371 matches
-
a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice: a) Personalitatea schizotipă caracterizată prin bizareria conduitelor și a gândirii; b) Personalitatea schizoidă prin retragerea emoțională și absența dorinței de contact social. D. Personalitatea evitantă Acest tip de personalitate se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice: a) Personalitatea schizotipă caracterizată prin bizareria conduitelor și a gândirii; b) Personalitatea schizoidă prin retragerea emoțională și absența dorinței de contact social. D. Personalitatea evitantă Acest tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar și al clinicii psihiatrice și ele sunt reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea în Inconștientul colectiv și se caracterizează printr-o acțiune de proiecție colectivă în viitor a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întoarcerea către trecut”. Ele sunt psihoze de natură regresivă, situații de închidere narcisică, colectivă, de izolare din fața realității prezente și „căutarea” unei alte realități prin „întoarcerea în trecut”. Spre deosebire de psihozele idealiste, care sunt psihoze utopice, psihozele de refugiu sunt psihoze schizoide, și ele se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, prin următoarele trăsături: conduite de refugiu, fenomene de regresiune, de regulă, de factură isterică, compensarea culpabilității colective prin auto-pedepsire, ritualuri cu caracter sau semnificație de acte reparatorii, manifestări de factură pasională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
criteriul simptomatologic cât și cel etiologic și cel patofiziologic. Nevrozele sunt tulburări ale activității nervoase superioare însoțite și de modificări organice. Tulburările nevrotice de tipul asteniei, stărilor reactive și frământări conflictuale, formele psihopatice (între care psihopatia epileptică) de comportament, manifestările schizoide, isterice, toate sunt considerate abateri de la dezvoltarea normală a copiilor și adesea nevrozele adultului își au rădăcina în tulburările nevrotice manifestate în diferite perioade ale copilăriei. Pentru marea majoritate a acestor cazuri menționăm corelarea tulburărilor de limbaj cu manifestări nevrotice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Românii, într-adevăr, mai mult decât evidente. Dar nu sunt singure. Atenția se cere îndreptată și spre noile stratificări și ierarhii sociale urmate de modificări radicale și profunde ale mentalității colective. Ne aflăm, efectiv, în fața unei Românii dedublate, polarizate, aproape schizoide. Ceea ce nu se putea încă vedea foarte bine și mai ales spune înainte de 1989, devine pe deplin posibil în 1995. Progresul este considerabil. Mai întâi, o mică mărturisire personală, eventual autocritică. Ne place sau nu, realitatea trebuie luată cu sânge
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de adaptare * Alte condiții care se pot afla în centrul atenției clinice Tabelul nr. 2.10. Tulburările de pe Axa II Aceste tulburări reprezintă tulburări pe viață care afectează fiecare domeniu din viața unei persoane * Retard mental * Tulburări de personalitate paranoidă, schizoidă, schizotipală, antisocială, borderline, histrionică, narcisistică, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă, FAS Tabelul nr. 2.11. Condiții medicale Generale de pe Axa III * Maladii infecțioase și parazitare * Neoplasme * Maladii endocrine, de nutriție și metabolice și tulburări imunologice * Maladii ale sistemului nervos și ale organelor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de ce au elefanții trompă?" etc., capitolele volumului premiat se înșiruie după o logică doar de ele știută, purtînd falnic titluri neverosimile: "Cum să lași să plutească fetițele?", "Friedrich Nietzsche o fi Halal?", sau "Cum să faci patul unui bărbat non schizoid și nealienat?"... De fapt însă, în ciuda aparențelor derutante, ni se spune o poveste. Și ca orice poveste, ea trebuie așezată în vremuri imemoriale, doar că nu mai începe întotdeauna cu "A fost odată...", ca odinioară, ci cu un mai scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
francez. Nu poate fi neglijat nici impactul naționalismului francez și, respectiv, românesc, dezvoltat în varii forme de-a lungul timpului, de la construirea statelor națiune și apărarea granițelor acestora în timpul celor două războaie mondiale, până la instrumentalizarea lui în formele paranoice și schizoide ale manifestărilor naționaliste totalitare românești. Filofrancofonia, reprezentată și de cooperarea bogată și diversă dintre colectivitățile locale din Franța și România poate fi un motiv în plus pentru cititori. Mai ales după 1989, Franța a câștigat primul loc la acest capitol
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil abia la final. Cu alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată) decât în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și deveneau mai precise decât în timpul percepției lor"144. Am mai întâlnit "situația" aceasta psihologică și în romanele anterioare, alternarea dintre planul percepției și planul rememorării fiind un procedeu predilect de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tip de roman, în registru melodramatic, indiferent de "nuanțe". Atunci când se referă, de pildă, la procedeul "alternării" dintre planul oniric și cel al percepției conștiente element de construcție narativă întâlnit de altfel și în romanele anterioare, și ilustrând invariabil configurația "schizoidă" a psihologiei eroului lovinescian -, Șerban Cioculescu îl consideră un "viciu tehnic" ce ar conduce la acea gravă "eroare psihologică", de care au făcut caz majoritatea recenzenților (chiar dacă nu toți s-au referit la același lucru): "Lovinescu a scris romanul scenă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
