4,690 matches
-
cummings în limba română nu se va avânta niciodată atât de departe. Dan Sociu nu traduce însă numai rezumând, ci adeseori într-un mod mult mai „creator”, redând, de exemplu, frază „dead stars stink” (p. 82) cu „stele moarte se scufundă”, cănd traducerea firească ar fi fost, de fapt „stele moarte duhnesc”, sau traducând într-un mod foarte „original” „the dirty colours of her kiss have just/ throttled/ my seeing blood” (102) prin „culorile murdare ale sărutului ei mi-au îngroșat
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
când ar fi trebuit să fie vorba, de fapt, de „[...] sângele meu văzător”. Aceste erori arată nu numai superficialitatea cu care a fost făcută traducerea - prima eroare datorându-se, cel mai probabil, unei confuzii a verbului „to sink” (a se scufundă, a se afunda etc.) cu verbul „to stink” (a avea un miros neplăcut, a duhni), dar și lejeritatea redactorului care, cel mai probabil, n-a comparat niciun moment textul traducerii cu originalul. Acestei serii nesfârșite de erori și defecte grave
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
plajă. Niciodată nu am avut însă mai flagrant conștiința diferențelor anatomice dintre băieți și fete decât atunci când am văzut-o pe Natalia încălecând pisoarul și arătându-mi splendoarea sexului ei încrețit ca o garoafă. Mi-am dorit atunci să mă scufund între faldurile acelea de carne și să le gust. Înfiorat și incapabil să scurg măcar câteva picături de urină, m-am întors tăcut în sala de clasă. N-am mai îndrăznit să o privesc. Vacanța de vară ne-a despărțit
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pot să aibă cu el? Un copil! Ce-au avut și cu Alexandru. Știi ceva? strigă pe neașteptate nora și sări din pat, izbindu-se de șifonier în întuneric. Întinse mâinile bâjbâind spre ușă, până dădu de căldarea cu apă. Scufundă cana și bău lacom, apoi spuse cu vocea joasă, aproape în șoaptă. Crezi că, dacă-i iubești, numai matale ai dreptul asupra lor? De unde-ai mai scornit și povestea cu fata aceea și cu Alexandru? De unde știi că ea l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un mod de a obține altceva, ceva care ei îi scăpa. Se uită să culeagă vreo sticlă de jos, dar nu zări nici una. Curtea îngustă, cei zece pași până la gardul căptușit cu iederă și grădina din latura casei dormeau încă, scufundate într-o ceață leneșă, prevestind arșița de peste zi. Dincolo de gard, pământul se auzea încărcat de zgomote ciudate. Le auzise și prin somn toată noaptea și știa ce sunt. Altceva nu putea fi decât ceea ce știa, și știa de prea multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce-o tulbură dintr-o dată... Dumnezeule! Coborî mâinile, înălță gâtul, și prin pleoapele întredeschise privi roată-mprejur zarea și-și dădu seama, cu-o înfiorare rece, aproape de spaimă, că erau singure în tot cuprinsul. Câmpul întreg și lumea întreagă se scufundau sub ochii ei de ani de zile în fum și-n moarte. Ce om! Se uită mai bine... Nu era nici un om. Își scoase basmaua. Se șterse pe față și-și făcu vânt să se răcorească. Insolația! O să capete insolație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în mirosul acela de sevă de mesteacăn exprimând mai bine decât orice voluptate spaima de-ndepărtare și singurătate și-i prăbușise de-a dreptul în somn. El întâi, cu brațul sub capul ei, răsuflând tot mai liniștit și mai prelung, scufundându-se în moartea aceea aparentă care-l despărțea de ea, apoi ea însăși risipindu-se moale, sfârșită, adormind și visând cai albi alergând pe-o câmpie înzăpezită, cu coamele-n vânt. Cai albi, zăpadă. Un vârtej în care se contopise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în care se contopise deplin când auzi prin somn pași alergând sub geam și strigăte. El își trase brațul, șoptindu-i ceva. Dormi înainte, parcă se grăbi prin somn să doarmă mai repede dacă așa ceva era cu putință -, să se scufunde cât mai adânc în somn și-n liniștea care plutea în ea și știa că nu va ține mult, ca și mirosul acela de transpirație și trupuri sătule de dragoste, secătuite și bolnave de plăcere, încărcându-se c-un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în intimitatea sublimului și prin proiecții onirice și/sau coșmarești: „Își privi palmele. Erau pline de noroi. Un noroi lipicios, cu un miros greu, care îi ajungea până la creier. Făcu un pas în față și simți cum piciorul i se scufundă încet într-un strat gros, moale, de nămol, împrăștiind același iz. Se uită înspăimântată împrejur. Nici urmă de pajiștea înflorită, pe care se așezase. Un ochi de mlaștină răsărise dintr-odată sub picioarele ei, ca și când ar fi existat acolo dintotdeauna
