6,135 matches
-
îmi dă de mâncare? Și simțind comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de mâncare? Și simțind comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă de mâncare". Dar nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă de mâncare". Dar nu-i așa că se află ceva măreț, sublim, ceva supraomenesc în această rebeliune a săracului sclav
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tiranei! Ne va trata fără compasiune, fără curtoazie, fără vreo oarecare milă, ne va însărcina cu o muncă brutală și ne va da salariu de mizerie. În schimb, dacă vreodată o să învățăm să ne revoltăm împotriva ei, vom râde altor sclavi când biciul va împroșca sânge din crestăturile spinărilor, dar tirana ne va privi cu alți ochi și ne va chema apoi la retragerea ei în dormitor și acolo ne va arăta Logica secretele sale încântătoare și ne va oferi lipsurile
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dar tirana ne va privi cu alți ochi și ne va chema apoi la retragerea ei în dormitor și acolo ne va arăta Logica secretele sale încântătoare și ne va oferi lipsurile sale și vom fi, pentru câteva clipe, nu sclavii ei, ci stăpânii ei. Și acolo vom plânge în brațele sale lacrimi de răscumpărare, lacrimi din cele care purifică și dau claritate vederii, lacrimi din cele care găuresc vasul inimii pline de amărăciune. Acolo, în brațele tiranei vom plânge; buni
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
vânt ceea ce sunt în lumea realității, și nu ceea ce par să fie în lumea fanteziei noastre? Și când i-a venit logica lui don Quijote? decât atunci când moartea l-a amenințat și bântuia în jurul său. S-a revoltat împotriva logicii sclavului Alonso cel Bun și Logica l-a ridicat la înălțimea izolării sale și l-a învățat secretele sale și i-a oferit mângâierile sale pentru că nu se vede Logica, Logica goală și nu îmbrăcată, supusă și nu tiranică, expansivă și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
strigătul "să moară don Quijote!", și acest țipăt a găsit o oarecare rezonanță și am vrut să explic spunând că aș vrea să zic "trăiască Alonso cel Bun!"; asta e, când am strigat "să moară rebelul!", vrând să zic: "trăiască sclavul!", dar acum îmi pare rău de el și declar că nu am înțeles nici bunul simț al lui don Quijote, nici nu am ținut cont că atunci când acesta moare, atinge moartea prin Alonso cel Bun. * Până aici ajunsesem ieri, umplând
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
au fost ascunse zeci de mii sau sute de mii de ani anumite informații tehnologice? Au existat două fracțiuni: lumina și Întunericul. Întunericul, ceea ce numiți voi "demoni", a ascuns aceste tehnologii pentru a vă subjuga și a vă transforma În sclavii lor. Mulți dintre ei și-au luat numele de zei, iar Noi, cei din lumină, de multe ori am preferat să ascundem informațiile tehnologice pentru a nu vă lăsa să ajungeți unde ați ajuns astăzi. Însă am fost foarte deschiși
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
desprins și au ajuns În ceea ce se numește astăzi America, combinând dragostea pentru natură, dragostea pentru medicina naturistă și ritualuri. În Africa lucrurile au stat altfel, deoarece unele civilizații din exteriorul Terrei s-au gândit că Îi pot transforma În sclavi. Dat fiind caracterul lor prietenos, au căzut ușor pradă acestora, care le-au schimbat În codul genetic capacitatea de rezistență, imunitatea, facându-i foarte vulnerabili. De asemenea, s-a Încercat diminuarea capacității lor intelectuale, Însă nu s-a reușit În mare
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
cu titlu de sancțiune, a condus la ideea ca munca este o înjosire și, în consecință, trebuie să fie apanajul unui segment inferior al societății, astfel că, în vechime, munca a fost privită strict și exclusiv ca o îndatorire a sclavilor, în timp ce în societatea românească a zilelor noastre, neoficial, munca este considerate o obligație a “muritorilor de rând”, a celor care “nu se descurcă”. Opinia enunțată aparține unei categorii sociale care nu merită nici măcar a fi adusă în discuție. Tot atât de adevărat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mai bună calitate, cum este cazul vremurilor de astăzi. Dacă lumea veche căuta să scape de muncă, fără a fi, totuși, dezavantajată de beneficiile rezultatelor ei, astăzi, situația este aceeași, cu deosebirea că cei care muncesc nu se mai numesc sclavi. Ulterior evenimentelor din decembrie 1989, o parte a societății romanești, care acumulase deja sume importante de bani sau care, în perioada imediat următoare, a reușit acest lucru în scurt timp, a devenit ceea ce se numea “întreprinzător”. Astăzi, aceștia se numesc
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Titlului I din partea specială, Codul penal incriminează un număr de 8 fapte cu caracter penal în capitolul intitulat “Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile”, astfel: “Art. 207 Sclavia (1) Punerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Tentativa se pedepsește. Art. 208 Traficul de persoane (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită: A) prin constrângere
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Art. 207 Sclavia (1) Punerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Tentativa se pedepsește. Art. 208 Traficul de persoane (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită: A) prin constrângere
