638 matches
-
și de subsuori și susținut între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 80 stufoase, doi ochi scrutează peste grupul celor trei tineri, o dragoste duioasă pentru trupul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
blând mă cutreieră - în somn/ Nu-i nici măcar o umbră cu margini înghețate/ De nu mai pot nicicum să dorm -/ Un ochi ce-ar sta întruna deschis pe jumătate” Chiar dacă ierburi străvezii de mare). Într-o atare concepție, mai mult schițată decât cristalizată, poezia e „doar o transcriere” a unui cântec primordial, arhetipal. Poemul titular al cărții următoare, din 1990, Doar o transcriere, rămâne definitoriu pentru formula poetică a lui D. Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
G. alipește în „romanul” Oameni din Ardeal câteva nuvele, ele însele nerotunjite. Povestea de iubire dintre doi tineri de etnii diferite este abandonată pe parcurs, iar aceea a intelectualului ardelean ce-și asumă o datorie față de conaționalii asupriți este abia schițată. Mai închegată este înfățișarea unui episod electoral, cu scene de un real dramatism, cu un personaj colectiv bine prins și câteva individualități notabile (preotul Mezdreanu, Mihoală). Unele dintre prozele adunate în Povestea primăverii se resimt de influența sadoveniană, în prezentarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
educațional. În rolul de mediere pe care îl exercită, profesorul nu este neutru, deoarece este implicat în situația respectivă prin tot ceea ce spune, ceea ce crede, ce face, cu întreaga sa personalitate. După tonul pe care îl adoptă, privirea aruncată, gestul schițat, mesajul său ia o valoare specifică pentru toți elevii și are rezonanțe particulare pentru unii dintre ei (S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
al unui Doctor, apoi al unui Sculptor. Fiecare își deapănă amintirile, explicându-și stabilirea în Franța. Personajele feminine sunt toate apariții vaporoase și vulnerabile psihic: o mexicancă, Aldebaran, o doctoriță, Selena. O acțiune propriu-zisă nu există, iar personajele sunt abia schițate, totul legându-se în comentariul autorului care, fără a cădea în idilic sau senzual, analizează subtil, cu rafinament cultural, desfășurările unor destine umane. SCRIERI: Aparat de fotografiat sufletul, în Unsprezece poeți, Iași, 1981; Vasul de brumă, București, 1985; Krik vo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
asupra elementului repugnant. Metempsihozele diadei antropice amintite se întind pe mii de ani: în India, în Egipt, în Babilon, în Imperiul Roman, în Germania medievală, în Franța revoluționară și în România modernă. Tablourile de epocă și de moravuri sunt abia schițate, din complexa schelărie epică nerămănând valid estetic decât câte un fragment izolat de spaimă scripturală, cum se întâmplă cu episodul morții eroilor din "biografia indiană". Chiar și aici însă, după cum sugeram anterior, cruzimea gratuită proiectează descrierea mai degrabă pe orbita
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nominal) și (iii) structurile discontinue înregistrate în textele originale și în traduceri. Fenomenele din categoria (i) sunt descrise și analizate pe larg în capitolul IV (pornindu-se de la analiza sincronică din capitolul III); fenomenele din categoriile (ii) și (iii), numai schițate aici, fac obiectul unei cercetări viitoare (Nicolae în pregătire). În secțiunile §2 și §3, vom prezenta cadrul teoretic și, respectiv, metodologic al lucrării. 1. Variație și schimbare de topică în limba română 1.1 Structura propoziției și deplasarea verbului Cele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a evoluat, astfel, în două direcții de cunoaștere, prin mijloace și sub forme diferite: filosofia și poezia. III. NOTE FINALE Dincolo de cuvânt ...Și ce a descoperit sau ce a realizat artistul prin această demiurgica lucrare? Creația poetica, așa cum este ea schițata în opera filosofului german ca produs al celor patru facultăți subiective (imaginația, intelectul, spiritul și gustul) -, apare că un particular exercițiu de cunoaștere care, în esență, substituie conceptul prin imaginea simbolică. În actul cognitiv, conceptul integrează și ordonează reprezentările diferențiind
