10,690 matches
-
eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură a operei lui Lovinescu reușește să depășească an multe
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă și dăruirea efectiv filiala. Ion Pillat, Scrisori (1898-1944). Ediție ăngrijită, datarea scrisorilor, note, cronologie, postfața, schița biografica de Cornelia Pillat. Editură Du Style, 1998.
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
ei, mai ales atâta vreme cât manuscrisele îngropate în arhivele Securității nu vor fi scoase integral la suprafață și redate istoriei literare. După Geo Șerban, Colecția ar fi trebuit să aibă tot douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în arhiva doamnei Andriana Fianu, ar fi fost vorba însă, în realitate, de 18 titluri, ordonate astfel: 1. Vârstă de aur sau dulceața traiului ... dulceața vieții; 2. Copilăria unui netrebnic; 3. Cafiné; 4
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Ramona Eremia, Viktoria Vizin și Doina Dimitriu. Închiderea, în afară de tradițională Gală a laureaților a beneficiat și de ăparticiparea extraordinară a sopranei Mariana Nicolesco" într-un concert cu actul I din ăopera operelor", ăDon Giovanni" de Mozart. Concertul, agrementat cu o schiță de regie, cu mișcare scenica a dobândit un plus de atractivitate ridicând totodată gradul de dificultate pentru interpreți, unii mai puțin rodați în arta actoriceasca. Lucrând fiecare detaliu muzical de frazare, dicție, accente, ritm etc. și fiecare gest, explicând cum
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
fost ridicată pe locul unde funcționa, pe vremea Regulamentului Organic, Curtea judecătorească, iar aceasta fusese înălțată pe moșiile boierilor Crețulești și Golești, pe dreapta Dâmboviței. Lucrările de construcție au fost conduse de arhitectul Ion Mincu, care în plus desenase și schițele decorațiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scări, mobilier. Corpul central al palatului este construit într-un stil renascentist francez, iar pe fațada cladirii pot fi admirate cele șase statui alegorice din marmură, care repezintă Legea, Dreptatea, Justiția, Adevărul, Forța și
Palatul de Justiţie, deschis pentru public, marţi, De Ziua Europeană a Justiţiei Civile () [Corola-journal/Journalistic/24834_a_26159]
-
trăsături de femeie, decât rutina săvârșită, metodic, pentru ceilalți. Angajatori antipatici, colegi băieți de gașcă, intruzivi și inoportuni, părinți care nu bănuiesc decât întâlniri amoroase acolo unde, de fapt, se naște o scriitoare, profesori care predau idealismul și practică parvenirea, schițe după natură, într-o lume în care fiecare se descurcă cum poate. Însă - efect perfid al învățământului politic sau tentație a eternului omenesc? - nimeni nu se mulțumește cu propria alegere, încercând să-i alinieze pe alții. Așa se trezesc femeile
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
leneș neoclasic - și dacă pasc mânjii muzelor mitologice pe focoasele atomice ale molohilor din tragedii iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic și din pășunatu-ți vei plodi cel mult balegă de cal - chiar și melpomene știe că ar merita încercarea schiță de autoportret asfixiat de ființa ta străpuns de respirația ta lumii mă pierd prin moarte sunt materie dispersată calcar dizolvat tu locuiești în mine vis cu bilet dus-întors mână în mână o gară mică și tăcută trecem dintr-o pădure
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
un cadru ambientat de momente artistice de calitate,” a declarat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României. Programul cultural al seratei cuprinde: Momente de teatru prezentate de Compania de Teatru Elementalii - selecții din Momente și Schițe de I.L. Caragiale, precum și momente din piesa O Noapte furtunoasă, de Caragiale Compania de Teatru Elementalii reunește actori tineri și foarte talentați, deja remarcați în spectacole speciale, precum și în proiecte realizate în colaborare cu instituții de cultură și artă de
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
