3,288 matches
-
de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în vedere mai multe aspecte: a) terapia intraspitalicească (terapie psihotropă specifică, terapie de șoc, bioterapie, terapie ocupațională, ergoterapie); b) terapia extraspitalicească
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cele de natură economică exercită o puternică influență asupra personalității și conduitelor umane, în sens patoplastic, imprimând o anumită configurație globală societății respective. În acest sens, el susține că societatea capitalistă este descrisă prin paranoia, pe când revoluția este expresia schizofreniei. După părerea lui, „lumea sau individul oscilează între unul sau altul dintre aceste două procese, între totalizare și dislocare”. Acesta este punctul de vedere al curentului antipsihiatrist. Problema principală constă în: a) modul în care este percepută de către societate boala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aroganță care, cu siguranță, nu va face plăcere colegilor care, la rândul lor, îl vor ignora sau, mai rău, îl vor elimina din grupul de joacă și de prieteni. Una dintre trăsăturile mai rar întâlnite, dar deosebit de nocivă este schizofrenia. Elevul cu o astfel de trăsătură, denaturează lucrurile reale prin interpretări halucinatorii. Copilul schizofrenic refuză orice idee pertinentă, el venind cu promptitudine cu falsa lui idee despre lume și viață. Am avut marele noroc de a nu înregistra la copii
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
rateuri” ale unor funcții viscerosomatice solicitate de o arie de acte fiziologice (efort, alimentație, act sexual, etc) creează o stare de tensiune și stres psihic. b. Ignorarea bolii În situația în care ignorarea bolii nu este rezultatul unei afecțiuni psihice (schizofrenia), neurologice (anosognozia), mintale (deficit intelectual) sau a unui nivel redus de cultură sanitară (Athanasiu A., 1983), ea poate să apară chiar la indivizi cu un psihic normal și o atitudine „realistă” în viața de toate zilele, dar aflați într-un
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Textul nu iese din orizontul de referință al celorlalte cărți: jocul între aparență și realitate. „Asta numai la prima vedere” este refrenul rostit ritual de personajul central, straniul arivist Miș Dron, a cărui identitate, marcată de o labilitate proteică, atinge schizofrenia. În rest, accidentalul, coincidențele, întâmplarea se instituie în logică a povestirii. Evenimentele debutează simbolic la o oră incertă, când lumea își arată fața ambiguă: penumbra, mediu propice nefirescului, tipic pentru prozele lui Ț. Blocul de locuințe pe care se străduiește
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
clinic nici o întârziere semnificativă în dezvoltarea cognitivă sau a abilităților de autoîngrijire specifice vârstei, în comportamentul adaptativ (altul decât cel social) și în curiozitatea legată de mediul copilăriei. F. Criteriile nu se întâlnesc la altă dizabilitate pervasivă de dezvoltare sau schizofrenie. (Manualul de diagnostice și statistică pentru bolile mentale, Ediția a IV a). La stabilirea diagnosticului de sindrom Asperger se impune alcătuirea unei echipe multidisciplinare cuprinzând profesioniști din diferite arii de expertiză. În majoritatea cazurilor, o evaluarea aprofundată poate implica: un
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
depresiile și ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder). Acestea pot varia în funcție de nivelul de dezvoltare a copilului. Spre exemplu, ADHD se întâlnește mai frecvent la tinerii diagnosticați cu sindromul Asperger, în timp ce depresia apare în adolescență (Bloch-Rosen,1999). Există și riscul apariției schizofreniei, fără ca retardul mental să fie prezent în sindromul Asperger (Jurnalul Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, 1999). 1.2.2. Tulburarea pervazivă de dezvoltare, TPD-NOS Această deficiență se manifestă prin dificultăți de relaționare cu mediul social, de comunicare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
IV, TPD-NOS este pus ca diagnostic când există o tulburare severă sau pervasivă în dezvoltarea socială, a limbajului verbal sau nonverbal sau când stereotipiile comportamentale, interesele sau participarea la activități sunt intacte, dar criteriile nu sunt întrunite pentru celelalte componente schizofrenie, sindromul personalității schizoidale ori al personalității evitante (Asociația Americană de Psihiatrie, 1994). Aspecte legate de stabilirea diagnosticului TPD-NOS. In DSM IV criteriile descrise constituie mai mult un ghid decât o listă de evaluare deoarece încă nu există aspecte clare legate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cu tulburări mentale. Aceste preocupări științifice au făcut posibilă definirea unor concepte pe care s au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen Bleuler, medic psihiatru, descrie pentru prima dată sindromul de schizofrenie infantilă, termen ce îl va înlocui pe cel de demență precoce. În afară de simptomele acestei afecțiuni, el insistă pe “disociere” și introduce termenul de autism pentru a descrie copii care trăiesc în afara realității, retrași în viața lor interioară. Medicul austriac Leo
