428 matches
-
deși timpul s-a făcut frumos. A nins, zăpada e mare și nu-i nici ger. Ieri, în ajun de Anul nou, am ieșit puțin cu Mariana de m-am plimbat puțin pe drum. Muțule scump, când vii tu oare? Scrie-mi sau chiar dă-mi o telegramă, mi-ar fi mare bucuria să aflu că vii acasă. dar nu vorbe ca până acum. Nici nu-ți poți închipui cât mi se frânge inima de durere când scrii că nu mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că nu ai și tu strictul necesar pentru ca în lumea străină să te simți bine. Vor veni și timpurile bune, când vom avea trusoul mai asortat, ai răbdare ! Te sărută cu tot dragul, Mariana și Mia. P.S.: Ai grijă și scrie-i și lui Iliovici. Nu ai scris nimic pentru ei, deși eu am spus ce m am priceput din partea ta. Pa, Miuța. La profesia lor Am învățat carte de la domnul Mânăstireanu „...În septembrie 1945, scrie el, obținem amândoi transferul la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de operație sau numai un tratament mai serios. În orice caz dacă reușesc să-mi dea drumul, pe 25 iunie îți telefonez, contrar, de nu primești telefon, nu mai conta pe sosirea mea, în care caz am o mare rugăminte, scrie mi câți colegi au venit, după ce le transmiți cele cuvenite de la mine. Pe tine te sărut cu mult dor și drag, și te rog, crede-mă, aș veni cu dragă inimă, nu am lipsit niciodată, dar soarta a decis altfel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acestui microfon; cea mai mare dintre toate... 2. Dreptate Recunosc că am renunțat cu greu la ispita - eu să fiu ispitit? - de a vorbi despre mine. E totuși litera mea, nu a „ăluia“, câtă vreme v’am dat alfabetul ca să scriți numai „drăcării“. O las pe altă dată, când veți fi mai obișnuiți cu mine. Și, cum e o așa mare afluență la facultatea de Drept, m’am gândit la „obiectul muncii“, la dreptate. Dar drăcește: e un nonsens În lumea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Presărați pe-a lor morminte Ale laurilor foi, Spre a fi mai dulce somnul Fericiților eroi. Sufletele lor curate Către ceruri își iau zbor, Căci muriră-n luptă sfântă Pentru neam și țara lor. Ridicați pe piramida Nemuririi, faima lor. Scriți în cărțile de aur Sufletul nemuritor ! (versuri: Iuliu Roșca, muzica: Ionel Brătianu) De-a lungul secolelor, oamenii satului nostru n-au pregetat nici o clipă și n-au precupețit nimic din al lor, atunci când au fost puși în situația de a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în atenție faptul că istoria unei literaturi nu se poate scrie fără a ține seama și de evoluția presei literare din acel timp;ziaristică,preciza ilustrul savant,intra în sfera literaturii,alături de operele orginiale și de traduceri : ,, Vrînd cineva a scri istoria literaturii române moderne,ceea ce nimene n-a voit pînă acuma,ar fi silit a o împărți în trei romane de o întindere foarte inegală : opere orginale,traducțiuni și ziare'' . Cea de-a doua constatare privea dezvoltarea impetuoasă a ziaristicii
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cred că nu pot lua nici o decizie asupra materialului pe care l-ați prefera. Dat fiind vorba de còpii după documente, acte, fotocopii etc., urmează să ne consultăm la fața locului. În ce privește menținerea legăturii și corespondenței între noi, rămâne să scriți tot la C.P. Să mai așteptăm îndreptarea vremii care să favorizeze întâlnirea noastră, probabil la București. Doresc totuși să viu la Fălticeni imediat ce timpul îmi va permite. Aștept părerea Dv. și vă rog să primiți distinsele mele salutări. Profesor G.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la butonieră o carte de vizită, indiferent dacă sunt îmbrăcat sport sau clasic; depinde de starea timpului, pe cap voi avea un basc. Poate vă pricinuiesc un deranj, și vă rog să mă scuzați pentru aceasta. Mai este timp să scriți câteva rânduri dacă găsiți util. Rămâne însă valabilă telegrama pe care o trimit la Suceava. Cu distinse salutări și omagii familiei Dv. G. Adamachi 337 6 (București), 17.VI.’74 Dragă Domnule Dimitriu, Am așteptat să am noutăți pe care
