1,514 matches
-
relația cu cei doi copii sau, dimpotrivă, la cel disperat și autoritar, la amantul fără prea mare anvergură, la bărbatul perfect laș față de el însuși și față de toată lumea, incapabil să aleagă, în vreun moment, ape limpezi. Regizorul Vlad Massaci și scenograful Andu Dumitrescu au construit acest spectacol ca pe o soap opera. Toată povestea, aniversarea de patruzeci și cinci de ani a Mamei, este plasată într-o cutie mare de televizor. Dincolo de „pînza” ecranului, într-un decor realist și convențional, asistăm
Existențe trucate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5715_a_7040]
-
o imagine aberantă. Ecranul se umple de linii frînte, haotice, ce nu mai ascultă nici o comandă. Unde mai este ficțiunea și unde realitatea? Cei patru actori, Monica Ristea, Dan Rădulescu, Rareș Budileanu și Anca Loghin, regizorul lor, Vlad Massaci și scenograful Andu Dumitrescu caută traseele crizelor și neputințelor din noi. Limbajul acut al textului și al interpretării, limbaj dramatic, tensionat, conflictul conținut, dens, fără volte, jocul viu, dinamic, minimalist al fiecărui actor, oarecum rece și rezervat creează un efect meditativ îndelungat
Existențe trucate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5715_a_7040]
-
refugiu de vacanță și de lucru, parcă și-au încetat existența istorică și se lasă topite în peisaj, piatra și pământul lor intrând definitiv în ciclul natural al ștergerii contururilor. Cele două fragmente de expoziție, cel al pânzelor uriașe, cu scenografii derulate în palate baroc, și fotografiile de la Socolari, defrișează două ipostaze total diferite, aproape antinomice ale artistului, ca și când Gheorghe Fikl s-ar fi tăiat în două, încercând să-și reunifice existența prin această ieșire în public. Cu toate astea, dihotomia
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
lumea din jur, pentru orice detaliu, respirația teatrală uluitoare îl așează pe Liviu Ciulei în centrul unei creații impresionante. Fantastic de vie, de autentică, de asumată. Mult mai puține dedt numele regizorilor sau decît cele ale actorilor sînt numele de scenografi care să fi creat școală, direcție, spectacole puternice, mari, care să fi fost creatori geniali. Azi ne cam îmbătăm cu apă rece atunci cînd vorbim despre scenografi sau despre scenografia unui spectacol. În extrem, extrem de puține cazuri mai este vorba
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
mai puține dedt numele regizorilor sau decît cele ale actorilor sînt numele de scenografi care să fi creat școală, direcție, spectacole puternice, mari, care să fi fost creatori geniali. Azi ne cam îmbătăm cu apă rece atunci cînd vorbim despre scenografi sau despre scenografia unui spectacol. În extrem, extrem de puține cazuri mai este vorba despre creație pură, despre armonia cu textul și cu interpretarea lui de către un regizor, cu spațiul unde se joacă, despre acea cultură zdrobitoare. E suficient să vezi
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
Lowendal. Și am trecut mai departe, pierzîndu-mă în noianul de treburi, de gînduri, de neliniști. Dar nu de tot... am revenit acolo într-o după-amiază. Știam istorii despre pictorul George baron Lowendal, dar nu aveam habar ce a făcut ca scenograf. Născut la sfîrșitul secolului al XlX-lea la Sankt Petersburg, după studiile de artă făcute acolo, George baron Lowendal poposește la București. Lucrează mult, intens și, la un moment dat, primește două invitații. Una i-o face Paul Gusty, la
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
simț fantastic al proporțiilor, un artist cu linii puternice care prind perfect tensiunea unui costum creat pentru un anume personaj sau amplasarea textului într-un spațiu genial. Voi reveni, cît de curînd și pe îndelete, cu un comentariu aplicat despre scenograful Lowendal. Ce mă interesează acum este un proiect al Fundației ce poartă numele artistului, unul dintre proiectele ce își propune să aducă în atenția anului 2010 un mare și complex artist: George baron Lowendal. Plecînd de la schițele și gîndurile lui
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
anului 2010 un mare și complex artist: George baron Lowendal. Plecînd de la schițele și gîndurile lui Lowendal la „Azilul de noapte" pe care l-a făcut la Cernăuți, nepoata artistului și fondatoarea Fundației a inițiat un concurs generos pentru studenții scenografi de la Facultatea de Arte din București. Pentru mine a fost un exercițiu mai mult decît provocator. Imaginile din spectacolul lui Liviu Ciulei Azilul de noapte de la „Bulandra" sînt, încă, cele mai pline de sens teatral, de viață marginală și aleatorie
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
