5,013 matches
-
prefațe semnate de Dan Doboș. Cea mai bine vândută e „Copiii Dunei“, urmată de „Ereticii Dunei“, „Mântuitorul Dunei“, „Împăratul - zeu al Dunei“, „Canonicatul Dunei“, publicate în mai și iunie 2003, pentru ca al șaselea loc să fie deja ocupat de regretata scriitoare Rodica Ojog-Brașoveanu, cu reeditarea din mai 2004 a cărții „Vulturul dincolo de cornul lunii“, apărută în colecția Ora H a Editurii Nemira. Pe poziția imediat următoare se află o carte a aceleiași autoare, „Letopisețul de argint“, iar al optulea loc în
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
mobilizarea generală și primele unități germane au pătruns în Luxemburg, pregătind invadarea Franței. Conflictul s-a soldat cu peste 20 de milioane de victime și uriașe pagube materiale. MARȚI, 3 AUGUST SIDONIE-GABRIELE COLETTE Se împlinește jumătate de secol de la decesul scriitoarei franceze Sidonie-Gabriele Colette. A fost membră a Academiei Regale din Belgia și a Academiei Goncourt din Franța. Romancieră a naturii și a iubirii sub toate aspectele ei, ea s-a impus ca o stilistă incomparabilă în tradiția lui La Fontaine
Agenda2004-31-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282723_a_284052]
-
ochi splendizi și o privire stranie, întreaga fizionomie emanând forță și noblețe. Purta pantaloni roșii, o bluză bărbătească, cizme și fuma pipă sau țigări de foi, pe care le arunca abia aprinse într-un vas cu apă. Era George Sand, scriitoare celebră în epocă, femeia a cărei viață a înrâurit muzica lui Chopin, dar și poezia lui Alfred de Musset, care în urma unei discuții ca între amanți i-a lăsat scris pe un album: „George e-n odaia sa,/ Între flori
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
denunțat mașinismul, standardizarea vieții, tot ceea ce-l dezumanizează și alienează pe individ. El s-a impus în primul rând ca romancier, cu cronica socială „Chronique des Pasquier“. JOI, 1 IULIE GEORGE SAND Cu două secole în urmă s-a născut scriitoarea franceză George Sand (pseudonimul Aurorei Dupin, baroneasă Dudevant). Militantă pentru emanciparea femeii, ea a scris romane pasionale romantice („Indiana“, „Lelia“, „Valentina“) și proză de inspirație rustică („Balta dracului“, „Mica Fadette“). VINERI, 2 IULIE ȘTEFAN CEL MARE În 1504 a murit
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
Crișan Andreescu MAYA ANGELOU, renumita poetă, scriitoare și artistă, a murit la vârsta de 86 de ani. MAYA ANGELOU a încetat din viață în casa sa din Carolina de Nord. Născută în 4 aprilie 1928, MAYA ANGELOU a avut o viață neobișnuită, reușind să se facă remarcată
Lumea literară este în doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28329_a_29654]
-
Leda, București, 2004. Preț: vol. I + vol. II = 550 000 lei. Diabolica Christa Blanche este naivă, singură. Nimeni nu o bagă în seamă. Christa se află la polul opus: seducătoare, impetuoasă, chiar tiranică. Mereu în centrul atenției. Ambele sunt studente. Scriitoarea schițează în romanul „Antichrista“, într-o manieră derutantă, o relație atipică între cele două tinere. Desigur că primul pas îl face Christa, ea își îndreaptă atenția spre Blanche, iar aceasta se lasă cu totul copleșită de fericirea unei prietenii de
Agenda2005-03-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283292_a_284621]
-
trăit pe propria piele măcar o dată „visul emigrantului“. Toate personajele feminine au o poveste în care pictorul a jucat și el un rol, făcându-le părtașe ale unei aceleiași scene de viață. Criticii o socotesc pe Ulițkaia cea mai importantă scriitoare a literaturii ruse actuale. Ludmila Ulițkaia: Înmormântare veselă. Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 150 000 lei. Se fură orice Scriitorul privește la lume ca la o permanentă junglă și personajele sale sunt, deopotrivă, vânători și vânat. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
începând de sâmbătă, 18 septembrie, de la ora 19. „Nu pentru ca să fim confundați cu faimoasa scenă bucureșteană, ci, dimpotrivă, ca să avem ca punct de plecare vorba adevărată a marelui William Shakespeare, că lumea toată e o scenă“, explică moderatoarea Veronica Balaj, scriitoare cu har și-admiratori, publicistă radio cu experiență, laureată a Premiului de Excelență al USR Timișoara. Sâmbătă de sâmbătă, vreme de o oră pe-nserate, ea va tăifăsui cu oameni ale căror destine au lăsat semne în intersectarea cu destinul Timișoarei