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de când nu mai avem vești unul despre altul. Am fost iar plecat în străinătate, de data asta pe o perioadă mai scurtă. Reîntors în țară am avut diverse probleme familiale și profesionale cari m-au sustras de la plăcerea de a scri și de a primi la rândul meu noutăți plăcute din partea Dv. Între timp am petrecut câteva zile la sora mea din C. LungMuscel, apoi la mare, de unde v am trimis câteva rânduri. La dezvelirea măștii mortuare a lui Dinu Lipatti
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bucovineni, valoroși dar ignorați, scociorând material vechi. Și acum să trecem la ale noastre. Cum o mai duci cu sănătatea, mata și soția? Eu deși abia mă târâi, câteva ore de dimineață mai fac câte ceva, însă soția, sufere mereu. Mai scrie mi din când în când ce ne interesează, singura mângâiere ce ne-a mai rămas la bătrânețe. Închei, dorindu-vă îmbunătățirea sănătății a dv. și a doamnei, ca să mai putem ajunge și vremuri mai bune și liniște și să ne mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mor liniștit, fără să văd România Mare făcută și cu sângele tatei, dar să am nădejdea că se va realiza numai prin naționalism și fără comunism. V-am scris durerea mea, că am văzut la dv. suflet de român. Mai scrie-mi și despre românismul bucovinean, unde N. Lucan, candidat senator de Suceava, a fost bătut la Fălticeni și cred că n-a fost ales, el, șeful org. Pro Basarabia și Bucovina, cu studii la Cernăuți! Ți-am scris prea mult
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Annie Girardeau cu o expresivitate f. nuanțată e o actriță extraordinară. El. Pascal (cântăreț de fapt) e numai bărbat frumos în acest film, care deși are multe calități, rămâne comercial. Eu continui să vorbesc cu tine dincolo de acest text dezordonat. Scrie mi! Adina, cum ai cunoscut-o 461 5 (București), luni, 13 oct. 1970 Dragul meu prieten, După o duminică însorită - cu o plimbare spre lacuri - azi bate vântul și mi-e urât să cobor din pat ca să răspund la telefoanele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ceea ce am și făcut, având șansa să mă mut la Complexul muzeal Fălticeni. 615 Despre Lovinești, împrumutat de mine pentru studiu. 465 voie bună, și înduioșare în fața pomului iluminat... Iluzie pe care o regizăm în fiecare an cu succes asigurat. Scrie-mi și vorbește-mi mult despre tine. P.S. Mulțumesc pentru cele 3 foto. Îți trimit o fotografie recentă. Adinel 9 (București), 22.I.1971 Dragul meu prieten, Îmi pare foarte rău că nu ți-am răspuns imediat la frumoasa ta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
datorează numai lipsei lor de imaginație și de inteligență. Dar tu le ai pe amândouă. Charles, nu vreau să te văd acum, nu încă. Toate principiile mele ar sucomba pe loc. Trebuie să-mi revin în urma scrisorii tale. Te rog, scrie-mi și spune-mi că nu ești supărat. Când voi reuși să mă calmez, o să ne întâlnim, și tu va trebui să vii aici să-l vezi și pe Gilbert. Trebuie să existe o cale. Scrisoarea ta mi-a creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în nici un fel? Jinduiam cu atâta intensitate să „mă explic“ pe mine, să-mi revărs toată bogăția sentimentelor, toate gândurile, tot ce nu izbutisem să spun în acele jalnice, meschine întâlniri! Să-i scriu o scrisoare lungă? Dacă i-aș scri-o, de bună seamă că nu i-aș trimite-o prin poștă. Gândul acesta m-a întors îndărăt către „le mari“. Să fi fost Hartley nefericită? Oare pentru că dânsul era un tip gelos, un tiran, un violent, care nu lăsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
totul se va termina cu bine, ai să vezi, totul se va termina cu bine. O zi sau două, sau mai multe, cum dorești tu, încearcă să te gândești la tot ce ți-am spus. Și apoi - când vei dori - scrie-mi o scrisoare și trimite-mi-o prin poștă. Pentru moment, acesta e lucrul cel mai bun. Nu te îngrijora, nu fi speriată. Voi găsi eu mijlocul de a putea să comunic cu tine. Te voi iubi, voi avea grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ce nu ai spus chestia asta, că îți puneam la dispoziție hârtii, sau de ce-ai nevoie, și puteai să le faci aici. Să vin la dumneavoastră cu chestii din astea? Nu, nu, nu. Ia uite aicea o hârtie și scrie-ne ce-ai nevoie. Și-am scris, dom’ne, tot ce îmi trebuia... Și ziua următoare la ora 8 m-au dus și m-au băgat într-un birou. Dulapurile și biroul erau toate întoarse înspre perete, și eu la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