cinematografică. Un spital dezafectat care poate să fie, perfect, azilul unor nopți, unor destine. Un palat vechi, în paragină, în care își poate face adăpost orice homles. În scenografie, drumul de la cuvînt la imagine este complex. Are nevoie ca artistul scenograf să fie bîntuit de dorință, de deschidere, de cunoaștere, de o bogăție de imagini personale care să intersecteze lumea textului și a fiecărui personaj în parte. Rigoarea desenului, a cotelor la scară, macheta propriu-zisă, tridimensionalul, studierea amplasării spectatorului față de scenă
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
în care talentul, vocația sînt necesare dar nicidecum suficiente. Este acel tip de lucru pe care îl naști creînd, mereu, cu mintea și cu ochiul la creația celorlalți, la ceea ce vrea să spună regizorul, actorii lui. Mai sînt foarte puțini scenografi de teatru în sensul cel mai pur, mai complex și mai just al noțiunii. Cîți mai sînt interesați să povestească despre asta? Despre ce este misterul în teatru, despre valoarea unui detaliu, greutatea, pentru un spectacol, a unui spațiu genial
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
orele 10:00, cea de-a 9-a ediție a Festivalului Internațional al Teatrului de Animație „Bucurii pentru copii. Spectacole de colecție". Tot în prima zi a festivalului, de la orele 17.15, vernisajul Expoziției Teatru în diferite contexte, realizată de scenograful Mihai Pastramagiu, va precede reprezentația spectacolului Fata Babei și Fata Moșneagului, producție a teatrului gazdă care va începe la orele 18.00. După ce publicul spectacolului de deschidere al festivalului se va delecta cu lumea fascinantă a apelor din piesa Mica
Mica Sirenă deschide Festivalul Internaţional al Teatrului de Animație by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62421_a_63746]
-
ale aristocrației transilvane, are - încă de foarte tînăr - o strălucită carieră diplomatică și politică (e, printre altele, ministru de Externe al Ungariei), căreia însă îi preferă slujirea în regatul artelor. în calitate de intendent al Operei din Budapesta, își fructifică talentul de scenograf, arhitect, pictor și e promotorul entuziast al - pe atunci puțin cunoscutului - Bâla Bartok. Mare parte din însemnata sa operă literară apare sub pseudonimul Kisban Mikl6s, „Castelanul de la Bonțida" retrăgîndu-se cu modestie în spatele acestui anonimat care va fi totuși deconspirat odată cu
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
în scenă și o serie de mici dansatori, elevi ai școlilor particulare de balet din Sibiu. Poate unii dintre ei vor continua să studieze dansul, dar oricum ceilalți vor deveni spectatori avizați. Buni parteneri de creație au fost pentru coregraf scenograful Alin Gavrilă și mai ales creatoarea costumelor Carmen Siminie. Inspirate ca linie și colorit, costumele medievale au creat ambientul potrivit subiectului, ca și costumele pur clasice. Unele stridențe în combinarea culorilor roșu și verde au apărut însă la dansurile ungurești
Sibiul - pol efervescent al dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6280_a_7605]
-
spuneam noi rîzînd, o piesă care să meargă „marțea”. Nu ne temeam de sfîrșitul săptămînii, ci de începutul ei... Doi pe un balansoar era o piesă de bulevard, dar decentă. Apoi faptul de a fi avut doi actori geniali, un scenograf unic, Todi Constantinescu, de a fi adus o melancolie a sentimentelor, necunoscută atunci, a făcut din acest spectacol marele succes, neașteptat, care a permis Teatrului Mic să se impună de la apariția lui pe scena bucureșteană. G.B.: Au urmat apoi cîteva
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
a permis Teatrului Mic să se impună de la apariția lui pe scena bucureșteană. G.B.: Au urmat apoi cîteva alte spectacole de referință.... R.P.: Richard II al lui Shakespeare, nici nu-l citisem, l-am făcut din iubirea pentru un mare scenograf, Toni Gheorghiu. Într-un dulap i-am găsit niște schițe și, pornind de la ele, m-am decis să pun în scenă piesa asta minunată. Nu era un act de pioșenie, ci de respect și dragoste pentru un artist. Apoi pentru
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
Da, el a fost un model căci nici un alt artist din secolul XX nu mi s-a părut a fi dorit să fie mai responsabil față de om. Și, pentru mine, e de neuitat șocul resimțit la citirea Străinului. Actori și scenografi G.B.: Cu ce scenografi ai lucrat? R.P.: În viața Teatrului Mic un loc deosebit l-a avut Todi Constantinescu: înțelegerea între un regizor și un scenograf e decisivă. Pentru amîndoi dar și pentru... teatru cu atît mai mult cînd se
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
un model căci nici un alt artist din secolul XX nu mi s-a părut a fi dorit să fie mai responsabil față de om. Și, pentru mine, e de neuitat șocul resimțit la citirea Străinului. Actori și scenografi G.B.: Cu ce scenografi ai lucrat? R.P.: În viața Teatrului Mic un loc deosebit l-a avut Todi Constantinescu: înțelegerea între un regizor și un scenograf e decisivă. Pentru amîndoi dar și pentru... teatru cu atît mai mult cînd se regăsesc mereu în cadrul aceleiași