talentat, ce merge pe un drum aparte, mai puțin frecventat în proza noastră actuală: proza fantastică (cu accente fantasy în Întâmplări la marginea lumii), pe filieră rusească (Mihail Bulgakov). Vizita adună între copertele sale mai multe texte - de la povestiri la schițe de două pagini și chiar simple notații („momente” caragialești) - subsumate, toate, acestei categorii a fantasticului evocate mai sus. Cu deosebirea că textele din volumul de față aduc și o pronunțată latură autoficțională, afirmată însă cu o bună doză de umor
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
notații („momente” caragialești) - subsumate, toate, acestei categorii a fantasticului evocate mai sus. Cu deosebirea că textele din volumul de față aduc și o pronunțată latură autoficțională, afirmată însă cu o bună doză de umor și autoironie. Mai toate povestirile și schițele - la drept vorbind, un șantier de lucru al prozatorului - au un protagonist care se numește... Cosmin Perța, dar și alte personaje cu nume la fel de recognoscibile în real: de la soție la prieteni și colegi de breaslă (printre ei: Mircea Cărtărescu, Gabriel
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
în aventuri stranii. Nu mai pun la socoteală Vizita 3, în care e vizitat de însuși... Mircea Horia Simionescu, care, cu pipa lui inconfundabilă în colțul gurii, îi cere să-i reediteze o carte - Banchetul... Cauciucuri de vară e o schiță caragialescă, pur comică. Tocăniță e, în schimb, de un umor negru (soția, care-l bănuiește pe soț că flirtează cu studenta în gazdă, îl roagă să se „ocupe” de un cadavru, din care vrea să facă o tocăniță de dus
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul își îndreaptă uimirea asupra acestuia, plonjînd în incognoscibil: „Necunoscuți în juru-mi, eu însumi necunoscutul,/ În asfințit îmi caut, scăpat în unde, scutul” (Hălăduiri). Un punct zero al poeziei, echivalînd cu o
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
În preajma lor regăsești veșmintele fluide din mătase, pictate de Matisse pentru Cântecul privighetoarei (1920)... Rivalitatea Picasso-Matisse extinsă la lumea baletului. Dintre toți colaboratorii lui Diaghilev, poate singurul care se califică a fi numit scenograf, a fost Leon Bakst (1866- 1924). Schițele sale demonstrează, pe de o parte, abilitatea sa de a folosi linia și combinațiile cromatice pentru a sugera stări de suflet și, pe de alta, modul în care a știu să-și adapteze stilul la subiect: clasic grec pentru Daphnis
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
mai auzea; mergea prin curte cu capul plecat, pășea peste bălți, traista de pânză îi atârna pe umăr, iar eu simțeam că este și mai singur decât în ziua dinainte și că bravează, pentru că peronul gării nu e totuna cu schița corpului de navă sau cu cea a sălii de mașini, iar măturoiul nu-i va înlocui niciodată trăgătorul negru cu care își marca toate cifrele și calculele.
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
în „cărțulia” („libriciolul” cum îi spune el în jurnal, românizare a it. libricciuolo) la care lucrează în 1981 și care „e o adevărată întemeiere a criticii literare europene și de aceea am obligația să scriu și să public Meteorologia lecturii, schiță a literaturii europene de la Homer până în zilele noastre... indispensabilă pentru oricine, de oriunde, care se ocupă de literatură” (14 aug.1981, p.1039). De aici, din convingerea că a găsit o cheie care explică liniile esențiale ale dezvoltării literaturii europene
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
titlul capitolului și desigur tema sa puteau fi, mult mai cuprinzător, „Sebastian, critic și teoretician...” etc. Mi s-ar fi părut mai logic sau măcar mai profitabil ca acest capitol important să beneficieze de o serie de lecturi și de schițe critice care apar în legătură cu romanul, și cu romanul românesc mai ales, într-un capitol final, compozit și foarte amplu (o jumătate din carte) care prezintă aplicări analitice cu observații și citate revelatoare tocmai pentru „teoria” romanului. Acest capitol, intitulat Adeziuni
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
vechi text din acest al patrulea volum al ediției datează din 1973 (este vorba de un fragment din Jurnalul de la Dolhasca), iar cel mai consistent „calup” publicistic începe în 1992 și continuă, practic, până recent. Dacă este să credem și schița biografică pe care scriitorul o furnizează ca prolog al volumului, proza confesivă (sub forma unui „jurnal cifrat”) are întâietate asupra poeziei chiar și în copilărie: primul dintre genuri este încercat la 11 ani, cel de-al doilea, de-abia la
