351 matches
-
1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău 5. Blăjani 22. Săgeata 6. Breaza 23. Săhăteni 7. Cănești 24. Săpoca 8. Cernătești 25. Sărulești 9. Chiliile 26. Scorțoasa 10. Costești 27. Stîlpu 11. Gălbinași 28. Tisău 12. Gherăseni 29. Țintești 13. Lopătari 30. Ulmeni 14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău 5. Blăjani 22. Săgeata 6. Breaza 23. Săhăteni 7. Cănești 24. Săpoca 8. Cernătești 25. Sărulești 9. Chiliile 26. Scorțoasa 10. Costești 27. Stîlpu 11. Gălbinași 28. Tisău 12. Gherăseni 29. Țintești 13. Lopătari 30. Ulmeni 14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Greceanca Refacere drumuri sătești pe o lungime de 300 ml în satul Vispești Refacerea punții pietonale ce face legătura cu satele Ciuta și Bădila Refacere drum comunal DC 92 pe o lungime de 400 ml și refacere podeț în satul Scorțoasa Refacerea și stabilizare zone cu alunecări de teren pe DC 222 și DC 94 pe o lungime de 7 km│Comuna Chiliile │ 1416 Refacerea 11 podețe Refacerea lucrărilor aferente stației de tratare a apei în satele Crevelești și Ghiocari Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău 5. Blăjani 22. Săgeata 6. Breaza 23. Săhăteni 7. Cănești 24. Săpoca 8. Cernătești 25. Sărulești 9. Chiliile 26. Scorțoasa 10. Costești 27. Stîlpu 11. Gălbinași 28. Tisău 12. Gherăseni 29. Țintești 13. Lopătari 30. Ulmeni 14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Greceanca Refacere drumuri sătești pe o lungime de 300 ml în satul Vispești Refacerea punții pietonale ce face legătura cu satele Ciuta și Bădila Refacere drum comunal DC 92 pe o lungime de 400 ml și refacere podeț în satul Scorțoasa Refacerea și stabilizare zone cu alunecări de teren pe DC 222 și DC 94 pe o lungime de 7 km│Comuna Chiliile │ 1416 Refacerea 11 podețe Refacerea lucrărilor aferente stației de tratare a apei în satele Crevelești și Ghiocari Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Moscovici - este o personalitate a lumii științifice mondiale,. Adrian Neculau, ce și-a asumat rolul de inițiator al dialogului, a devenit, la rându-i, o personalitate a psihologiei românești. Dincolo de competențele științifice și manageriale, profesorul ieșean contrastează imaginii de "universitar scorțos" cu evoluția marcată de "țarcul catedrei", ale cărui producții de specialitate nu reușesc să depășească genul "sintezele creatoare" ce-au excelat în vechiul regim. Autor a peste o sută de lucrări publicate, vicepreședinte al Asociației Psihologilor din România, membru fondator
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel, și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud și
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud și de Mânzălești la nord, constituind rută de acces către Vulcanii Noroioși de la Berca și Scorțoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,17%), cu o minoritate de romi (4,06%). Pentru 2
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Noroioși. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud și de Mânzălești la nord, constituind rută de acces către Vulcanii Noroioși de la Berca și Scorțoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,17%), cu o minoritate de romi (4,06%). Pentru 2,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Policiori", făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și avea în componență cătunele Gura Văii, Plopeasa de Jos, Plopeasa de Sus, Policiori, Scorțoasa și Valea Dragomirului, având în total 1710 locuitori ce trăiau în 411 case. În comuna Policiori funcționau o școală cu 45 de elevi și 6 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei Scorțoasa mai funcționau atunci, în aceeași plasă, și
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Plopeasa de Jos, Plopeasa de Sus, Policiori, Scorțoasa și Valea Dragomirului, având în total 1710 locuitori ce trăiau în 411 case. În comuna Policiori funcționau o școală cu 45 de elevi și 6 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei Scorțoasa mai funcționau atunci, în aceeași plasă, și comunele Beciu și Grabicina. Comuna Beciu era formată din cătunele Băligoși, Beciu, Schitu și Tocila, cu o populație totală de 860 de locuitori. În comuna Beciu erau atunci două biserici, în cătunele Beciu
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Beciu la comuna Policiori. Cele trei comune aveau respectiv 1180 de locuitori (comuna Beciu), 1132 (comuna Grabicina) și 3018 (comuna Policiori). Satele comunei Policiori sunt consemnate atunci cu denumirile: Dâlma, Gura Văii, Pleopeasa de Jos, Pleopeasa de Sus, Policiori, Schitu, Scorțoasa și Valea lui Dragomir. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Cărpiniștea (ulterior Beceni) al regiunii Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău al regiunii Ploiești. Comuna Beciu a fost la un moment dat desființată și inclusă în
