1,110 matches
-
de foc [ce] va lovi fără cruțare” (I. Mateescu-Matei, Trezește-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea, Al. Lungu, Dragoș Vicol, Victor Săhleanu. M.Pp.
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
ne rămâne (I-II, 1974-1977), una din scrierile sale cele mai solide (în special primul volum), Ș. înlocuiește romanul psihologic cu fresca. Se oferă o cronică nelineară a unui orășel de provincie (datorată poliedriei epice și prezenței martorilor derutanți, de la Scrima, „cronicarul”, până la ratatul Mavru sau la nebunul Ieronim). Romanul de atmosferă este dublat de unul de familie și critica (Nicolae Manolescu, Dumitru Micu) a văzut în învățătoarea Teodora, personajul principal, o a doua Vitoria Lipan, doritoare de a ritualiza moartea
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Privilegiați, 69; Ierunca, Subiect, 83-88; Marin Diaconu, Fișă pentru un profil spiritual: Paul Sterian, JL, 1993, 23-26; Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, JL, 1993, 45-48; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Noica, Semnele, 240-242; Andrei Scrima, Timpul „Rugului aprins”, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, pasim; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, VR, 2001, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 383-384. V.D.
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Aceste jocuri se pot practica În fotoliu rulant, care este manevrat cu mare viteză pentru a se ajunge la minge, așa cum se Întâmplă În baschet sau handbal. Alte sporturi practicate de persoanele În fotoliu rulant sunt halterele, tirul cu arcul, scrima, natația, tenisul de masă, atletismul (aruncarea suliței, discului, măciucilor, alergare etc.) (Boltanski, 1974). Persoanele cu handicap care nu au probleme la nivelul membrelor inferioare pot practica fotbalul, tenisul de masă, schi, patinaj, badminton etc. Sportul oferă persoanelor cu handicap tot
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
Libertatea” (New York), 1985, 31; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 308-312; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996, 46-48; André Scrima, Timpul Rugului aprins, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, 101-180; Alexandru Mironescu, Calea inimii, îngr. Răzvan Codrescu, pref. Virgil Cândea, București, 1998; Dan Stanca, Poezia incendiată de credință, JL, 2000, 1-2; Micu, Ist. lit., 221; Popa. Ist. lit.
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea acestuia în India, spre a fi trecute clandestin peste graniță - a rămas multă vreme incertă, fiind clarificată abia spre cumpăna dintre milenii. În 1993 Academia Română îl va desemna pe scriitor membru post-mortem
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea acestuia în India, spre a fi trecute clandestin peste graniță - a rămas multă vreme incertă, fiind clarificată abia spre cumpăna dintre milenii. În 1993 Academia Română îl va desemna pe scriitor membru post-mortem. Cele dintâi
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Varlam. În partea a doua urmau să ia cuvântul, vorbind despre Însemnătatea zilei, rectorul Universității, A. D. Xenopol, și un elev desemnat al Liceului Național. Partea finală era dedicată activităților sportive organizate pe platoul din fața grădinii Copou, diferite Întreceri: urcarea catargului, scrimă cu floreta, alergări „de iuțeală”, finala concursului de oină antrenând și deconectând elevii participanți la aceste manifestări. Alți elevi Își puneau În valoare talentul În executarea unor dansuri deosebite (Dansul Marinarilor, Brâul), recompensate cu acordarea unor premii, pentru ca finalul să
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
decembrie 1941, cu subtitlul „Tribuna tineretului român”, ulterior cu adaosul „Literatură-teatru-cinema-sport”. Director: Paul Ionescu. Redactorii publicației își propun să se ocupe „în pagina literară mai mult de Dobrogea”. Rubrici: „Cronica măruntă”, „Poșta redacției”. Poezie semnează Al. Gherghel, Mircea Cireșanu, Constantin Scrima, Petre A. Butucea, Aurel Dumitrescu, Marcel Vasilescu, Ion Zeana, iar proză C. D. Caracostea și Paul Rovin, în timp ce E. Dorna traduce cinci nuvele ale lui Charles Dickson Powel. T. mai cuprinde articole despre politică, literatură, teatru, film, plastică, sport, interviuri
TALAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290038_a_291367]
-