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
și atât”. Acolo unde este în formă, Caragiale e cel mai artist dintre toți scriitorii români. E făcut numai din artă. Artă și, vorba lui Călinescu, atât. Aș zice că-i destul. Povestește pe îndelete, cu largi citate, nuvelele și schițele, de parcă s-ar adresa unor ignoranți. Însă ignorantul n-ar face față, l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea străfulgerătoare a lui Dante, din sălbăticia lui Byron, din
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
articol de Florin Mugur cu titlul Omul de rînd, eroul de prim-plan al prozei noastre, unde este așezat alături de D. R. Popescu, Nicolae Ciobanu și Sorin Titel, prozatorul este de acord cu trimiterile făcute de comentator la momentele și schițele, ca și la nuvela Dăuă loturi de I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă, o subliniază cu energie pe cealaltă.” Constată deci, cu durere, că scrisul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
tratează de sus, compătimitor, în teza sa de doctorat). Avem, în această prefață judicioasă, nu numai, cum spuneam, un ton nepartizan (e de salutat faptul că Ioan Chindriș îl exclude pe Grama din categoria detractorilor); nu numai o foarte documentată schiță biografică (din care aflăm, printre altele, că profesorul blăjean avea un strălucit doctorat în teologie la Viena); dar și o ipoteză serios documentată, conform căreia răbufnirea lui Grama s-ar datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
în acești termeni în forma finală a Luceafărului, variantele încercate exprimă intențiile poetului cristalizate în diferite momente. Ele sunt elemente din care se întrupează reprezentările sale și în care se limpezesc treptat simbolurile din numeroase alte versiuni intermediare, bruioane sau schițe din anii dinaintea redactării finale. Cu o cunoaștere ireproșabilă, până în detaliu, a imensei bibliografii critice românești, bazându-se în privința cercetării genetice mai ales pe studiile lui Caracostea și pe cele ale lui Petru Creția în privința stabilirii familiei de texte înrudite
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
O tribună captivantă conține numeroase informații privind dezvoltarea „tehnică” a televiziunii, statistici, grile de programe TV, excerpte din directive oficiale etc., într-un discurs destul de arid, cu puține poienițe de expresivitate stilistică sau de narativizare. Deși este vorba despre o schiță de istorie a televiziunii de stat din România, prima de acest fel (de unde și meritul inaugurării), Alexandru Matei nu prea spune o poveste a TVR-ului, în care să uzeze de strategiile de captatio ale genului, de fapt, el scrie
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
O pioșenie isvorînd din conștiința unei îndelungi ticăloșii. v v v - Du-te la tac^ tu! îi spuse femeia copilului cu o duioșie răgușita, turburătoare. Urechea lui prinse pasiunea triviala din vocea ei, si avu brusc o erecție ușoară. (La schița refuzată, din cauza acestei propoziții mai ales). v v v Tic verbal italian intervenind aproape în orice frază la oratorii care mai mult improvizează, cu spontaneitate. E cum am face noi în românește folosind mai la tot pasul expresia "așa zicînd
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
Alex. Ștefănescu Modul de funcționare a cenzurii În numărul trecut am prezentat o schiță de istorie a cenzurii, publicată de Adrian Marino, întâi sub formă de foileton, în revista Sfera politicii, în 1997, și apoi sub formă de volum, anul acesta. Există însă încă două cărți despre cenzură, apărute încă din 1999, și anume
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
și pe Internet. Dar cel mai uluitor proiect al lui N. Țone e unul arhitectonic: "Dorim să construim o clădire specială în București în care să funcționeze acest institut de avangardă. Clădirea am vrea să fie concepută pornind de la o schiță a lui Marcel Iancu, Volume arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care ne-a încredințat de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu domnia sa și urmează să găsim modalitatea de colaborare". Clădirea e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]