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea abia schițate, în jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune în primul rând și în acest amplu poem nu este atât stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice, cât dinamica imaginarului ca expresie a unor stări de alertă a spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, în sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu câteva rânduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămâie din coșurile cu fructe, s-o arunc ca pe o promisiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
biscuiții/ urcați în obositoare ascensiune spre gură”. Textele din Medium (1945), Teribilul interzis (1945) și Castelul orbilor (1946) renunță la înverșunarea distructivă a poemelor de început în favoarea unei proze poematice de mare subtilitate, în care noua poetică, până acum doar schițată, își precizează reperele de adâncime. Punând în fruntea volumului Medium un citat din Paracelsus, care glorifică rolul somnului în dezvăluirea misterelor universului, N. reafirmă preocuparea suprarealiștilor de a sesiza structura omului total, eliberat de convenții morale, automatisme sociale și prejudecăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
de asemenea, „să instruiască și să moralizeze poporul”, pentru „a crea în țară un curent educativ”, iar în al doilea rând, să ofere publicului operele originale și „transcendente”, intenționând să publice, în acest scop, scriitori cunoscuți, dar și debutanți. Programul schițat conține, comparat cu acela din 1866, și câteva elemente noi. Mai întâi, o pronunțată nuanță națională. „Piatra angulară” trebuia să fie „amorul naționalității române”, „infiltrarea lui în toate fibrele românești”. Apoi, se arăta interes pentru emanciparea femeii și, în sfârșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
omfalocel, anomalie cardiacă intrisecă. În acest tip de ectopie s-au obținut mai multe succese chirurgicale decât în ectopia cordis. ALTE MALFORMAȚII TORACICE Coasta cervicală Această malformație definește existența unei coaste supranumerare, cu origine la C7. Coasta poate fi doar schițată, poate fi vizibilă pe o distanță mai lungă, sau poate fi completă. Maladia poate fi asimptomatică, cu descoperire întâmplătoare, la un control radiologic de rutină, sau poate determina apariția unor simptome și semne neurologice, vasculare sau mixte, prin compresiunea vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
al cărei accident fatal a fost, se pare, implicat (Raul binefăcătorul). Fănică încheie o convenție de nimeni știută cu o văduvă planturoasă cu care, la răstimpuri, renegociază termenii litigioși. Sugestia e transparentă, dar rămâne sugestie (Clauzele contractului). Chiar și așa, schițate grosolan în câteva propoziții, primele cinci piese ale Medgidiei reușesc să transmită destul din atmosfera trepidantă a unui roman în toată puterea cuvântului. E clar că prilejuri de conflict se vor ivi, fie și numai din abundența personajelor într-un
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
scăderilor lor, știute și de Lowry care ajunsese să-și numească ironic proiectul irealizabil Sub sub vulcan - fuseseră concepute cu intenția de a fi incluse în marele ciclu: Lunar Caustic, întunecos ca mormântul în care zace prietenul meu, cărți abia schițate, ca La Mordida, cărți al căror manuscris a pierit în flăcări (accident recurent în biografia scriitorului), ca Spre Marea Albă, cu Ballast și unele dintre puținele scrieri terminate, de exemplu Drumul de pădure spre izvor. Figurează în culegere și schița
Adresant: Confreria Lowry by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6297_a_7622]
-
Gheorghe Grigurcu Revenim acum la ipostaza profetică pe care a pedalat Nietzsche, nu fără o subiacentă orientare către tradiția religioasă abhorată (un nou caz de patetică uzurpare!): "Și, astfel, Nietzsche se proiectează pe sine, ca posibilitate din nou doar schițată, în personajul care va deveni celebru: ŤZarathustra vrea iar să fie omť. Timp de zece ani se adîncise în cunoaștere: acum, se adresează el astrului zilei, Ťmi-e lehamite de înțelepciunea mea, precum albina care a strîns prea multă miere, am
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
glas din mulțime; numai că această mulțime cuprinde de fapt boierimea mijlocie, și în speță, cea atașată domnului. Mai remarcăm și faptul că acest grup social, cu un cuvânt important de spus mai ales în viitor, are încă de acum schițată o "conștiință națională", deși încă rudimentară: poporul român cată să se facă națiune. În acest sens este de semnalat că deși autorul este la curent cu tot ce se întâmplă mai însemnat pentru țară pe plan internațional, nimic din aspectul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
