585 matches
-
calcanului se poate face cu obligativitatea notificării Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură la fiecare ieșire/intrare în port a ambarcațiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan. ... Articolul 6 Prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabilește, pe sectoare astfel: a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie - 9 mai inclusiv; ... b) pe sectorul de Dunăre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai - 11 iunie inclusiv; ... d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei «Delta Dunării» se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 18 aprilie-27 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management și a Regulamentului Rezervației Biosferei «Delta Dunării». ... ---------- Lit. d) a art. 6 a fost modificată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
Regulamentului Rezervației Biosferei «Delta Dunării». ... ---------- Lit. d) a art. 6 a fost modificată de art. I din ORDINUL nr. 546 din 11 aprilie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 18 aprilie 2016. e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării. ... Articolul 7 (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susținere a Dunării și dezvoltare a acvaculturii de sturioni, precum și în scop științific cu autorizație de pescuit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
fixate pe stânci și diguri, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 martie - 29 mai inclusiv, în anii 2007 și 2008; - celelalte specii marine de pești sunt permise la pescuit tot timpul anului. Articolul 6 Prohibiția pescuitului scrumbiei de Dunăre în anul 2007 se stabilește, pe sectoare, după cum urmează: a) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 5 zile, în perioada 9 - 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
29 mai inclusiv, în anii 2007 și 2008; - celelalte specii marine de pești sunt permise la pescuit tot timpul anului. Articolul 6 Prohibiția pescuitului scrumbiei de Dunăre în anul 2007 se stabilește, pe sectoare, după cum urmează: a) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 5 zile, în perioada 9 - 13 aprilie inclusiv; ... b) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Ceatal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
stabilește, pe sectoare, după cum urmează: a) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 5 zile, în perioada 9 - 13 aprilie inclusiv; ... b) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 20 de zile, în perioada 11-30 aprilie inclusiv; ... c) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
aprilie inclusiv; ... b) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 20 de zile, în perioada 11-30 aprilie inclusiv; ... c) se interzice pescuitul scrumbiei pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 26 aprilie - 25 mai inclusiv. ... Secțiunea a III-a Unelte, dimensiuni minime ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
1 aprilie 1 octombrie în Complexul Razim-Sinoie și în celelalte lacuri litorale; ... i) setcilor și avelor de orice tip în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie - 31 august; ... j) setcilor de scrumbie, în perioada 1 august 2007 1 martie 2008 inclusiv; ... k) uneltelor de pescuit tractate de tip traul și năvod pe Dunăre și pe brațele sale; ... l) uneltelor de plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte; ... m) carmacelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
minimum 0,5 km între capetele acestora. ... Articolul 8 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă mai mici de: a) a = 30 mm, respectiv 2a = 60 mm, la uneltele de pescuit activ pentru scrumbie, inclusiv la setcile în derivă; ... b) a = 20 mm, respectiv 2a = 40 mm, la uneltele de tip sac instalate la stăvilarele lacurilor litorale; ... c) a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la camera de prindere a talienelor în zona litoralului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și mamifere, în timp ce endotermia craniană, în care doar creierul și ochii sunt încălziți, are loc la "Gasterochisma", "Xiphiidae" și "Istiophoridae". Cele mai multe scombroide sunt răpitori activi, hrănindu-se cu o mare varietate de pești, calmari și crustacee, dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
Cele mai multe scombroide sunt răpitori activi, hrănindu-se cu o mare varietate de pești, calmari și crustacee, dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix") și lavracul vărgat ("Morone saxatilis") provoacă pagube importante scombroidelor. Codul ("Gadus") mănâncă de multe ori macroul mic; calmarii distrug un
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și eclozează în larve (alevini) planctonice. Populațiile mai multor specii s-au redus foarte mult datorită pescuitului intens și figurează pe lista roșie a IUCN ca specii amenințate: Multe specii de scombroide au o mare importanță economică ca pești comestibili - scrumbia albastră (macroul), macroul spaniol ("Scomberomorus"), pălămidă ("Sarda") și tonul ("Thunnus") și în pescuit sportiv - macroul spaniol, tonul, peștele spadă ("Xiphias gladius") și marlinii ("Istiophoridae"). Scombroidele din punctul de vedere al importanței economice sunt plasate în primele patru locuri (celelalte trei
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri"), țigănuș ("Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sunt considerate animale foarte inteligente. Orca poate atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. În ciuda taliei sale masive, ea se poate deplasa cu o viteză mare. Hrana principală a orcilor o constituie bancurile de pești - heringi, scrumbii, somoni, toni - și chiar rechini. Se mai hrănesc și cu cefalopode - sepii, calmari - sau, mult mai rar, mamifere marine - delfini și mai ales foci și vidre de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri, ies la suprafață pentru a cerceta zonele
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
de scheletul corpului și musculatură. Musculatura peștilor este reprezentată, în principal, de 2 bande de celule musculare, întinse de-a lungul fiecărei laturi a corpului. Acestea asigură flexiunea trunchiului. Alți mușchi sunt cei cranieni. Aproape toți peștii au vezica înotătoare (scrumbia nu are vezică), care este umplută cu o mulțime de gaze, în special oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice densitatea corpului. Sistemul nervos central la pești constă din encefal și măduva spinării. Encefalul se caracterizează printr-un mezencefal mare
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Între
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
le sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
Indian și Pacific. De obicei trăiesc în ape foarte adânci, la adâncimi de la 150 până la 500 m, pe taluzul continental și în largul oceanului. le înoată foarte repede. Unele gempilide, de ex. "Rexea solandri", formează bancuri, în timp ce altele, de ex. scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Unele specii migrează la suprafață pe timp de noapte. Sunt răpitori carnivori rapizi și se hrănesc cu pești: peștii zburători ("Exocoetidae"), scombride ("Scombridae"), pești lanternă ("Myctophidae"), crustacee și calmari. Nu au importanța economică. Unele specii
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
Atlantic, Pacific, Oceanul Indian și marile învecinate sau în Marea Mediterana și Marea Neagră. Exemplarele adulte trăiesc în mediul marin pe când cele tinere apar și regiunea de vărsare a unor fluvii. Baracudă se hrănește cu pești mai mici, exemplarele mari se hrănesc cu scrumbii, toni tineri. Din cauza cărnii de baracudă care conține toxinele neurotoxice cigua (CTX) () este un pește care prin consumare a cauzat cazuri de intoxicație la om. Baracudele tinere nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]