876 matches
-
îndepărtată și fără îndoială că și vinul trebuia să fie alungat, întrucât găsim mai târziu pe Deceneus întrebuințând, pentru a ajunge la același rezultat, un mijloc si mai radical, stârpirea viilor. Am văzut că ideea nemurirei era cunoscută și la Sciți, că ea pare a nu fi lipsit niciodată de sub titva omenească. Pe când însă la celelalte popoare ale vechimii această idee fusese aproape întunecată de dezvoltarea prea bogată a odraslelor secundare ale ideei religioase, precum se întâmplă lucrul chiar la Greci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un râu, a cărei gheață s-a rupt. Acești călăreți par a fi fost Geți, deși ei nu se deosebesc în nimic de Dacii reprezentați pe toate tablourile columnei. Din vechime anume Geții sunt arătați cu toții drept călăreți ca și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a arunca îndărăt, prefăcându-se că fug de inamic, săgeți înveninate după obiceiul Sarmaților.Afară de arc, ei mai aveau ca arme lancea, numită în limba tracă tofitpcda
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era încovoiată, luând aspectul unui șarpe în mișcare. Unii autori susțin că acest trup al balaurului era de stofă colorată, ce se umfla la suflarea vântului, dând din el un sunet șuierător, încât ar fi semănat cu semnul militar al Sciților, descris de Ammianus. Alții bazându-se pe faptul că un balaur dac pus într-un car, ar păstra totuși forma încovoiată, sprijin părerea că trebuia să fie și corpul lui de metal sau de lemn. Pe lângă acest semn în formă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
d)Lancea lungă, cu coada de lemn iar vârful de bronz sau de fier. Dintre cele aruncătoare aflăm: a)Sulița, o lance mai scurtă pentru aruncat (javelot) cu mâna sau balista, o mașină de aruncat. b)Arcul, arma națională a Sciților și chiar a Geților în timpurile mai vechi, rămâne totdeauna la Daci. Săgețile se purtau într-o tolbă atârnată la spate; adeseori tolbele erau frumos săpate. c) Praștia cu care aruncau pietre sau plumbi ascuțiți la ambele capete. Afară de aceste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
curajul lui Bretanion (episcop de Tomis, între 360-380+) și al lui Niceta din Remesiana (335-414), martiriul Sfântului Sava Gotul (334-372), al martirilor de la Halmyris (Epictet și Astion) și cel al martirilor din persecuțiile regelui vizigot Athanaric (365-381), alții despre călugării sciți din secolele IV-VI, care urmau crezul de la Niceea din 325 sau despre călugării audieni, de orientare eretică antropomorfă (secolele IV-VI) etc. Interesul crescând al cercetării arheologice, cu privire la analiza elementelor paleocreștine din Sciția Minor și nu numai, a devenit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
al revoluției ruse, cel care alungă pacea din Casa Turbinilor. Și poate că nimeni nu era mai bine plasat decât acest marinar cu cercel în ureche pentru a contempla cosmogonia ce debutează la 1917. Cu Pratt, granițele sunt abolite, iar sciții lui Blok călăresc liberi, pe întinderea ce se revarsă până în Asia Centrală. Revoluția înseamnă nu doar Rusia europeană, nu doar crucișătorul lui Eisenstein, ci și furnicarul de cuvinte, sunete și sânge care se hrănește din reverberațiile ei. Corto, marginalul marin prin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ba mănăstire ba palat la țară, printre sălcii și dumbrăvi cu stârci și coțofene, vremea lui Anton Pann, a oboarelor de vite, a căruțelor, a bisericilor, a livezilor, acum iată-ne altundeva pe vremea codrilor nepătrunși, pe vremea goților, a sciților, într-un nor de praf, se aud urlete de lupi și țipătul sângelui, apoi tăcere, tăcere și mai mare, un munte se ridică, îi cresc aripi și zboară, zboară ca pițigoiul prin cer, aripile îi ard în soare, cade pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
post dictum miraculum..." 179 Ibid., cercetarea lui Geri di Poldo de' Pazzi (10 octombrie 1545), "... quod nescit quisnam pinxerit dictam imaginăm Virginis Mărie șed seu miraculum quod asseritur factum per dictam imaginem fuit factum de anno 1501, vel circa,... hec scit." [...că nu a știut cine a pictat numită imagine a Fecioarei Maria, dar întrebat dacă miracolul despre care se susține că a fost făcut de acea imagine a fost făcut în 1501 sau aproximativ, pe această o știa]. 180 Ibid.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cu țeste la oblânc și cu suliți cu smoc de păr în mână, Felix nu s-ar fi mirat deloc. Aci punea acum tot ce nu încăpea în istoria lui oficială, tratând despre romani și greci, barbarimea cu nume bizare, sciții, costobocii, sarmații, bessii. Huruitul roților și tropotul cailor spori în conștiința lui într-un chiot prelung, ca și când cercul orizontului s-ar fi umplut de hoarde. Și, într-adevăr, un fum înecăcios începu să se ridice în zare, și aerul răsuna