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ne deschide drumul. Așa, frate, așa. Ia uite ce bărbat accelerat. Așa te vreau. Și-a recăpătat siguranța de sine. I s-a ridicat puțin și bărbia aia perfectă. Îi văd protuberanța. Acum nu mai orbecăie în necunoscut. Are un sclav, care îi lumi nează calea cu lămpașul. Acul vitezometrului a ajuns la 120 km/h și el se simte din ce în ce mai sigur pe comenzile mașinii. Șaizeci înmulțit cu doi egal o sută douăzeci, asta înseamnă că merg de două ori mai
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Care a scos o sămânță de lumină din tine. Iar tu încerci să te păcălești singur. Tu doar ai senzația că simți ceva. Te autosugestionezi permanent. Mimezi sentimente care nu există. Mimezi trăiri despre care nu știi nimic. Ești doar sclavul propriului tău eu, care se iubește pe sine și care nu poate și nu știe să iubească pe altci neva. Ești invalid sufletește. Ești amputat emoțional. Ești un vierme cu aspect de măr. Te urăsc, pentru că ești sigur pe tine
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
puteti să vă cumpărați chibrituri să vă dați foc. EA: Ce vorbești, amerikaneț? Voi, care una, două îi chemați pe ai noștri miniștri de justiție, președinte CSM la ambasada să le frecați ridichea, ce va credeți, stăpânii lumii și noi sclavii voștri, negrii? Și nici nu ne respectați, trimiteți o subsecretară, una sub secretar, dactilografa vreo canapeluța, lasă că știm noi de stricatele voastre, ce nu vedem la film și ne spune Gidea și Ponta. Bine a făcut ca a plecat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Totuși, coane, nu fac 20 de lei toți nervii ăștia. EU: Puiule, revoluția engleză, care a dus la decapitarea unui rege, a început de la un bir, pe care unul cu bani nu a acceptat să îl plătească, pentru că îl făcea SCLAV. Așa și eu. Nu mă fut ăștia când vor, ca timp de 50 de ani, m-au tot așa. AVOCAT: Și acum vrei să le-o tragi. Vezi că nici Băsescu nu izbutește. EU: Dar încearcă. Așa și eu. Încerc
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la marginea lumii. Pe corabie se juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de suferință. Indiferent de meandrele vieții,Credința în Dumnezeu ne va călauzi spre pace și fericire. V.Buhanov a găsit răspunsul nesiguranței lumii: „...banii transformă fidelitatea în trădare,dragostea în ură,ura în dragoste, virtutea în viciu,viciul în virtute,sclavul în stăpân,stăpânul în sclav,prostia în deșărtăciune,deșărtăciunea în prostie”. „Nu trebuie judecat un om după cei ce-l inconjoară. Iuda,de exemplu,avea prieteni ireproșabili”. (Verlaine) Escrocul Duminică.Domnul Dornu a ieșit la plimbare. A cumparat un ziar
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
vieții,Credința în Dumnezeu ne va călauzi spre pace și fericire. V.Buhanov a găsit răspunsul nesiguranței lumii: „...banii transformă fidelitatea în trădare,dragostea în ură,ura în dragoste, virtutea în viciu,viciul în virtute,sclavul în stăpân,stăpânul în sclav,prostia în deșărtăciune,deșărtăciunea în prostie”. „Nu trebuie judecat un om după cei ce-l inconjoară. Iuda,de exemplu,avea prieteni ireproșabili”. (Verlaine) Escrocul Duminică.Domnul Dornu a ieșit la plimbare. A cumparat un ziar.A citit buletinul meteo. Nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
70 de tălmaci. Am depus cartea și am lăsat Logosul să mă traverseze: — 70 de traducători, mai mulți decât numărul bucă tarilor și femeilor ușoare ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să se poată tocmi de la o vale la alta pentru poame, nuci, rodii, dar și surcele de încălzit cazanul consulului, care cazan servea când pentru supa
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se moare, se cere îndurare, se bea apă sălcie, nu există dezinfectant, Ioana d`Arc, Giordano Bruno, crimele conchistadorilor, bătălia pentru Anglia, războiul de 100 de ani, Dunquerque n-am avut bafta asta, dar nu se știe niciodată -, târgurile de sclavi, le simți, le vezi, le miroși cu nările mărite, nu știu ce aș putea face pentru a alege chiar eu momentul și locul, tare aș vrea să văd faza în care a scris Churchill pe șervețelul ăla. Și, nu uita, eu desenez
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mocofanul își dă aere și susține că e la fel ca toți ceilalți. „Oricât face el pe nebunul, tot om rămâne... ca noi, toți.“ De ce spune la fel. Nu e-n stare să recunoască superioritatea altora? Răzbunare a mentalității de sclav! Exprimarea e de-a dreptul obscenă. Mi se face rău numai când mă gândesc. Oameni speriați unul de altul, principii încălcate, eforturi batjocorite, fericire tăgăduită, frumusețe profanată, onoare pângărită, glorie întinată. Cred că ceea ce se cheamă „frământarea secolului“ își are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
curând, care erau surprinși să-i vadă pe oameni stând de vorbă cu Cărțile, și cărora le venea greu să creadă că Hârtia ar putea vorbi... Există o Legendă foarte frumoasă în legătură cu povestea asta, în care-i vorba de un Sclav Indian; acesta, fiind trimis de Stăpânul lui să ducă un coș cu smochine și o Scrisoare, a mâncat pe Drum o mare Parte din Povara lui, predându-i restul acelei Persoane la care se ducea; aceasta, după ce citi Scrisoarea, și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]