în special, de putere și nu de travaliu. În practică, pentru aprecierea ei se recurge la diferite metode: viteza de deplasare = spațiu/timp (alergări, ciclism, înot etc.); tempoul de lucru, adică numărul de acțiuni pe unitate de timp (box, judo, scrimă etc.); numărul de execuții tehnice în unitate de timp (jocuri sportive). Trebuie precizat că intensitatea efortului (puterea) este o caracteristică a efortului și trebuie diferențiată de solicitarea organismului care reprezintă o caracteristică a organismului. Solicitarea organismului se apreciază prin nivelul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și uzuală împarte efortul în : 1. Efort de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de lungă durată: predominant aerob; rezistență; cardiorespirator - metabolic - muscular. 3. Eforturi mixte: aerobe + anaerobe; neuropsihic; jocuri sportive, alergări atletism (400 1500m), box, scrimă, tenis de câmp (Rinderiu, 1996). Cornelia Bota și B. Prodescu-Anton (1997), studiind marea diversitate a eforturilor fizice prestate în viața cotidiană, dar mai ales în activitatea sportivă, evidențiază posibilitatea clasificării acestora în mai multe categorii, în raport cu mai multe criterii. 1
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
militară, păstrată de spartani, s-a modificat radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă cu arme servea formării ostașilor; acum hoplomachia (o(plomacía = „lupta cu arme”) s-a transformat într-o disciplină sportivă similară scrimei, învățată mai ales pentru participarea la întrecerile olimpice 13. La fel vânătoarea, care a început să fie numită kynegetika (kuneghtíkh), nume semnificativ, evidențiind câinele, folosit la vânătoarea sportivă. Școlile publice s-au înmulțit atât de mult încât, pe la 490 d.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6, 3, (cf. Marrou, op. cit., p. 73). 13. La Homer, Illiada (XXIII, 811-825; VI, 92-8), sunt relatate turniruri precum cele organizate în onoarea lui Patrokles. Erau lupte simulate cu arme, numite o(plomaciva (hoplomachia), care era o artă (sportivă) a scrimei, precum și cea de mai târziu, de la turnirurile cavalerești medievale. Desigur, și la vechii greci era o „virtute”, una dintre septem probitates care alcătuiau curriculumul educației cavalerești. 14. Cf. Marrou, op. cit., capitolul IV, pp. 76-80. 15. Referitor la paidotrivbh", vezi studiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagog. II. Propaideia: - 6-10 ani - studii primare; - 10-16/17 ani - studii secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, trecându-și bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Universitatea „La Sapienza” din Roma, unde obține licența în litere magna cum laude în 1948. Câțiva ani trăiește din sport, devenind căpitanul echipei naționale de scrimă. Este cercetător la Academia RPR (1953-1954), redactor la Uniunea Scriitorilor (1954-1955), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956) și la revista „Teatrul” (1956-1961), secretar literar la Teatrul Regional București (1961-1963), redactor și secretar general de redacție la „Secolul
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Barbu: „Ochean”, Mircea Vulcănescu și generația sa, Dan Botta, exponent liric al unei generații ș.a.), Mircea Eliade (Fragmente pentru Dan Botta, Trepte pentru Mircea Vulcănescu, Profesorul Nae Ionescu), Vintilă Horia (versuri), Mircea Popescu (Dan Botta și tainele poeziei populare), André Scrima (Fărădesațiul limitelor, După o rostire inedită a lui Heidegger, Cuvinte târzii despre Nae Ionescu), Monica Lovinescu (Despre un sens al istoriei și două jilțuri, O istorie a logicii fără Nae Ionescu), Virgil Ierunca (versuri, articolul Dan Botta, traducător al lui
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
asemenea unui preot iubit de popor, este un om aflat în posesia unei busole. Neîncetat, aceasta îi indică răsăritul nostru, cel de sus. Cateheza liturgică și canoanele memorieitc "Cateheza liturgică și canoanele memoriei" Liturghia făurește Biserica și crează comuniunea. André Scrima (1925-2000) Prioritatea gestuluitc " Prioritatea gestului" Stilistica ortodoxiei răsăritene are o foarte vizibilă amprentă liturgică. Pus în afara cultului, creștinismul riscă să se degradeze în ideologie, revelația să decadă la statutul unui „mesaj”, iar viață pravoslavnică să se compromită în anacolutele unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Descoperirea centrului presupune deci efortul concentrării. Fără disciplina atenției, cele mai bune intenții etice se risipesc în van. Adevărul trebuia căutat împreună. Dezvăluirea „centrului” sau a „originii” (archy) era situată mereu între două „zise”. Așa cum obișnuia să spună părintele André Scrima, adevărul „se află între două zise”. Astfel, adevărul e „chiar interzisul”. Dialogurile platonice constituie mostra perfectă a unei lumi care nu crede în percepția subiectivistă și perspectivală a ființei. Aceasta explică și inexistența conceptului de proprietate intelectuală în Antichitate. „Vânând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