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
au tipărit din Moldova 14 numere iar în 1932 a apărut nr. 1‐ 2 la 1 martie 1932 și ultimul număr - numărul 3 - la 15 iunie 1932. O vreme l‐am întâlnit zilnic pe George Nedelea... Imaginea lui de mărunt scit blond, veșnic posac, moșmond ind mereu ceva numai de el știut, imagine severă ca re mă intimida, ba chiar îmi dădea fiori, am purtat‐o în minte, asociind‐o cu priveliștile felurite ale biblioreveriei. Când am citit, tot la Casa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mare parte păgână, armata romană nu a reușit să împiedice crearea condițiilor favorabile răspândirii creștinismului. Prezența armatei din diferite zone geografice ale Imperiului a contribuit la răspândirea Evangheliei printre populațiile subordonate Romei (getuli, mauri, iberici, gali, britani, sarmați, daci, germani, sciți), iar mai apoi și pe unele insule necunoscute până la acea dată multora nominal sau geografic. Creștinismul era cunoscut și de populațiile cele mai înapoiate care îl invocau pe Cristos asemenea celor cu tradiție apostolică din Grecia, deși erau încă nomazi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celor cu tradiție apostolică din Grecia, deși erau încă nomazi. La un moment dat aproape toate popoarele Europei, Asiei și Africii primiseră cuvântul lui Dumnezeu, deși răspândirea creștinismului nu se definitivase printre etiopieni, seri, africani, britani, germani, daci, sarmați și sciți. Documentarea istorică se datorează armatei romane care și-a păstrat arhivele, din care s-au inspirat Acta Sanctorum, diferitele acte martirice și celelalte martirologii. Mărturia creștină venită din partea militarilor avea o importanță deosebită. În rândul soldaților romani se propaga deja
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
minune a voinței omenești. În timpul lui Tertulian, Evanghelia era cunoscută de populațiile getulilor, în mijlocul popoarelor care se învecinau cu maurii, în peninsula Iberică, în diferitele regiuni ale galilor, în teritoriile britanilor inaccesibile chiar și romanilor, în provinciile sarmaților, dacilor, germanilor, sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită și de Hipolit Romanul, entuziasmat că aproape toate popoarele primiseră cuvântul lui Dumnezeu: grecii, barbarii, caldeii, asirienii, egiptenii, celții și latinii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ale acelor ținuturi, existau deja câțiva creștini: etiopienii care locuiau dincolo de fluviu, serii care făceau parte dintre popoarele asiatice, africanii care ocupau teritoriul coastei occidentale ale Indiei, o mulțime dintre britanni, germanii de dincolo de Rin, unii dintre daci, sarmați și sciți. Nu există nici o discordanță între relatările lui Tertulian, Hipolit și Iustin și ceea ce afirmă Origene, după cum ar părea în aparență, întrucât cei dintâi ne vorbesc despre locurile unde a ajuns Evanghelia, fără a specifica in lato sau in parvo modo
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Pe lângă scrierea lui Herodot, această inscripție este cea mai bună sursă de date despre domnia marelui rege. Darius și geții În anul 513 î.Hr., Darius a cucerit Tracia și o parte din Grecia și a pornit o expediție nereușită contra sciților din nordul Mării Negre. Perșii au construit primul pod din Europa peste Dunăre, în zona locuită de geți. Despre această expediție ne povestește Herodot, în prima menționare a strămoșilor noștri în istoria scrisă. Darius trecu în Europa, dând mai întâi poruncă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
făuri un imperiu uriaș și va pune temeliile împletirii a două civilizații, cea greacă și cea orientală. Înainte de a porni spre Orient, Alexandru se asigură că nu va avea probleme la el acasă, așa că întreprinde expediții contra geților și a sciților de la nordul Dunării, contra illyrilor din nord-vest și apoi contra Tebei, care se răsculase. Se arată neîndurător cu această cetate, pe care o distruge în întregime, cu excepția casei poetului Pindar, iar pe locuitorii care mai rămăseseră în viată îi vinde
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
