5,506 matches
-
la școala nemțească, la dascălul Krotky, în Neuwerk, apoi încă unul, cu Hauser, la Bocșa Montană. Și cam atât. Însă adevărata școală o va face lecturând cele peste cinci mii de cărți adunate în biblioteca sa personală. La Oravița, la sculptorul Coterlă, va ucenici în sculptatul lemnului. Va lucra iconostase, va picta, va participa chiar și la expoziții. Viața monahală Dumnezeu alege dintre noi pe cei mai puternici și dispuși să renunțe la plăcerile lumești în favoarea abstinenței și credinței. Viața de
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
înalt de 165 m, cu o deschidere de 307 m, barajul zăgăzuiește apele Argeșului într-un lac de acumulare de aproape 900 de hectare. Merită să ne oprim în parcarea din apropiere pentru ca, de lângă înalta Statuie a luminii (operă a sculptorului Constantin Popovici) să admirăm priveliștile montane pe care, într-o zi senină, le putem privi reflectate în oglinda lacului; dacă timpul ne îngăduie, de aici putem să ne îmbarcăm pe vapor (curse regulate), care traversează lacul până la cabana Cumpăna, unde
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
de-a lungul străzii Negru Vodă; cel mai reprezentativ monument pe care locuitorii ni-l recomandă de la prima întrebare este o mănăstire care ar fi fost ridicată de însuși Negru Vodă, la 1215. Chipul domnitorului, turnat în bronz (1910) de sculptorul D. Mirea, veghează și astăzi curgerea timpului pe Râul Târgului. Să reamintim și faptul că cea mai veche dovadă de scriere în limba română (1521), care a ajuns până la noi, este o scrisoare a boierului Neacșu din Câmpulung Muscel trimisă
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
deschisă din acest sfârșit de săptămână, până în 9 iulie, la Galeria Buzunar din Bastionul Cetății. Ea poate fi vizitată zilnic, de luni până vineri între orele 12-16. Mare parte dintre lucrările purtând 24 de cunoscute semnături de pictori, graficieni și sculptori se axează pe reprezentarea unor valori arhitectonice ale orașului, a unor ansambluri, spații sau detalii scăldate în lumina sentimentului de timișorean. Sunt, însă, expuse și portrete, scene diurne, reprezentări florale. „Fierarii“, la Hanovra l Festival Internațional Studenții Claselor de Actorie
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
Doina Timișului“ de la Casa Studenților și Corala „Contrast“. Spectacolul este conceput ca o alegorie a confruntării dintre bine și rău, finalizată printr-o tradițională... nuntă cu dar. Numai că „darurile“ vor fi, de fapt, obiectele de artă realizate de pictori, sculptori și de artiști populari licitate în cadrul acestei manifestări. Suma obținută este destinată proiectelor propuse de grupurile de inițiativă din mediul rural timișean. Amfitrion va fi artistul Grigore Leșe, care a selectat pentru acest spectacol o serie de texte și incantații
Agenda2004-25-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282557_a_283886]
-
Române Timișoara, căci Francisc Kadar a fost, vreme de doi ani și jumătate, director al scenei lirice, succedându-i ilustrei fondatoare Aca de Barbu. Cariera muzicală a maestrului Kadar a lăsat loc unei cât se poate de merituoase perioade ca sculptor, figurinele sale multe și originale trădând un umor secuiesc consistent, de la care n-a abdicat până-n ultima clipă, deși viața l-a ținut din scurt cu bune și cu duium de rele. Născut în 11 martie 1923 în satul Dumbrăvioara
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
de artă, care include miniaturile a peste 100 de figuri de păstori, animale și orășeni. Scenele complexe, reprezentând dealuri, peșteri și case în stil mediteranean, au fost realizate cu multă migală. Cofetarii au fost ajutați de o echipă de tâmplari, sculptori și pictori, pentru ca detaliile să fie cât mai veridice. Fecioara Maria a necesitat ea însăși două săptămâni încheiate de muncă intensă. Ultima tușă a lucrării a fost adăugarea buclelor blonde pe căpșorul micului Iisus de ciocolată albă. „Pentru noi este
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
de patruzeci de mii de ducați de aur. Dantelăria amvonului realizat de Anton Pilgram în 1514, foișorul paznicului, altarul baroc împodobit cu imagini din viața Sfântului Ștefan, primul martir al creștinătății, statuile impresionante ale părinților latini ai bisericii alături de autoportretul sculptorului, cele două statui făcătoare de minuni ale Madonei și nu în ultimul rând catacombele încărcate de mister în care sunt înmormântați membrii familiei Habsburg sunt numai câteva dintre atracțiile de la Step-hansdom, pe bună dreptate considerat de austrieci inima Vienei. C.
