368 matches
-
ea n‟avea lapte la sâni. Curând, prin sat au prins a se răspândi fel de fel de scorneli despre... copilul cu dinți de lup, care nu plânge niciodată... și care mârâie când suge... și alte născociri. Orice ar fi scornit „gura satului“, timpul, ca un tăvălug necruțător, trecea peste întreaga lume. Copilul creștea sănătos, și se dezvolta repede. Mătușa Domnica, femeie cu inimă bună și cu frica de Dumnezeu, și-a crescut nepoata și a îngrijit-o ca pe copiii
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
iute, căci atunci când Napoleon - Îmbrăcat În uniforma de paradă și Încins, după multe luni, cu sabia din plastic - ajunse În sala de mese pentru micul dejun, Sigmund Freud, care În trecut se luase de câteva ori de Împărat și-i scornise chiar și câteva porecle - printre care, Little Motherfucker și „Cizme-n cur“, ambele referindu-se, cu siguranță, la două dintre stadiile dezvoltării ființei umane -, Îi făcu semn de la distanță să vină În colțul ferit În care mâncau psihanaliștii. În Purgatoriu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încă nu știu cum. Îi spun și lui Leac despre jeep-ul argintiu care-i ținea trena la Șiria, Îi spun și că-l reperasem peste drum. Îi stric seara. Mocnește, bea mult, exagerează cu cocaina. La un moment dat, furios, după ce scorniserăm Împreună toate ipotezele despre implicarea lui Pârvu În arestare, vrea să iasă afară, să-i spargă mașina. Mașina nu mai e acolo, probabil o băgase În garaj. Se hotărăște atunci să-i spargă geamurile la casă, aruncă cu pietre de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu dorm. Te-am lăsat să te odihnești puțin. Ești obosită, înțeleg, șopti el. Chiar în acea clipă săriseră deja, amândoi, speriați, lovind cu brațele în fotolii. Suna telefonul ? Nici el nu se așteptase la una ca asta. Ce naiba mai scorniseră ? Suna sfârșitul lumii, el nu nimerea, în întuneric, receptorul. Șuiera, desfăcând, parcă, pereții din încheieturi. În sfârșit, ridicase. Zgomotul se întrerupse. Vocea lui veni, însă, mult mai târziu. Dusese, desigur, cu mare încetineală recep torul la ureche. — Da. Tu ? Ce-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de prea multe ori, pierderea prietenilor mă găsește tot mai resemnat. Dar Poetul ? Pierderea acestui prieten e poate o dreaptă lovitură, să mă fortifice. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, ne-am abătut, am osândit, am fost semeți, am scornit minciuni, am înșelat, am dușmănit, am rătăcit și am dus pe alții în rătăcire...“ Încleștarea hărăzită aleșilor ar putea spori în noi puterea trupului și ascuțimea minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou mă cred în picioare, cu un glas adevărat. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, am răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce înseamnă să râvnești alți părinți și alți fii, într-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
hrănea și-mi ținea de cald, după cum le fusese lăsat femeilor. Nunatuk știa multe basme și legăminte. Știa multe despre neamul ei În care femeile făceau cam tot ce făceau și bărbații. Mi-a spus că o să trebuiască să-i scornesc multe cuvinte pentru zăpadă, căci, spunea ea, nu erau două zăpezi la fel. Zăpadă tare, zăpadă udă, zăpadă Înghețată, zăpadă cenușie, zăpadă din casă, zăpadă văzută la asfințit, zăpadă călcată În picioare - ai ei se gândeau la toate astea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