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
al regiunii Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău al regiunii Ploiești. Comuna Beciu a fost la un moment dat desființată și inclusă în comuna Policiori; în 1968, comunele Beciu și Grabicina au fost desființate și incluse în comuna Scorțoasa (care fusese astfel denumită după noua sa reședință), comună revenită la județul Buzău. Două obiective din comuna Scorțoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
un moment dat desființată și inclusă în comuna Policiori; în 1968, comunele Beciu și Grabicina au fost desființate și incluse în comuna Scorțoasa (care fusese astfel denumită după noua sa reședință), comună revenită la județul Buzău. Două obiective din comuna Scorțoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Grabicina de Jos este un sat în comuna Scorțoasa din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în centrul județului, în depresiunea Policiori din Subcarpații de Curbură. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Grabicina de Jos avea 520 de locuitori și 154 de case, fiind reședința comunei Grabicina din
Grabicina de Jos, Buzău () [Corola-website/Science/300821_a_302150]
-
1132 de locuitori. În 1950, comuna Grabicina a trecut în componența raionului Cărpiniștea (ulterior Beceni) din regiunea Buzău, și apoi (după 1952) în componența raionului Buzău din regiunea Buzău. În 1968, comuna Grabicina a fost desființată și inclusă în comuna Scorțoasa.
Grabicina de Jos, Buzău () [Corola-website/Science/300821_a_302150]
-
depozitare de peste 30 de ani, pelicula se descompune și se autoaprinde. Nu se mai utilizează. Are calitatea de a nu fi flamabil și are o durată mult mai mare de îmbătrânire. Însă și acesta prin îmbătrânire sau proastă manipulare devine scorțos și casant. Se utilizează din ce în ce mai puțin. Are calități superioare fiind mult mai subțire, mult mai rezistent la acționări mecanice, mai ușor de întreținut și manipulat. Se utilizează pe scară largă. De remarcat este faptul că în exploatare pelicula se păstrează
Material fotografic () [Corola-website/Science/299434_a_300763]
-
Greceanca Refacere drumuri sătești pe o lungime de 300 ml în satul Vispești Refacerea punții pietonale ce face legătura cu satele Ciuta și Bădila Refacere drum comunal DC 92 pe o lungime de 400 ml și refacere podeț în satul Scorțoasa Refacerea și stabilizare zone cu alunecări de teren pe DC 222 și DC 94 pe o lungime de 7 km│Comuna Chiliile │ 1416 Refacerea 11 podețe Refacerea lucrărilor aferente stației de tratare a apei în satele Crevelești și Ghiocari Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la 29 mai 2006, în provincia Java de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit 440 hectare
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic faunistic și floristic), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean DJ108 care leagă satul Policiori de Pâclele. Rezervația naturală (cu o suprafață de 4 ha.) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Din punct de vedere administrativ, teritoriul acestuia include o zonă rurală care aparține administrativ de 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău, fiind o zonă complet rurală cu circa 45000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mînzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Vodă și Beceni, iar suprafață ocupată este de 1035.9 km. Anul 2007 - Este inițiată mișcarea pentru constituirea Geoparcului, de către reprezentanți ai Universității din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cu dimensiuni variabile, care degajă noroi fluid sau apă noroioasa cu urme de petrol. Gazele agită materialul fluid din crater, dând impresia că acesta fierbe. Acestea mai poartă numele și de „bolborosi”. Se află pe Valea Grabicina în arealul comunei Scorțoasa și sunt formate ca urmare a alunecărilor de teren. În Satele Berca și Pâclele (comună Berca) sunt iodate și clorosodice În satul Pacuri (comună Cănești) sunt sulfuroase, clorosodice Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
chiar ambasadorul SUA în România. În fine, acum „europenii", ale căror interese economice în țara noastră diferă cu mult de cele ale americanilor ar putea avea propriul candidat, în persoana lui Clotilde Armând. Mai ales dacă se va decide că „scorțosul" Dacian Cioloș este mai potrivit pentru postul de premier, nefiind nerecomandabila trecerea acestuia de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni. Cu frână de mână Și din toată această combinație cel mai sifonat pare a ieși PNL-ul. Partid care încă își
Ascensiunea lui Clotilde Armand pune pe gânduri structurile informative by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102878_a_104170]