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
avut câștig de cauză, cum nu gândeam, tocmai acesta. Am lucrat cu echipa încă din decembrie, iar Emil Grama a făcut mai mult decât scenografie: a pus acolo... inimă de scenograf“. Portretul, o artă l Personalități timișene, în Galeria Pro Arte Sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu și-a asumat ca program cultural realizarea de busturi, efigii, portrete înfățișând personalități timișene, fie înscrise în istoria culturală a zonei, fie amprentând intens prezentul ei. Acestui context i se subscrie și noua sa expoziție, deschisă începând
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
28 IANUARIE CAMIL RESSU Se împlinesc 125 de ani de la nașterea pictorului Camil Ressu. După studii la București, Iași, München și Paris, în 1917 a fondat la Iași gruparea „Arta română“, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dumitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și Ion Jalea. A luat parte la înființarea Sindicatului Artiștilor Plastici, al cărui președinte a fost doi ani (1921-1922). A colaborat cu desene satirice la diverse publicații și a participat la numeroase saloane oficiale și expoziții
Agenda2005-04-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283318_a_284647]
-
corul Domului lui Ștefan (Stephansdom) din Viena. Construirea Domului catolic din Timișoara a fost finanțată și condusă de către Administrația Averii Curții. În acest scop, au fost angajați cei mai buni meșteri în domeniu: Emmanuel Fischer din Erlach (arhitect), Josef Ressler (sculptor), Johann Schöpf, Michael Angelo Unterberger (pictori), Anton Bössinger (aurar), Josef Moser (bijutier) și Johann Hencke (constructor de orgi). Acesta din urmă a construit în Timișoara două orgi - un pozitiv mic și o orgă mare cu două manuale și 24 de
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
drumul de la Mancha - Exerciții de dizidență universală“ a lui Bata Marianov - la ora 18, la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, volum apărut la Editura „Marineasa“ din Timișoara. Pentru aceste evenimente meritul este în egală măsură al sculptorului Bata Marianov, cel care a inițiat și organizat și taberele de sculptură de la Gărâna, și al Consiliului Local și al Primăriei Caransebeș. Aflat la cea de-a II-a ediție, Parcul găzduiește lucrări ale sculptorilor: Nada Stojici, Matei Gașpar, Anamaria
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
este în egală măsură al sculptorului Bata Marianov, cel care a inițiat și organizat și taberele de sculptură de la Gărâna, și al Consiliului Local și al Primăriei Caransebeș. Aflat la cea de-a II-a ediție, Parcul găzduiește lucrări ale sculptorilor: Nada Stojici, Matei Gașpar, Anamaria Șerban, Ștefan Bartha și Eugen Barzu. Cu prilejul lansării cărții, sculptorul Bata Marianov din Germania își va prezenta lucrarea „Manifestul supraviețuirii“, o acuzare a poziției sistemului mondial actual față de creatorul de bunuri spirituale, iar partea
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
de sculptură de la Gărâna, și al Consiliului Local și al Primăriei Caransebeș. Aflat la cea de-a II-a ediție, Parcul găzduiește lucrări ale sculptorilor: Nada Stojici, Matei Gașpar, Anamaria Șerban, Ștefan Bartha și Eugen Barzu. Cu prilejul lansării cărții, sculptorul Bata Marianov din Germania își va prezenta lucrarea „Manifestul supraviețuirii“, o acuzare a poziției sistemului mondial actual față de creatorul de bunuri spirituale, iar partea denumită „Dodecalogul european“ se dorește a fi un atac la adresa slăbiciunilor și neputinței Europei față de globalism
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