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
să nu strivească florile mici, albe, împrăștiate prin iarbă... Dumnezeule! Își privi palmele. Erau pline de noroi. Un noroi lipicios, cu un miros greu, care îi ajungea până la creier. Făcu un pas în față și simți cum piciorul i se scufundă încet într-un strat gros, moale, de nămol , împrăștiind același iz. Se uită înspăimântată împrejur. Nici urmă de pajiștea înflorită, pe care se așezase. Un ochi de mlaștină răsărise dintr-odată sub picioarele ei, ca și când ar fi existat acolo dintotdeauna
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ca și când ar fi existat acolo dintotdeauna. Dar era sigură că nu-l văzuse înainte... Era foarte sigură. Simți cum i se pune un nod în gât și genunchii începură să-i tremure. Mai încercă un pas și simți că se scufundă tot mai tare. Încercă să-și tragă piciorul, dar efortul o dezechilibră și căzu de-a binelea. Cu disperarea celui care simte amenințarea morții, se ridică, sprijinindu-se de un buștean, parcă atunci răsărit lângă ea. În lumina lunii, își
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lipiți de geam, privind afară. O sâcâitoare și deja obișnuită durere de spate, ce face „deliciul” nopților mele de mai bine de un an de zile, m-a țintuit și de această dată în fața geamului, privind minute în șir strada scufundată pe jumătate în întuneric. Nu întreba de doctori și medicamente. Bifat. Nimic sigur, probabil sedentarismul datorat mediului profesional. Avatarurile bătrâneții, i-aș fi întrebat eu zâmbind politicos. În cel mai bun caz m-ar fi privit dojenitor peste ochelari, ca
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
noaptea. Nici nu mai știu. Dar în mod sigur ...nu e nebun. Sau dacă da, e un nebun liniștit. Astăzi a fost o zi ca oricare alta. Aceleași drumuri, aceleași străzi, aceiași oameni, cu privirile în pământ, poate prea triști, scufundați în cotidianul cenușiu, puțin dispuși să mai asculte, să mai citească în ochii cuiva străin. În fața blocului aceiași tei. Buni vara. Dar acum e toamnă, toamnă târzie, ploioasă. În contrast cu verdele ce-mi inundă gândurile. În fața mea ...un străin. L-am
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fără pereche de a sugera sentimentul abisului care soarbe o existență inutilă. Viața devine în ele un vârtej de ape repezi, rotitoare, cu o fantastică putere atractivă spre adâncuri. Textele stau sub simbolul poesc al genunii amețitoare în care se scufundă corabia lui Arthur Gordon Pym"38. Botta este un poet al stridențelor: la nivel verbal, ca și la nivel gestual. Cuvintele din diferite domenii (popular, argotic, livresc etc.) cunosc o electrizare lirică. Sintaxa se dezarticulează, ca reflex al dezarticulării paiațelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai scufundate spre vest și sud: • cea mai veche este zona cu fundament arhaic - karelian, corespunzătoare părții de nord-est a Câmpiei Moldovei și extremități estice a Podișului Bârladului, cuprinsă între râul Prut și linia Darabani - Trușești - Ungheni - Huși- Fălciu. • zona cu fundament
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face o nouă expediție, la Peștera Liliecilor, în căutarea altei comori; pe drum, ca în basmele cu "încercările" eroilor, traversează o misterioasă (și periculoasă) pădure scufundată într-o mlaștină, trece pe lîngă Stînca Domniței căreia Bărzăunul îi inventează pe loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în Moldova și ajunge la intrarea în peșteră, în pustiu și sălbăticie: și de această dată comoara rămîne a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
interveni pricini de harțag din te miri ce. Locul unde ajunse grupul era aproape în permanență pustiu. Adică pe acolo nu trecea nici un drum, nici măcar o cărare. Și nu trecea pentru că aproape oriunde puneai piciorul, dacă nu erai atent, te scufundai în nămol. Și nici animalele, fie ele sălbatice sau domestice, nu treceau pe-acolo din aceleași motive. Ca să poți înainta prin asemenea grozăvie îți trebuia nu numai mult curaj, ci și îndemînare. Uneori trebuia să sari porțiuni de cîte 2-3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