statului" (Conferința națională...: 1972, 538; subl. în orig.). Dar dincolo de efectele lor politice, "tezele din iulie" au fost circumscrise unui scop intrinsec ideologic: educarea în spirit revoluționar a întregii societăți, dar mai ales a PCR, în vederea aplicării proiectului de modernitate schizoidă al leninismului romantic. În cadrul acestei variante de modernizare, componenta materială (industrializare, dezvoltarea producției și a infrastructurii), care își merita fără doar și poate numele de modernă, coexista în paralel cu o componentă ideologică antimodernă în substanța ei, structurată, așa cum am
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
respectarea intereselor interne și internaționale ale orânduirii noastre de stat". Nu ni se spune însă cum putea fi reconciliat ateismul declarat al PMUP cu credința catolică inflexibilă a enoriașilor, o parte dintre ei membri de partid. Probabil printr-o conștiință schizoidă și acceptarea fără rezerve a directivelor centrale, așa cum reiese din următorul frament: "Cu cât mai mult Biserica va vedea în statul socialist întruchiparea intereselor superioare ale națiunii, cu atât mai mari vor fi foloasele reciproce ale acestei colaborări" (Jaruzelski: 1987
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de integrare armonioasă și constantă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de integrare armonioasă și constantă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Rom�niei la sf�r? it de veac, profesorul Z.�Barbu declară �n leg? tur? cu muta? ia suferit? de psihologia politic? rom�neasc? (?în�nd cont de �limitele vocabularului psihologic�) c? perioadă respectiv? a constituit �o tranzi? ie de la o versiune predominant schizoid? la una predominant paranoic? a perspectivei rom�ne? ți asupra lumii; mai exact, de la o structur? mintal? dominat? de mecanismele rezervei ? i pruden? ei la una dominat? de mecanismele atacului ? i la un sistem moral bazat pe afirmă? îi agresive
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de cult al personalității, de preamărire a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene psihosociale însoțesc această evoluție: dezvoltarea limbii de lemn ca instrument specific pentru exprimarea unor idei străine de realitatea trăită de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în spațiul public și de exprimare a lor, adeseori sublimată în bancuri sau în forme ale culturii (literatură, teatru, pictură), în sânul familiei sau în cercurile restrânse „ale prietenilor de încredere”. Cultură e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mintea lui, iar aceasta înlocuiește realitatea dată. Astfel, el reușește să depășească dificultățile insuportabile ale realității date. Nivelul II mecanisme imature Dintre acestea fac parte: 1. proiecție: persoana atribuie propriilor sentimente, gânduri, dorințe, intenții nerecunoscute, celorlalți, mediului extern; 2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii: transformarea reproșurilor față de ceilalți (datorate unor pierderi, singurătății sau unor impulsuri agresive inacceptabile) în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o Scillă a ocultei perpetuări a Cîntării României (de data asta fără achiziții de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste) și o Caribdă a tuturor provocărilor internaționale, între nudul, peisajul și natura moartă tip consignație și ultimul cri al "instalațiilor". Pactul schizoid. Această schizoidie, care, da, da, se manifestă chiar în forul aceluiași artist. Și nu e vorba de artistul de mîna a treia, ci de cel întrucîtva emblematic. Nevoit, datorită asprimii vieții de fiecare zi, să producă, o dată, pentru galerii cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe larg Muchembled ("Un monde d'insécurité et de peurs". O istorie a diavolului 21-57). Ființa umană este prinsă între două tipuri de finitudine, pe ambele planuri. Neputând să stăpânească nici perceptibilul, nici non-perceptibilul (prin forța imaginației), se manifestă nu schizoid, ci compensatoriu în alunecarea dintr-o lume în alta, preferând, de cele mai multe ori în istoria culturală a imaginarului, granița și arealele ei învecinate. Disoluția acestei limite dintre lumi nu este însă posibilă. Ea există (așa cum afirma și Patlagean) și este
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a afirmării de sine veche și generalizată epuizează pacientul, îl devalorizează și poate evolua spre o tulburare depresivă. Pe axa II Absența afirmării de sine este evidentă la personalitățile dependente și evitante, dar și în cazul tulburărilor bordeline, al personalității schizoide (retragere socială importantă, expresie emoțională și dezvăluire de sine limitate). Personalitățile paranoice prezintă o „slabă” afirmare de sine, într-o manieră agresivă manifestată prin neîncredere față de celălalt, ceea ce demonstrează uneori un sentiment de inferioritate. Evaluarea unei absențe a afirmării de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un al treilea joc de rol: Christine joacă din nou propriul său rol și reia refuzul în forma în care a fost exprimat de către terapeut în timpul celui de al doilea joc de rol. Cu ajutorul terapeutului, ea reușește să refuze. Personalitățile schizoide sunt incluse cu prudență; personalitățile excesiv de dependente suportă greu destrămarea grupului; personalitățile accentuat psihorigide sunt puțin sensibile la feedback în timpul jocurilor de rol. Conversație în sala de așteptare, schimb de informații, confruntarea propriilor dificultăți cu cele ale celorlalți, dezvoltarea empatiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru că nu erau loiali politicii NSDAP. Exemplele faptelor de viață și de carieră intelectual-politică ale lui Heidegger ar putea continua... Platon și Heidegger nu pot fi modele ale vreunui parteneriat politicieni-cărturari, iar orice model de conduită social-politică devine o abstracție schizoidă și dezastruoasă atunci când încearcă să fie impus în raport cu un concret și un firesc al vieții și dincolo de o înțelegere eficientă a condițiilor dintr-o societate. By the way, modelul Heidegger în cultura europeană nu ne conduce la prea multe realizări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]