sau contorsioniști, care făceau spectacole nemaipo- menite. La Maxim debutau Stroe și Vasilache (Lache - Lache), ce aveau să facă istorie cu comedia lor ; la Zig-Zag tocmai fusese invitată celebra Josephine Baker și tot orașul s-a înghesuit și a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a ținut, cât a durat... În ultimele trei luni mai aveau loc bătăi? Nu. Nu. Îmi amintesc că ne-am pregătit să sărbătorim 23 august și cei care au avut talent au scris poezii, și pe urmă au organizat o scenetă... Dar vreau să spun ceva despre trei băieți care au fost băgați odată în cameră. Asta a fost in luna iunie. Țurcanu a deschis ușa: Intrați înăuntru! Au intrat trei băieți: Hoinic Dragoș, Pandurescu Aurel și Oprișan. No, Juberian le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
A. Pentru ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar); * dramatizări,scenete,monolog,șezători,montaje literarmuzicale. B. Pentru CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
o conduită în acord cu rolul interpretat; exerciții de mișcare scenica sugerată de muzică; exerciții de compunere de expresii faciale sau corporale 1.3 Să-și exprime liber părerea asupra personajelor (pozitive/negative) dintr-o piesă de teatru sau o sceneta vizionata, audiată sau interpretată; să își exprime liber părerea în privința interpretării actorilor, a colegilor și să argumenteze această părere ; să încerce să dea o nouă interpretare (în cazul în care nu este de acord cu interpretarea colegilor) 2. Dezvoltarea capacității
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
C. de l. un roman „original”, în maniera lui Al. Dumas, intitulat Trandafir, și mai multe nuvele, dintre care Noaptea Sfântului Andrei pare o reminescență de lectură din Gogol. Revista publică și piese de teatru, de fapt un fel de scenete comice și cu cântece, interesante prin tendința de critică a demagogiei și politicianismului. În Oratorul nefericit, scenă comică într-un act, sunt ironizate, puțin cam apăsat, Junimea și revista „Convorbiri literare”. Câteva articole despre Teatrul Național din Iași, care reiau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
dar din care nu lipsesc nici scriitorii (de exemplu, N. D. Cocea și Tudor Mușatescu). În schimb, revista, axată aproape exclusiv pe publicistică, tipărește foarte puține texte literare (G. M. Zamfirescu, Cântecul vieții, și Sanda Cocărăscu, O poveste de Crăciun, scenetă). I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor de sat, dor de țară” de Aurelia Sireteanu, proverbe și poezii populare, melodii, cântece și jocuri populare, parte din versurile popularer (Trandafirul și Bradanaș) fiind puse pe note muzicale și cu explicațiile necesare. Profesoara Stela Popescu se ocupa îndeaproape
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]