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
om. Și, pentru mine, e de neuitat șocul resimțit la citirea Străinului. Actori și scenografi G.B.: Cu ce scenografi ai lucrat? R.P.: În viața Teatrului Mic un loc deosebit l-a avut Todi Constantinescu: înțelegerea între un regizor și un scenograf e decisivă. Pentru amîndoi dar și pentru... teatru cu atît mai mult cînd se regăsesc mereu în cadrul aceleiași instituții. Apoi Adriana Leonescu, a cărei intransigență pentru detaliul just era o adevărată școală de respect al adevărului scenic. Nu mă interesează
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
e decisivă. Pentru amîndoi dar și pentru... teatru cu atît mai mult cînd se regăsesc mereu în cadrul aceleiași instituții. Apoi Adriana Leonescu, a cărei intransigență pentru detaliul just era o adevărată școală de respect al adevărului scenic. Nu mă interesează scenograful ca artizan ce propune un spațiu. Eu am nevoie de o atitudine proprie, de o implicare a lui. De exemplu, Florica Mălureanu nu intervenea ca să mă servească, ci ca să-mi pună probleme pe care trebuia să le rezolv eu. Aceasta
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
Manțoc ca artist autentic și i-a respectat pudoarea creației, ca și vulnerabilitățile ei. Îl știu pus la adăpost și în atelierul lui Helmut Sturmer, la München, acolo unde poposea mereu complice, indiferent dacă lucrau sau nu în acel moment. Scenografii lui cu care a fost fericit, cu care a visat și a făcut teatru mare, pînă la capăt, fascinant, ireal, clipe de mare intensitate, care mă copleșeau și care durau, pentru mine, cît veșnicii puse la un loc. Ceva extrem de
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
30, la Sala „”, la avanpremiera spectacolului Zeul Măcelului de Yasmina Reza, în traducerea lui Tudor Țepeneag. Zeul Măcelului de Yasmina Reza, în regia lui Claudiu Goga, care reunește evoluția actorilor Cerasela Iosifescu, Luminița Erga, Adrian Văncică, Alexandru Jitea și a scenografilor Liliana Cenean și Ștefan Caragiu, prezintă un virulent război al cuplurilor. Yasmina Reza scria, în 2008, Zeul Măcelului (Le Dieu du carnage), despre care, ulterior, într-un interviu acordat The Guardian, povestea despre sursa de inspirație. „A fost un incident
Zeul Măcelului își așteaptă spectatorii la Teatrul Nottara () [Corola-journal/Journalistic/66663_a_67988]
-
Are misterul unora dintre cele mai fabuloase spectacole de teatru, spații, performanțe actoricești, nuclee umane. Are ceva din taina unui geniu. În paginile lui este un destin. O viață a unuia dintre cei mai mari creatori: LIVIU CIULEI. Regizor, actor, scenograf, arhitect. În paginile lui, de oriunde răsfoite și analizate pe tihnă, se află zeci de ani de travaliu pentru teatru, film, pentru spiritul profund al creației artistice. Se află vîna unui făcător de artă. Se află neliniștea căutării a ceva
Un ctitor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6600_a_7925]
-
prețuit teatrul ca pe ceva fundamental. Și-a respectat datul, vocația, muncind enorm.Privesc fotografiile, detaliile din fel și fel de decoruri, zecile de expresii ale actorilor cu care s-a însoțit aici sau aiurea, schițele făcute cu arhitectul și scenograful Paul Bortnovschi pentru Teatrul Național, schițele făcute de el pentru Bulandra, azi sala "Toma Caragiu", schițele pentru sala studio de la Pitești, un loc divin pentru teatru. Știință, rigoare, disciplină, artă, măiestrie. Absolut nimic lăsat la voia întîmplării sau neexploatat. Mi
Un ctitor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6600_a_7925]
-
Ciulei și formația lui solidă, cultul pentru muncă și studiu au adus în teatru disciplina și rigoarea ca elemente ce să stimuleze nebunia și farmecul creației. Valorile se căutau și își doreau însoțirea. Ciulei colabora cu Pintilie, de pildă, ca scenograf, descoperind alte perspective de a vedea un text, alt mod de a-i provoca pe actori, alt fel de a intui relația cu textul, cu "citirea" lui Pintilie.Pe scenă erau nume numai unul și unul, competiția era stîrnită în
Un ctitor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6600_a_7925]
-
Gogol fără să înțelegi precis cu ce se ocupă. Pătura asta îmbicsită este extrem de nocivă pentru aerul dintr-un teatru. Și de ineficientă. Dispar meserii, meseriași și mai nimeni nu se înghesuie să intre în circuit. Costume mai fac cîțiva scenografi, restul cumpără de la magazine. Uneori se întîmplă să porți aceeași rochie și aceiași pantofi cu personajul actriței de pe scenă. Mă întreb ce este de făcut? Mai este oare ceva de făcut? Cum mai putem lupta și cu ce arme să
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]