oamenii de pe Pămănt origini genetice ale altei umanități? Dumneavoastră acceptați ideea că Pămăntul, înainte de a pune oamenii stăpănire pe el, a fost colonizat cu mai multe rase extraterestre? și că cei mai avansați au fost hemurienii și cei de pe Atlantida - scufundată cu 2300 de ani în urmă și stă sub calota de gheață a Polului Sud? Adam: Strămoșii noștri ar fi cei din Sistemul stelei Lira, cea mai evoluată, spiritual și emoțional, specie umană. Eva: Specialiștii în S.F. spun că din
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
tunelul timpului. Adam: Mai este și o altă... legendă S.F.: cu mii de ani în urmă, în zona Bermudelor, s-a prăbușit o cometă cu un nucleu de o forță electromagnetică neobișnuită care defectează busole, motoarele avioanelor, vapoarelor și le scufundă. Eva: Mai este o poveste S.F.: în adăncuri ar exista o cantitate enormă de gaze care, periodic, fac explozie dislocănd mari cantități de apă care înghite tot ce se află în zonă în reflux. Adam: Pentru astăzi cred că-i
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
culcare nemâncat. Din camera mea îi au zeam mâncându-și supa în tăcere, auzeam lingurile plescăind într-o mare de lichid și grăsime, încadrată de farfuriile crem, uneori brăzdate de câte-o cută fină care le fisura smalțul, le auzeam scufundându-se ca niște submarine, luând supa la bord și înăl țându-se în aer, vibrând cu încetinitorul, într-o liniște dată la maximum, care-mi zvâcnea în urechi, până când bu zele lor întredeschise atingeau metalul și lichidul cald, nici odată bine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tăcută, în taiorul ei gri. Obosiți, ne târam până la troleibuz, povestindu-i despre dragul meu Watson și bzzzzzzzzzzz, albina, cum, iar v-a dat ciocolată? o s-o rog să nu vă mai dea. Ajungeam acasă târziu, ne dezbrăcam și mai scufundam câte-o flotă, în cadă. (Ce-i aia flotă? E, așa, o armată de vapoare! Și de ce se cheamă flotă? De-aia, ca să întrebi tu!, urmat imediat de Te rog, vorbește frumos cu el, Alex! Și tu ai fost tot
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
YDFNGVZUOL.TREUJWSHXCJ,K.LKJLPI9Ă+PȚȘ Lioșpjhgsdfg8ș9oi76765e56uipooiztr54eruiukjztrt ghjigfrtthirg thiizrfghiljkolkjh4rt890+0p7654ioșpjhgsdfg8ș9oi 76765e56uip ooiztr54eruiukjztrtghjigfrtthirgthiizrfghiljkol kjh4rt890+0p76 541578789+poi65rooiuzsdfuiooiuztrewsdmgfdsdo876 432 Să fie viral? Ca o răceală online, culcușită într-un server? Ca un pahar de vin în plus, aterizat pe tastatură, sub care se scufundă, o, vai!, armate și giuvaiere, imagini cu tine mâncând portocale, tu, nu pe Google, ci în fundul ochiului. Nu al tău. Al lui alx. A text by. Featuring Ema. Emaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa... — Tu erai Ema? ... — Ema. Din text
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de pace, există dintotdeauna aceleași preocupări politice, care pot fi "trădate" mereu la fel, astăzi ca și odinioară. Montesquieu 15 remarca faptul că romanii impuneau deseori popoarelor învinse să recurgă la arbitraj pentru a-și rezolva diferendele și să își scufunde flota. Am văzut (nu de mult) cum și azi alte popoare (altele decât romanii) au acționat la fel. Nimic nou sub soare! Dat fiind faptul că interesele popoarelor nu se schimbă, politica externă a unei națiuni, oricare ar fi modificările
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
sa; știu clar, Avito, întreaga iremediabila vulgaritate a femeii tale... Arta poate mult, dar trebuie să o ajute Natura... Poate, ca un neîndemânatic impulsiv, am sacrificat pe fiul meu dragostei în loc să fi sacrificat dragostea în favoarea fiului meu... Umanitatea va trăi scufundată în trista stare actuală, în timp ce noi cădem prin dragoste, pentru că dragostea și rațiunea se exclud... Tată și maestru nu poate să fie; nimeni nu poate să fie maestrul fiilor săi, nimeni nu poate fi tatăl discipolilor săi; maeștrii trebuie să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că le înalță. Păi crezi prost, Apolodoro, crezi prost. Își pierd, își pierd înălțimea și adâncimea pentru a fi bine spuse; ceea ce numim bine spuse este jumătatea competențelor, ceea ce este comun muritorilor, care nici nu se înalță, nici nu se scufundă, nici nu se ostenesc să gândească, nici să simtă, ci se ofensează de orice lucru. Ai vrut să fii clasic... bun câștig ai făcut. Clasicul este respingător; a ști să faci e respingător. Shakespeare amestecat cu Racine ar fi absurd
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]