au făcut ca toate fiarele, Înjurându-te pe tine și pe Tatăl care a lăsat lucrurile vraiște după ce a murit, și tot așa. Văzând toate astea, am ținut tot mai aproape de Scept și de Gau, căci asemenea lucruri erau sau scornite de ei, sau aflate de la cineva care mergea alături de tine. Atunci, ne-am băgat să-l slujim pe Gau, căci și el era vânător de pripas, din cel ce plecase singur la drum, lăsându-și neamul acasă. Ticălosul era tovarăș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mirați, da chiar așa! Toate datele calendaristice din an mai sunt cum sunt, dar una le întrece pe toate prin conotațiile sale în conștiința românilor. Este vorba de data de 1 aprilie. Data păcălelilor. De obicei românii de 1 aprilie scorneau câte una boacănă și după ce pe cel păcălit îl treceau toate nădușelile, totul se termina cu un ha-ha-ha și cu o bere. Dar partidul lui Băsescu, a pus ochii imediat pe această zi, au confiscat-o urgent și chiar a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
autodistrugerii și nu mai avem decât o soluție, Mișcarea Legionară, singura putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul ar trebui să gândească înainte de a bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar putea adăuga multe. Mișcarea Legionară este interzisă. Istoria ei este falsificată. Se simte. Cine nu cunoaște sau nu vrea să cunoască adevărul și vorbește ca prin somn și colportează hulituri scornite de slujitorii satanei, e un prostănac sortit să fie nefolositor societății. Comunismul a dărâmat altare, a doborât așezări creștine, a dezlănțuit lupta între om și om, a prăbușit măreții omenești, a mutilat suflete și a ucis valori spirituale. Dar toate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu urechile sale În anul dela Hristos 1574, strigă la rugile sale: Halaha, elam, sau Hala huhali, adecă Elam, patriiarhul nostru. Ci, nu știu a spune, pre Elam, feciorul lui Sim, pomenesc, ori pre Hali, ginerile lui Mehmet, care au scornit legea turciască? Că și Turcii Halahu Mehmet, și Valahii Hua, și ungurii și Persii care au puțină despărțire de legea lui Mehmet, Halahula, strigă. Acesta este rezumatul ultimelor numere ale României Mari. Și-al directorului dînsei, cunoscutul om de tribunal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
suferind pentru ocările aduse cinstitei fețe aproape bisăricești, om cu multe vrednicii În vecii aceștia viitori. „Să nu cumva să lipsească din șahul electoral al acestei primăveri”, șuruie acest al nost’ al treilea Iorga. Neputincios lucru să poți cuprinde și scorni cu mintea omeniască treburi atât de subțiri și de mirare ca acestea. Căci, iaca, În altă carte, trimete iară Învățătură nemuritoriul Neacșu, tot Întru apărarea comunismului cu orișice chip și vârstă, scriind: „Dac-am fi făcut pact cu China, Occidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu se poate să nu Înveți ceva, un lob, un time out, o săritură. Iară de s-ar fi Îndoit vreodată de vremelniciile sale, nu și-ar fi lăsat viața Întru primejdii prin balcoane luminate ca la Operă. Homer a scornit că la Începutul tuturor lucrurilor e ocheanul. Adecă aparatul de-i zice „Actualități”, unde-l zidește-n imagine pe Fiul Jiului, care-a stricat aproape-n joacă un guvern Într-o toamnă, și În celebrul iunie s-a preumblat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu părerea Ion Cotman. Așa mi se pare și mie, moș Pâcule - s-a arătat și Hliboceanu de acord cu spusa lui Ion Cotman. Si chiar așa li s-o întâmplat țiganilor sau?... Tare mă bate gândul că tu ai scornit povestea asta, Pâcule - și-a arătat îndoiala moș Dumitru. Dacă ești Toma Necredinciosul, Dumitre, du-te și îl întreabă pe Costân țiganul. Dacă n-o fi oale și ulcele... Brava, Pâcule! Mă trimiți după potcoave de cai morți, unde o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