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
Alex. Ștefănescu Românul unui personaj de român Sensibilă și delicată, o adolescentă care încă nu s-a desprins din reveriile copilăriei, Niadi Cernica este, în același timp, o scriitoare experimentata (se află la al treilea român), cu o evidență vocație filosofica. În Cartea sorților ea construiește - cu mijloace epice și lirice - o filosofie a relației cititor-personaj, mai subtilă și, în orice caz, măi emoționantă decât teoriile multor naratologi de
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
ani, ziarista la Evenimentul zilei). Românul sau, Țara Brânzei, se remarcă, încă de la titlu, printr-un stil ofensiv și demistificator. Autoarea descrie repede realitatea înconjurătoare, ca și cum nu i-ar face plăcere să întârzie asupra fiecărui element în parte. Are, ca scriitoare, gesturile decise și expeditive ale celor care prind șerpi. Este vorba de un dezgust profund și de o iremediabila lipsa de iluzii. În același timp, însă, este vorba de o vitalitate ieșită din comun, pentru că numai cineva cu o asemenea
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
de un dezgust profund și de o iremediabila lipsa de iluzii. În același timp, însă, este vorba de o vitalitate ieșită din comun, pentru că numai cineva cu o asemenea vitalitate se ocupă de observarea avida a lumii, așa cum face tânără scriitoare. Imagini ale decrepitudinii, sunete dizarmonice, mirosuri dezagreabile - nimic nu-i scăpa acestei martore incomode. Mirosurile, în special, îi rămân cu o precizie dureroasă în memorie: "Primul meu contact cu orașul fusese marcat de mirosul de clor, necunoscut mie până la venirea
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Cronicar Bucătăria oficială românească * În revistă 22 (nr. 27 din 6 iulie 1999), Gabriela Adamesteanu face mărturisiri complete: "De mai mulți ani observ, în diferite ocazii (...) cât de demodata este bucătăria oficială românească față de cea internațională". Patrioată înflăcărata, scriitoarea se gândește la tărișoara ei chiar și când se află la un banchet fastuos, în străinătate: "nu am cum să evit umbră de umilință, comparând mesele de la Cotroceni sau Palatul Victoria cu cea pe care o văd în fața mea". Nobile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.; * Debut editorial: Tălmăciri din mine (versuri), editat de Editură Pământul, Călărași, 1936; * Al doilea volum de versuri: Față Morgana, publicat la Editură librăriei Pavel Suru, București, 1938; * Recenzii despre aceste volume, în
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
sensul vitalității exuberante a personajelor, concretizate în marea lor capacitate de a iubi și de a procrea - totdeauna - în matrice gemelara (că la Michel Tournier) și sfîrșind cu raportul dintre fragilitatea umană și Răul istoriei. Dincolo de problematica violenței - mărturisita de scriitoare ca fiind unul dintre impulsurile care au împins-o în fața foii albe de hîrtie și observată de critică de întîmpinare, aș vrea să mă opresc asupra unui alt fel de "violență", aceea a seducției pe care scriitura d-nei Sylvie Germain
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
sănătoase direcții culturale și, mai ales, a nu-și fi dobîndit celebritatea prin utilizarea pornografiei!"). De altfel, cu totul neorientat în ale literaturii, la 9 iunie 1946 notă, aproape scandalizat, că premiul național pentru literatură a fost atribuit Hortensiei Papadat-Bengescu "scriitoare cu o activitate onorabilă, dar fără un deosebit talent". Supără, apoi, în acest jurnal, convingerea filosofului în existența raselor, în deosebirea dintre ele, stimulînd măsurătorilor antropometrice de laborator care, azi se știe, n-au dus, pentru că nu puteau duce, nicăieri
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
pierdut bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și un iscusit desenator). E capabilă a surprinde literar dulceața existenței sale boierești, a ne-o comunica în chip vibrant. Notarea sensibilă
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu scriitoarea stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat de ea în lumea literară românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele valori fac parte dintr-un alt "fals obiect prețios" care este volumul însuși. Alexandra Târziu, False obiecte prețioase, Ed.
