350 matches
-
plăteau la acea vreme "besman"ul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de doar 60 de locuitori ce trăiau în 15 case și 5 bordeie. În 1924, localitatea Ploscuțeni se afla în fruntea comunităților catolice în ce privește natalitatea, potrivit schematismelor (recensămintelor) din Episcopia catolică de Iași. S-a aflat pentru multă vreme în administrația parohiei din Focșani. Anuarul Socec din 1925 consemnează dispariția comunei, satul Ploscuțeni fiind inclus în comuna Homocea. Comuna a fost reînființată după al Doilea Război Mondial
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
legată de felul în care sunt construiți opresorii, în contrast cu personajele locale. În timp ce în Soy Cuba</strong>, ca de altfel și în filmele lui Chaplin, termen de comparație lansat în textul-replică, <em>toate</em> personajele sunt caracterizate de un soi de schematism și unilateralitate, în <strong>Toni Erdmann</strong> <em>singurele</em> personaje umanizate, complexe, cu trăiri ambivalente și drame interioare, sunt cele ale expaților. Gorzo și Lazăr argumentează că ar fi foarte greu de evitat capcana exotizării prin schematizare, în special
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
respectiv localnicii umili și săraci reprezentați de muncitori și țărani. Cum am repetat deja de prea multe ori, dar reiau pentru că este argumentul principal pentru faptul că localnicii nu sunt reprezentați cu demnitate în film, toate aceste personaje suferă de schematism. Mai mult, în momentul în care alege să iasă din acest binom elite corupte-săraci cinstiți, Ade se găsește în reală dificultate. Este cazul familiei peste care intră Conradi și fiica, la masa de Paște. Astfel, este greu de zis cu
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
anterioare. Spațiul sacral, Madonna cu Pruncul pe un tron "absurd de abrupt", este despărțit de peisajul de fond printr-o draperie roșie de catifea. Înălțimea tronului permite pe de altă parte legătură motivică dintre Madonna și peisaj. Îndepărtându-se de schematismul lui Bellini, Giorgione își manifestă acum independența. Perioadă studiilor sale se încheie, în acest mod, definitiv. O anumita clasicitate în aranjamente, așa cum se manifestă ea aici prin echilibrul volumelor, frontalitatea figurilor și compoziția în planuri paralele față de primul plan, vă
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
adăugată după expoziția consacrată lui Louis David la muzeul ""Orangerie"" din Paris. Cu foarte mult realism tratează personajele din altă operă la fel de monumentală, intitulată "Les constructeurs" ("Constructorii", 1950). Chipurile sunt individualizate și elaborate mult mai detailat, realismul fețelor este opus schematismului schelelor. Tabloul "La Grande Parade" ("Marea Paradă") fusese conceput inițial în 1953 ca proiect de mozaic pentru Opera din Săo Paulo, împreună cu arhitectul Oscar Niemeyer. În versiunea finală a acestei opere - realizată în 1954 - care se află în prezent la
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
protagonist al lumii rurale. Dar epoca în care romancierul îl plasează pe Ilie Moromete este, în primul volum, aceea interbelică. Nicolae Velea face o curajoasă mișcare de translație, creând, pe fundalul socialismului deja consolidat la noi, personaje autentice, lipsite de schematism. Dintre regulile impuse de la Centru, el respectă numai selectarea eroilor din rândul clasei muncitoare, încercând apoi să dovedească viabilitatea și consistența lor literară. Omul obișnuit, în paginile lui Nicolae Velea, nu mai este o figură care ia culoarea ideologică a
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]
-
singură direcție de dezvoltate: Pulcinella - trândav, pungaș, mâncău; Brighella - intrigant, deștept, viclean, răutăcios; Arlecchino - pierde-vară, naiv, vesel etc. Scenariile commediei dell’arte aduceau întâmplări și personaje din viața de toate zilele, cu implicațiile sociale și politice ale zilei. Dar în ciuda schematismului lor, ele ofereau reprezentații spectaculoase, nu atât prin dinamismul intrigii-uneori de domeniul absurdului- ci în special prin formația intelectuala și tehnica a jocului actoricesc. Astfel se explică succesul ei de-a lungul a aproape două veacuri în întreaga Europa, însemnând
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
neagră, care i-a aparținut lui Călinescu. Romanul publicat în 1933 a fost o tentativă a autorului de a scrie un roman liric, pornind de la modelul grecesc al romanului lui Longus, "Dafnis și Chloe". Criticii interbelici au remarcat la unison schematismul său, absența analizei psihologice, descrierea "casei cu molii", dar și tinerețea eroilor Jim, Vera și Bobby... Cel de-al doilea roman scris de Călinescu a apărut în anul 1938. Titlul inițial al romanului era "Părinții Otiliei", iar titlul a fost