crâșmă era liniște deplină. Cărăușii au adormit fiecare cu gândurile lui... „Am mai întâlnit oameni fără de glagorie, dar ca Georgel aista nu. Dar dacă povestea îi inventată de mehenghiul ista de Pâcu? Năstrușnic cum îl știu, îi în stare să scornească tot felul de năzdrăvănii...” gândea moș Dumitru. „Dacă prostia ar durea, apoi multe vaiete ai auzi în jurul tău...” îi umbla prin cap lui Hliboceanu. „Mare podoabă îi la casa omului și prostul. Uite de-o pildă Georgel. Dacă Dinuța avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țăranii ședeau ca un zid. Oameni simpli, dar cu o forță morală de neimaginat... Să-l fi cunoscut doar pe moș Dumitru Carpen, care Îmi spunea: “Gruia, băiatul moșului”... Am crescut sub ochii lor. Ai țăranilor... ― Cine știe ce or mai fi scornit acești slugoi, care sunt mai catolici decât Papa. Sfinții Părinți ne spun că trebuie să nu uiți un rău care ți s-a făcut, dar să-l ierți pe făptaș. ― În sinea mea, voi crede mereu În existența unor oameni
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lor un pronunțat miros de hoit. Fie că dorea, fie că nu, distinsul - ei, aș! - scriitor era obligat să stea în camera de interogatoriu și să „dea din el”, cu lux de amănunte. Chiar se întreba ce poveste avea să scornească individul pentru a apărea curat ca lacrima, în fața anchetatorilor. Din punctul său de vedere, a imagina un scenariu credibil - dacă ești un scriitor authentic - nu putea fi la fel de greu precum ai încerca să muți cu cârca Turnul Eiffel în curtea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
unea? Dorința de-a se plimba prin țară și de-a aduna de prin teatre mîncare, băutură, accesorii vestimentare (căci bieții directori și președinți de cultură județeni erau terorizați de ideea necîștigării măcar a unei mențiuni în "prestigiosul" festival). Ceașcă scornise un cadru legal în care se întreceau, laolaltă, Liviu Ciulei și taraful din Bărbulești, Silviu Purcărete și fluierașii din Fălciu, Ludovic Spiess și călușarii din Scornicești. O președintă de cultură din Moldova îmi spunea, de cîte ori se apropia momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
siguranță pe calea pe carea apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice, am putea zice, nu în sensul unilateral dat de drul de Quesnay, ci în toate direcțiile vieții publice. Demagogia e, din contră, ideologică și urmărește aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omenească.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, p. 87.</ref> Marca conservatorismului eminescian, în acest peisaj junimist, va fi dată de întoarcerea spre sursele tradiției. În mod deliberat și în acord cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
an sunt În situația delicată de a-mi exprima părerea În legătură cu autori care cunosc textele pe care le-au scris și care sunt, În plus, critici cu experiență, În măsură să evalueze În ce măsură le-am citit cu adevărat și dacă scornesc sau nu povești. „Ambiguu” este adjectivul care se potrivește cel mai bine pentru a caracteriza cuvântările publice ținute de cele două personaje din Ferdinaud Céline, celebrul roman polițist al lui Pierre Siniac. Invitați, În primele pagini ale cărții, la o
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mâna mai Întâi cu schițe. Profesorul se Încrede În spusele lui, dar nu reușește să devină pictor. Estetul Îi dezvăluie atunci că a inventat În Întregime tot ce a zis despre del Sartro și că Îi face plăcere adesea să scornească povești și să se distreze pe seama naivității oamenilor: Estetul nu Își mai Încăpea În piele de bucurie. Ascultam conversația pe verandă și nu m-am putut abține să nu-mi imaginez ce urma să scrie În ziua aceea stăpânul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
păstorul, trecut nu demult în lumea drepților, care copilărise cu poetul și care știa a-ți povesti multe din isprăvile ciudatului băiet al conului Gheorghieș"59. Luîndu-i de martori pe acești doi bătrîni, autorul vrea să ne convingă că minciuna scornită cu fata de la Cucorăni este adevărată. Dar în registrele de stare civilă de la Consiliul popular comunal se poate ușor constata că Ion Rotariu din Ipotești, născut în anul 1845, decedase la 3 noiembrie 1935, în vîrstă de 90 ani, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]