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
entitate omogenă, observabilă în diferite circumstanțe. Dificultatea copiilor autiști în a dezvolta relații adaptate se dovedește a fi doar un aspect al deficitului de bază. În SUA descrierea avansată de Kanner este considerată ca o entitate specifică dar legată de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
este posibilă documentarea referitoare la perioada normală de creștere trebuie pus diagnosticul de tulburare autistă. Sindromul Asperger poate fi diferențat de autism prin lipsa întârzierii în dezvoltarea limbajului. Nu este pus acest diagnostic dacă sunt îndeplinite criteriile pentru tulburarea autistă. Schizofrenia cu debut în copilărie survine de regulă după doi ani de dezvoltare normală sau aproape normală. Un astfel de diagnostic adițional poate fi pus dacă un individ cu autism dezvoltă elemente caracteristice schizofreniei cu simptome ale fazei active, cum ar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dacă sunt îndeplinite criteriile pentru tulburarea autistă. Schizofrenia cu debut în copilărie survine de regulă după doi ani de dezvoltare normală sau aproape normală. Un astfel de diagnostic adițional poate fi pus dacă un individ cu autism dezvoltă elemente caracteristice schizofreniei cu simptome ale fazei active, cum ar fi ideile delirante sau halucinațiile proeminente, care durează cel puțin o lună. În mutismul selectiv, copilul prezintă de regulă aptitudini de comunicare corespunzătoare în anumite contexte și nu o deteriorare severă în interacțiunea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
s-a făcut plecând de la obiectul agresiuniiheteroagresiune sau autoagresiune, fiecare dintre ele fiind studiată pe baza categoriilor nozologice. Astfel, În cadrul conduitelor heteroagresive pe primul loc se situează sindromul de dependență alcoolică 90 de cazuri (50,6%), urmate În ordine de schizofrenie 28 de cazuri (15,7%), tulburările de personalitate 25 de cazuri (14%), tulburările afective bipolare 17 cazuri (9,6%), epilepsii 9 cazuri (5%), tulburările organice cornice cerebrale de involuție 5 cazuri (2,8% ), pe ultimul loc situându-se deficiențele mintale
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
unui individ este o problemă frecventă, esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor psihice, agresivitatea este comună Întregii patologii psihiatrice de la tulburările de personalitate până la demențe și schizofrenie. Sunt cunoscute actele de agresiune Împotriva familiei ca debut al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor psihice, agresivitatea este comună Întregii patologii psihiatrice de la tulburările de personalitate până la demențe și schizofrenie. Sunt cunoscute actele de agresiune Împotriva familiei ca debut al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându-se
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
și o serie de factori diagnostic - specific , unul dintre aceste profile de risc fiind reprezentat de existența unui diagnostic de tulburare unipolară sau bipolară asociat cu o serie de factori generali de risc ; celelalte două profile sunt reprezentate de asocierea schizofreniei și respectiv abuzul de droguri, alcool cu factori generali de risc. În SUA costurile anuale pentru tulburările bipolare sunt de aproximativ 45 bilioane de dolari, dintre care 80% dintre ele reprezintă cheltuieli pentru tentativele suicidare și consecințele acestora. Cercetătorii consideră
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
nivelul stimei de sine și agresivitate. MATERIALE ȘI METODĂ Subiecți Lotul de studiu a fost alcătuit din 56 bărbați. Acest eșantion a fost Împărțit În două subeșantioane. Primul subeșantion, cuprinzând 27 subiecți, a fost alcătuit din persoane care suferă de schizofrenie paranoidă. Al doilea subeșantion cuprinzând 29 subiecți, a fost alcătuit din persoane care nu suferă de boală psihică. Media de vârstă a fost de 34,56 ani cu o abatere standard de 3,44 pentru primul eșantion, iar pentru al
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
o fidelitate retest de 0.85 - 0.88. Rezultatele obținute (Tabel 1, Tabel 2; Grafic 1) relevă faptul că există diferențe semnificative Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea În totalitate. Astfel, se poate observa faptul că persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
poate observa faptul că persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează, În mare parte, faptului că aceștea interpretează informațiile percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima de sine a subiecților, nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane. Totuși s-a obținut un prag de semnificație apropiat
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane. Totuși s-a obținut un prag de semnificație apropiat de cel critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]