faimoasei enciclice Rerum novarum, 1891) la autori profunzi și sofisticați precum Hans Urs von Balthasar (1905-1988), Henri de Lubac (1896-1991) sau Louis Bouyer (1913-2004), vocile teologiei apusene găsesc puțin ecou. În privința tradiției ortodoxe, cu excepția pr. Serghei Bulgakov (1871-1944) și André Scrima (1925-2000), nu apare în concertul dezbaterii despre relevanța teologică a experienței moderne nici un nume care să trădeze sensibilități religioase consangvine 1. Până la un punct cel puțin, autorul pare decis să ducă o cursă pe cont propriu. Aceasta nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a crescut printre noi pentru a întări înțelepciunea Bisericii drept-măritoare. Infinitului pneumatic al ortodoxiei i-a corespuns mereu diversitatea în ipostasuri: de la pildele lui Antonie cel Mare până la scrierile cuviosului Siluan ori de la predicile părintelui Cleopa până la mărturiile arhimandritului Andrei Scrima străbați, într-un anumit fel, aceeași albie. Pentru ortodocșii aflați cu un pas dincolo, alteritatea e o bucurie, iar diferența un permanent mister. În această minunată felurime se cuvin citite și cele mai insolite afirmații ale părintelui, care aduc mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în pace de către Partid tocmai pentru că nu erau creștini și urmau modele „păgâne”. E adevărat că un grup anterior de intelectuali format în jurul mănăstirii Antim din București, care căuta mântuirea prin intermediul credinței creștine ortodoxe, a fost crud reprimat (vezi André Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Humanitas, București, 1996). Dar cheia surprinzătoarei îngăduințe a Partidului față de acest grup se afla altundeva, așa cum voi arăta mai târziu. O prezentare mai puțin ditirambică a ideilor și practicii pedagogice ale lui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
361 Ryan, Alan 116 S Sandel, Michael 188, 192, 194 Sartre, Jean-Paul 124, 161-162, 258, 351 Schickel, Joachim 97 Schmitt, Carl 96-97, 195, 204, 243, 254, 263, 292, 295-296, 300-301, 312, 321-322 Schneider, Notker 229 Scholem, Gershom 98, 138, 201 Scrima, André 76 Sebastian, Mihail 72, 97, 138, 144, 169-170 Shils, Edward 119, 166, 255 Simic, Charles 71 Simmel, Georg 231, 233, 266 Smith, Adam 85, 98, 113, 162, 187-188, 235 Sontag, Susan 163 Soros, George 16-17, 99, 103-104, 114, 117
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
salvat sau, mai degrabă, moșit cu succes, în cele mai grele și mai neobișnuite condiții, chiar în ghearele morții - ceea ce reprezintă o lecție ce nu se cuvine dată uitării. Ar trebui ca arta moșitului să fie învățată așa cum se învață scrima, boxul, călăria sau canotajul. Știu că această ciudată pățanie a omului din Gay Head va părea neverosimilă anumitor locuitori ai uscatului, deși s-ar putea ca și ei să fi auzit sau să fi văzut pe careva căzînd într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Toronto, aveau să fie acceptate și alte grupuri de sportivi care aveau dizabilități diferite. Sporturile clasice au fost astfel adaptate pentru oamenii care își petreceau viața în scaune cu rotile, printre cele mai obișnuite fiind baschetul, înotul, unele probe atletice, scrima sau tenisul de masă.Toate acestea, alături de sporturi mai puțin obișnuite la Olimpiadă, cum ar fi snooker-ul sau darts-ul, au făcut parte din programul primei ediții, cea de la Roma din 1960. De atunci, competiția s-a dezvoltat permanent, au apărut
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
desigur și datorită acceptării sportivilor cu alte dizabilități, iar la ultima ediție de la Beijing în programul Jocurilor Paralimpice au fost incluse incluse 20 de sporturi : tir cu arcul, atletism, baschet în cărucioare, boccia, ciclism pe șosea și pe velodrom, călărie, scrimă în cărucioare, fotbal 5 la 5, fotbal în 7, goalball, judo, powerlifting, canotaj, rugby în cărucioare, navigație, tir, înot, tenis de masă, tenis în cărucioare,volei. (Boccia este versiunea italiană a petanque ului franțuzesc. Goalball este un sport dedicat persoanelor
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]