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
experiență nereușită, ridiculizează un fenomen social cu rădăcini adânci în istoria Albaniei: căsătoria contractată fără consimțământul partenerilor și, nu în puține cazuri, chiar înainte ca aceștia să se fi născut. În presa literară albaneză i s-a reproșat acestui roman schematismul personajelor, ca și slaba realizare artistică, deși, pe alocuri, se pot întâlni pagini de o frumusețe sobră care dovedesc forța creatoare a lui Ismail Kadare. Doi ani mai târziu apare romanul "Cetatea". Și aici, plecând de la unele evenimente petrecute în
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
în mișcare, încadrate în peisaj, sau așezate pe etaje sugerând adâncimea. Formele din desen sunt delimitate cu o linie neagră, accentuată, iar culorile sunt fără nuanțări, uniforme. Atât în relief cât și în pictură există o diferență între simplitatea și schematismul reprezentărilor umane și corectitudinea și mulțimea detaliilor în realizarea animalelor. "În Regatul de Mijolc, apar elementele simbolice sau magice și diversificarea paletei cromatice, astfel pictura realizându-se prin folosirea culorilor primare, complementare, contraste închis-deschis și griuri colorate. O altă remarcă
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
o asemenea funcție responsabilă și prestigioasa, lăsându-ne moștenire zeci de cărți - poezii și poeme, proza și publicistica. "Poet de vocație epica, creator de situatii poetice, cu un simț al categorialului și al construcției, în care se infiltrează și un schematism sociologizat sau un raționalism glacial" (Mihai Cimpoi). În 1973 participa la Congresul Internațional al Forțelor Păcii de la Moscova și este deținătorul Premiului de Stat în domeniul literaturii. În 1984 este în repetate rânduri ales deputat al Sovietului Suprem din RSSM
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
XVIII-lea, ctitorii lăcașului fiind țăranii Gherasim și Toader Ungurean. Atât cronica parohială din comună, cât și lucrarea istoricului Nicolae Stoicescu intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”" consemnează anul 1758 ca an al construcției bisericii. În "„Schematismul Bucovinei din 1867”", lăcașul este datat în 1768, aparținând de Fondul religionar al Bucovinei. În acea perioadă satul era administrat de preotul paroh George Ciuntuleac și facea parte din Protopopiatul Siret. În "„Schematismul din 1890”" sunt menționate alte date referitoare
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
1758 ca an al construcției bisericii. În "„Schematismul Bucovinei din 1867”", lăcașul este datat în 1768, aparținând de Fondul religionar al Bucovinei. În acea perioadă satul era administrat de preotul paroh George Ciuntuleac și facea parte din Protopopiatul Siret. În "„Schematismul din 1890”" sunt menționate alte date referitoare la sat și la ridicarea bisericii de lemn, construită anterior anului de ocupație militară habsburgică a Bucovinei. Primul preot paroh amintit de cronica parohială din Grănicești este Ioan Țurcan, decedat în decembrie 1814
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
Harghita, cu hramul Toți Sfinții, a fost construită în secolul XIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Biserică a fost construită în sec. al XIII-lea (în jurul anului 1235). Primele date istorice despre biserică au apărut în Schematism: "Paroline orige ad a 1235 refertur. Id constat candem magne esse anticvitatis". La cererea contelui Pál Teleki, pe atunci ministru al culturii, în 1941 a sosit la Lăzarea Van Gondys, un savant din Olanda, profesor universitar din Utrecht, specializat în
Biserica romano-catolică din Lăzarea () [Corola-website/Science/323437_a_324766]
-
primul volum în 1722, al doilea în 1742) sunt lucrări didactice pentru clavecin. Deși scrise cu scop didactic, ele poartă pecetea geniului bachian, în special, fugile Clavecinului bine temperat sunt strălucite fugi artistice, lipsite de orice urmă de pedanterie sau schematism didactic. Clavecinul a avut un rol important în creația concertantă. Piesele solistice, cu acompaniament de orchestră, se executau în saloanele principilor, fiind un gen adresat unei elite, și nu publicului larg. Concertele pentru clavecin sau pentru alte instrumente, cu acompaniament
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
din 26 august 1671 la un chestionar al congregației De Propaganda Fide, intitulat "Despre misiunea din Moldova", același misionar menționa că la Hârlău este o biserică de piatră, părăsită. În anul 1820, comunitatea catolică din Hârlău aparținea de Parohia Hălăucești. Schematismul Misiunii Catolice din Moldova din 1850 menționează existența a 35 credincioși la Hârlău. Aceștia nu aveau biserică, fiind afiliați la Parohia Hălăucești, apoi la Parohia Horlești. În anul 1905, tâmplarul și apicultorul Anton Petz și soția sa, Iosefina, au construit