serie de zone joase din jur au stimulat eroziunea fluviatilă, care a dus la erodarea puternică a văilor. Munții păstrează și urmele ghețarilor cuaternari, căldările glaciare de la obârșia Râului Mare - Iezerul Mare, Iezerul Mic și Gropata - sunt cele mai bine schițate, primele două adăpostind și lacuri glaciare. Iezerul Mare, situat la nord de vârful Cindrel, este cel mai profund dintre circurile glaciare (căldări) ale Munților Cindrel, care prezintă două trepte separate de un prag de 50 m. Dacă treapta inferioară, care
Agenda2004-49-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283137_a_284466]
-
și eseiști cu pretenție de "filozofi" dau formă scriptică tot mai brutală acestei demagogii religioase intolerante, veritabilă caricatură a ortodoxiei. Instituțiile politice ale unei țări reprezintă însă prin excelență tranzitoriul, în timp ce biserica reprezintă permanența. Chiar dacă, într-un context ca acela schițat mai sus, a ajuns dificil să-ți păstrezi în România credința, dificultățile reconfortează - cînd este vorba de opțiuni cruciale. Un imens capital de suferință și de frustrare, apăsător astăzi, se poate transforma într-un capital echivalent de speranță: depinde de
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
de imperfecțiune (...) divina prezență a imperfectului, a viciului și a morții în paginile scrise" de care pomenea Francis Ponge, poate deveni uneori surprinzător de productivă. Faptul că personajele sunt prezentate într-un mod foarte shematic (Lepré este, practic mai mult schițat, ca și doamna Lawrence, de altfel) lasă atenția și sensibilitatea cititorului să se concentreze asupra detaliilor, asupra orhideelor care împodobesc pieptănătura și decolteul doamnei Madeleine de Gouvres, de pildă:" Fără nici o bijuterie, cu corsajul de tul galben acoperit cu orhidee
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
când artista avea 76 de ani. Apoi, din Tosca de Puccini, cântată de Darclée în premieră mondială la Roma în 14 ianuarie 1900, la răspântie de secole, am vibrat odată cu accentele intense ale ariei Vissi d'arte sugerată autorului și schițată muzical de însăși Darclée, ascultând vocea grandioasă a Marianei Nicolesco într-o interpretare extraordinară, în care cel mai pur belcanto a aureolat linia expresivă a unei totale trăiri veriste. Conferința mea a reliefat faptul că Darclée a fost cea mai
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
ca o "poveste", ea posedă eposul său generalizator, alcătuit din aportul mai mult ori mai puțin diegetic al repondenților. Interviurile interbelice ale lui I.Valerian și mai cu seamă cele ale lui Felix Aderca, din Mărturia unei generații, corespund condiției schițate mai sus.O excelentă culegere de interviuri contemporane poartă titlul calin-provocator Armele seducției, fiind semnată de Dora Pavel. Înzestrată romancieră, autoarea își explică "seducția" prin factura întrebărilor la care recurge, întrebări ce ar constitui un soi de capcane într-o
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
al cărei stil devine unul al notației puternic colorată afectiv: vizita autoarei la Martha Bibescu, memorabilă, impresionantă mărturie; vizita autoarei la Illiers-Combray, prin legendare locuri proustiene. Suntem apoi plimbați prin opera lui Proust, în părțile ei mai puțin cunoscute, sunt schițate câteva noi perspective și, din nou, o călătorie a autoarei, la Delft de data asta, pe urmele lui Vermeer și a tabloului său Vedere din Delft, la care Proust revine de nenumărate ori în În căutarea timpului pierdut. Este un
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
ne propune ceva și, în același timp, ne ademenește cu altceva. Și în simbolistica poveștilor, în ciuda dimensiunii ei grave, “camuflate”, am putea spune, gîndindu-ne la Eliade, există și o privire de familiaritate, de șăgălnicie, privire uneori foarte evidentă, alteori abia schițată. Dimensiunea jucăușă, insinuată și aici nuanțează simbolurile pe care poveștile le articulează între ele: mama, tata, copilul, nașa, căpcăunul, căpcăuneasa, zîna, regele, regina, locuința, hrana, podoaba... Niște opoziții se precizează între dezgolire și deghizare, între pădure și oraș, între casă
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]