clase flexionare diferite sunt morfeme sinonime; sufixele de imperfect a și ea sunt morfeme sinonime când distribuția lor corespunde poziției din sistemul morfematic al limbii. Morfemul a, însă, intervine și în structura imperfectului unor verbe din conjugarea a II-a (scri-a-m) iar morfemul -eaîn structura imperfectului unor verbe de conjugarea I (vegh-ea-m). În aceste structuri fiecare din cele două sufixe este condiționat de structura fonetică a morfemului-rădăcină; la verbele cu rădăcina terminată în vocala i, sufixul -eaare realizarea fonetică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Primesc -I vocalic verbele care la persoana I prezintă dezinența U (vocalic): umbl-U, afl-U, umfl-U, umpl-U, consacr-U etc. / umbl-I, afl-I, consacr-I etc. Primesc semivocalic verbele care au la persoana I dezinența -® semivocalic: ști-U, scri-U, da-U, continu-U etc. / ști-I, scri-I, da-I, continu-I etc., verbele care au dezinența semivocalic la persoana I: apropi-I, încu-I, îndo-I etc. și cele mai multe din verbele a căror rădăcină se termină în sonanta n, supusă unui proces de palatalizare totală: a pune - puI, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfect am, ai etc. (a)t(s) să fi, să fi etc. (a)t(s) - conjunctiv aș fi, ar fi etc. (a)t(s) - optativ voi fi, va fi etc. -(a)t(s) - prezumtiv am, ai cânt-at să fi cânt-at, scri-s - conjunctiv citit aș fi cântat, scri-s - optativ văzut va fi cânt-at, scri-s - prezumtiv rupt scri-s Viitorul I indicativ se opune potențial-optativului prezent prin auxiliarele de timp-mod; la indicativ: voi, vei, va etc. cânta, la potențial-optativ: aș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să fi, să fi etc. (a)t(s) - conjunctiv aș fi, ar fi etc. (a)t(s) - optativ voi fi, va fi etc. -(a)t(s) - prezumtiv am, ai cânt-at să fi cânt-at, scri-s - conjunctiv citit aș fi cântat, scri-s - optativ văzut va fi cânt-at, scri-s - prezumtiv rupt scri-s Viitorul I indicativ se opune potențial-optativului prezent prin auxiliarele de timp-mod; la indicativ: voi, vei, va etc. cânta, la potențial-optativ: aș/ai, ar etc. cânta. Auxiliarele se cuprind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s) - conjunctiv aș fi, ar fi etc. (a)t(s) - optativ voi fi, va fi etc. -(a)t(s) - prezumtiv am, ai cânt-at să fi cânt-at, scri-s - conjunctiv citit aș fi cântat, scri-s - optativ văzut va fi cânt-at, scri-s - prezumtiv rupt scri-s Viitorul I indicativ se opune potențial-optativului prezent prin auxiliarele de timp-mod; la indicativ: voi, vei, va etc. cânta, la potențial-optativ: aș/ai, ar etc. cânta. Auxiliarele se cuprind, ca și la celelalte opoziții temporal-modale, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar fi etc. (a)t(s) - optativ voi fi, va fi etc. -(a)t(s) - prezumtiv am, ai cânt-at să fi cânt-at, scri-s - conjunctiv citit aș fi cântat, scri-s - optativ văzut va fi cânt-at, scri-s - prezumtiv rupt scri-s Viitorul I indicativ se opune potențial-optativului prezent prin auxiliarele de timp-mod; la indicativ: voi, vei, va etc. cânta, la potențial-optativ: aș/ai, ar etc. cânta. Auxiliarele se cuprind, ca și la celelalte opoziții temporal-modale, în structura unor morfeme discontinue
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i, dorm-i, soseșt-i, cobor-i, merg-i etc. -i (semivocalic);verbele care primesc la persoana I -u (semivocalic) și parte din verbele care au rădăcina terminată în consoana n (palatalizată, la persoana a II-a, până la dispariție): ști-i, scri-i, continu-i, vi-i, rămâ-i etc. -i (vocalic); verbele care primesc -u (vocalic) la persoana I: afl-i, umbl-i etc. • persoana a III-a: două dezinențe, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și de structura lor fonetică: -ă; la verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe baza fiselor individuale sau colective pe care este reprezentată o scară pe care copiii vor plasa / scrie silabe mânuirea alfabetarului mobil. ¾ „CE ESTE ȘI LA CE FOLOSEȘTE?” Scop: Formarea capacității de a pronunța corect denumirea unor obiecte / acțiuni / ființe; ~nțelegerea și activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: recunoașterea, denumirea unor obiecte și precizarea utilității acestora; Reguli de joc: Elevii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]