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
unui deal, a suferit de pe urma alunecărilor de teren. În anul 1825 catolicii și-au strămutat gospodăriile pe actuala vatră a Satului Vechi. Proprietarul moșiei a donat un teren pentru construirea unei biserici și a unui cimitir. Între anii 1826-1829, conform Schematismului Misiunii Catolice de Iași din 1850 și din 1856, credincioșii catolici și-au construit o biserică de lemn, care a suferit mai multe renovări și amenajări în următorii 100 de ani. Comunitatea catolică din Răducăneni a crescut în secolul al
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Zbor periculos" este „un alt film despre aviatori scris de un aviator”, concluzionând metaforic însă că „moara macină din nou în gol”. Criticul Tudor Caranfil nu a
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
inițiatoarea și organizatoarea primei școli de artă teatrală și dramatică în țara românească. Apoi, după ce făcea referire, obligatorie în epocă, la "Documentele Congresului al II-lea al PMR", care au subliniat sarcinile luptei împotriva tendinței de a simplifica realitatea, împotriva schematismului și a nivelării în materie de creație, a încadrării ei mecanice în tipare scolastice, „Cuvântul de început” prezenta obiectivele revistei: Ultimul număr a fost cel din octombrie 1989, cu Nr. 10 (anul XXXIV). În cei 33 de ani de existență
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
merit evidențiat de autor este „crearea unei atmosfere de opulenta și depravare sau [...] zugrăvirea unei noi clase de parveniți, ai cărei reprezentanți sînt excesiv mediatizați și în realitate”. Regizorul Mihnea Columbeanu (Pitbull) a menționat că filmul se caracterizează printr-un „schematism pueril” supralicitat, lipsa limbajului cinematografic expresiv, prezența unor secvențe arbitrare, imagine nereușită din nepriceperea de a folosi tehnică digitală, precum și scenografie și partituri muzicale care nu stârnesc emoții. Personajele sunt catalogate a fi „clișeatice, superficiale, neverosimile - și foarte cabotine! Construite
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Vară sentimentală" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Vară sentimentală" „preia un conflict «tipic» anilor '80, acela dintre bine și foarte bine, încercând să trateze cu zâmbetul pe buze un subiect (...) cu multe «locuri comune
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că respectivul regizor „se regăsește cel mai bine pe sine în ultimul film, «Duminică în familie»”. Criticul își argumentează astfel afirmația precedentă: „În narațiunea cinematografică sunt recognoscibili, deopotrivă, scriitorul
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
care sunt lipsite astfel de o existență de sine stătătoare. Astfel, autoarea îl privește cu dezgust pe ofticosul prinț Maxențiu și cu toleranță și simpatie pe afemeiatul Lică Trubadurul. Ralea identifică mai multe deficiențe ale romanului: atitudine subiectivă a autoarei, schematism și lipsă de individualitate în conturarea personajelor, credibilitate redusă a unor întâmplări precum întâlnirea neprevăzută între Lică și Ada sau pasiunea acestei femei cerebrale pentru un pierde-vară inferior rangului ei social ce aduc aminte de providențialismul existent în romanele-foileton, neprezentare
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
și prin înclinația epicureică spre plăcerile vieții. Spre deosebire de modelele literare anterioare, Iancu Urmatecu își dorește doar schimbarea condiției sociale, urcarea câtorva trepte pe scara socială și nu ajungerea în vârful piramidei precum Rastignac sau Julien Sorel. Personajul este lipsit de schematism și de îngroșări caricaturale și nu-și face din acumularea de bunuri materiale un unic scop în viață, dorind doar să pătrundă în „lumea bună” și neforțându-și destinul. Urmatecu își înțelege propriile limite și caută să le contracareze, conștientizând
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
ori în lut. De parcă ar fi o plastilină atotascultătoare. Sculpturi în marmură, în bronz, machete de arhitectură, planșe desenate pentru World Trade Center, volumetrii înaripate, aripi deschise, grămezi de cuburi, o combinațe extrem de expresivă și de neașteptată între naturalism și schematism, care ne amintește de figurinele descoperite în insulele Cyclade. M-a impresionat atunci, în 2005, centrul pe care-l proiectase pentru World Trade Center, acest new transportation hub cum apărea în diversele prezentări. Prea puțin spus sau prea smerit... Directorul
Santiago Calatrava creează o arhitectură cu aripile deschise. În zbor. Levitând by Doina Uricariu, Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105469_a_106761]