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele valori fac parte dintr-un alt "fals obiect prețios" care este volumul însuși. Alexandra Târziu, False obiecte prețioase, Ed. Fundației Culturală Română, București, 1998, 200 p., f. preț.
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
Sordid, să ne înțelegem, nu este nudul, ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra femeie are un surîs stingherit, glezna robustă și mîini de spălătoreasă. Ne revine în minte observația lui G. Călinescu, într-un articol din 1936, despre o scriitoare care își vîrîse portretul într-o reclamă la un volum de versuri: "Cu sprîncenele încondeiate, cu un zîmbet factice și cu mărgele la gît, asigurăm pe Tanti Miki că era mai bine ca figura d-sale să fi crescut din
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
Identități și succese bidimensionale Interviu cu Felicia Mihali Prima dată am citit despre Felicia Mihali în Evenimentul Zilei, cotidianul la care și ea a fost jurnalistă pentru paginile culturale. Atunci ni se prezenta o scriitoare plină de forță, gata să spargă canoanele și să-și apere «cu dinții» părerile despre lume și viața. Mai ales viața satului românesc. Apoi am văzut-o la televizor, că tânăra speranță a scrisului în Quebec, Canada și, ceva mai
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
-o la televizor, că tânăra speranță a scrisului în Quebec, Canada și, ceva mai târziu, am întâlnit-o «în carne și oase» ca autoare consacrată de critica literară și de iubirea publicului. O ființă frumoasă, delicată, fără aere de vedetism. Scriitoarea a publicat 6 volume, dintre care 3 au fost scrise direct în franceză, iar celelalte în română. Ea continua un drum început în secolul XIX de către Iulia Hașdeu și construit cu multă elegantă de Elena Văcărescu, Anne de Noailles, apoi
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
destinul, ceva în sensul acesta... I.P.:Întîlnirea mea cu Lovinescu... a fost hotărîtoare. Datorită lui am pătruns în altă lume. Viața mea a fost o continuă obsesie... îmi doream să scriu, să scriu... De la 14 ani am vrut să devin scriitoare, dar nu știam cum... Păi, întîlnirea mea cu Lovinescu a fost un miracol, Domnule Genaru, îți imaginezi? Să ajung să fiu atît de prețuită de el, nu îndrăznisem să-mi închipui asta... De fapt el mi-a făcut calea mea
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Doamna Bengescu, eu, Petrașincu... se mînca modest... Pentru că pe vremea aceea, Domnule Genaru, nu se vorbea numai despre mîncare ca astăzi... soțul meu mă aștepta de fiecare dată și mergeam la restaurant... Coboram din Elada aceea lovinesciană în cotidian... din scriitoare deveneam o Doamnă de lume bună... Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
2000 Biobibliografie 1910 - 18 martie. S-a născut Ioana Postelnicu, pe numele său adevărat Eugenia Banu, în comuna Poiana Sibiului. Când nu împlinise încă un an, părinții săi, Eva și Constantin Banu, s-au mutat la Sibiu. Aici, tatăl viitoarei scriitoare a devenit starostele breslei curelarilor. 1914 - La vârsta de patru ani, Eugenia a fost dată la grădinița de limbă germană, limbă pe care și-a însușit-o perfect. 1916-1919 - Urmează primele trei clase primare la Closterul Ursulinelor, cu limba de
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]