raport etnolingvistic: „triburile tracilor poartă în fiecare loc altă denumire, [dar] firea și obiceiurile lor sunt identice.” Ovidiu notează la fața locului varietatea denumirilor populației tracice, vorbind în creația sa tomitană de geți, meterci, colchi, sarmați, panoni, traci, iliri, besi, sciți, bistoni, odrisi, cimerei - la care Plinius adaugă alte multe denumiri c are cuprind și nordul Carpaților și al Mării Negr e. P rintre aceștia se află iazigii sarmați, localizați începând din vecinătatea germanicilor spre est până în Asia, acoperind vii toarele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
followed, Aș my great patron thought on în my prayers Pe toate forțele-ale căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care-și preface pruncii-n hrană Să-și umple pofta, fi-mi-va la-al meu sîn mai Primit, măi miluit și ajutat Că ține,-odată fiica. KENT: Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între dragon și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru că dacă părinții săi vor afla cele întâmplate cu unicul lor fiu, ei s-ar putea arunca în mare (in profundum maris) de tristețe. Au ieșit, deci, din acel oraș „și urcându-se într-o corabie au mers în ținutul sciților și au ajuns în cetatea almiridensilor (et descendentes navim, in Scytharum fines ingressi sunt atque in Almiridensium civitaten devenerunt ...)”. Se pare că Epictect și Astion au venit la Halmyris de la Nicomidia, port însemnat la Marea Marmara și capitală a provinciei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
după ce „sfinții, oameni ai lui Dumnezeu, și-au găsit locuință potrivită în orașul amintit, aduceau acolo mulțumire lui Dumnezeu prin faptele lor” iar atunci „puterea cerească a început să săvârșească, prin Sfântul Epictect, mai multe semne și minuni în ținutul sciților”. Cei doi veniți aici, mergeau „să ia apă din Dunăre”, deci Dunărea curgea pe lângă cetate, prin brațul Sfântul Gheorghe. În cei aproape 17 ani petrecuți la Halmyris de către Sfinții Epictect și Astion, cetatea a fost expusă mai multor lucrări
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
său, Sfântul Niceta a devenit învățător iscusit al celor neștiutori. Sfântul Paulin indică și regiunile și populațiile al căror „părinte” se poate numi episcopul Niceta de Remesiana, spunând: „Pe tine te numește părinte întreaga regiune a Borei; la predicile tale, scitul se îmblânzește și cel învrăjbit cu sine părăsește pornirile sălbatice, fiindu-i tu învățător. Aleargă la tine geții și amândouă felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă căciuli de oaie și cresc bogate turme
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu doar precursor”. Importanta activitate practică și literară desfășurată de Cassian după părăsirea locurilor natale din Scythia Minor a uimit pe unii cercetători de mai târziu ai vieții și operei sale creând nedumeriri cum putea fi atât de educat un scit în vremea aceea. a. Personalitatea patristică a Sfântului Ioan Cassian 1. Elemente de organizare bisericească în provincia Scythia Minor În anii săi de formare, creștinismul se impusese definitiv în spațiul dintre Dunăre și Mare. Unul dintre marii apologeți de limbă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se impusese definitiv în spațiul dintre Dunăre și Mare. Unul dintre marii apologeți de limbă latină, Tertulian din Cartagina (160 - 240 d. Hr.), precizează că printre neamurile ,,supuse lui Hristos încă de pe vremea sa, se numărau și sarmații, dacii și sciții”, fapt care demonstrează, în principal, că numele lui Hristos era cunoscut unora dintre ei. Existența în număr foarte mic a dovezilor și mărturiilor arheologice în primele secole creștine ar putea fi explicată mai ales prin faptul că primii creștini de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
s-a evidențiat îndeajuns ciudățenia alăturării unui prenume creștin la un cognomen de tip clasic; totul devine limpede în cazul când Cassianus ar fi nu un nume de familie, ci unul într-o oarecare măsură etnic, marcând „origo” a călugărului scit. Johannes Cassianus ar trebui să se traducă în franceză oarecum prin Ioan Cassianul: trăgându-se dintr-o veche familie de proprietari de pământuri, el purta în mod firesc porecla geografică ce îl lega de ținutul natal”. De asemeni, limba maternă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Egipt și Constantinopol, circa 25 de ani, a folosit greaca zilnic, iar Sfânta Scriptură o cunoștea în limba greacă. Acest fapt este un argument suplimentar pentru originea sa în Scythia Minor, o provincie bilingvă. Un secol mai târziu, un alt scit venit la Roma, a dovedit, la fel ca și Cassian, o mare măiestrie în a folosi ambele limbi prin traducerile sale din greacă în latină. Scythia Minor a fost, încă din timpul primului secol de viață creștină, un spațiu ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]