î.Hr. se desfășurau Jocurile Olimpice antice. Situată în Pelopones, între două râuri și înconjurată de păduri de chiparoși, portocali și lămâi, era considerată în acele vremuri cel mai frumos loc de pe pământ. Patronul Jocurilor a fost Zeus, a cărui statuie, capodopera sculptorului Fidias, realizată din aur, fildeș și pietre prețioase, a devenit una dintre cele șapte minuni ale lumii. În istoria și cultura umanității nu a existat nici un fenomen care să fi durat atât de mult cât Jocurile Olimpice ale antichității grecești: 12
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
victoriei olimpice era sinonimă cu atingerea fericirii. Ce era fericirea? O încununare a meritelor datorate perfecțiunii corpului, superiorității spiritului și generozității sufletului. Învingătorilor la Jocurile din Olympia, după măreția ceremonialului încununării, li se pregătea intrarea triumfală în cetatea de origine, sculptorii le ridicau statui, poeții le compuneau versuri, iar compozitorii le dedicau ode. Iată cum explică unul dintre vestiții înțelepți ai Greciei ce însemna să fii campion olimpic în acele vremuri: „La Olympia nu ajunge să ai un corp puternic și
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
la eveniment, doamna Adriana Țicău, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, a subliniat că este prima emisiune comună româno-belgiană, dar și prima lansare în România a unei emisiuni organizată în comun cu o altă țară. Emisiunea omagiază 10 ani de la moartea sculptorului belgian, de origine română, Idel Ianchelevici și a fost lansată concomitent la Louviere, locul unde este expusă una din lucrările apreciate ale artistului. Cele două mărci poștale reproduc două din cele mai cunoscute sculpturi în bronz, Perennis perdurat poeta (cu
Agenda2004-39-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282921_a_284250]
-
fost înființată Organizația Sionistă Mondială. Când a murit, mișcarea sionistă își ocupase locul pe harta politică a lumii. A fost primul președinte al Organizației Internaționale Sioniste. DUMINICĂ, 4 IULIE STATUIA LIBERTĂȚII În 1884, statuia „Libertatea luminând lumea“ („Miss Liberty“) a sculptorului Auguste Bartholdi a fost dăruită poporului american, ca semn de prietenie, de către poporul francez. Instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson, în portul orașului New York, ea a fost realizată din plăci subțiri de cupru, bătute în
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
lume au fost mai darnici. Astfel, există asteroizi pe marea hartă cerească ce poartă în jurul Soarelui faima unor români celebri precum poetul Mihai Eminescu, compozitorul George Enescu, Constantin Pârvulescu (profesor de astronomie la Timișoara în prima jumătate a secolului trecut), sculptorul Constantin Brâncuși, Herman Julius Oberth (om de știință de origine română, părintele rachetei și al astronauticii moderne), Nicolae Sanduleak (astronom american de origine română, autorul catalogului celor mai strălucitoare stele din Calea Lactee de Sud), Nicolae Donici (membru fondator al Uniunii
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
de a rosti cuvântul de deschidere fiindu-i încredințată criticului de artă Ioan Iovan. „Evenimentul a suscitat, firesc, interesul breslei, căci 142 de artiști au propus 238 de lucrări. Selecția va fi făcută de un juriu de specialiști, prezidat de sculptorul Peter Jecza“, ne-a precizat istoricul de artă Ioan Szekernyés, președintele U.A.P. Timiș. În expoziție vor fi prezenți, ca invitați de onoare, patru artiști din Szeged și doi din Novi Sad, alături de colegii lor români, din Timișoara, Lugoj, Reșița
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Joi, 9 decembrie, de la ora 12, pe Bd. Mihai Viteazul, în fața ISIM din Timișoara, va avea loc festivitatea de dezvelire a bustului turnat în bronz al academicianului Traian Sălăgean (1929-1993), directorul fondator al prestigioasei instituții de cercetare și proiectare, opera sculptorului timișorean Petru Jecza“. (Agenda din 4 decembrie 1999). „Consiliul Local al orașului Jimbolia a decis să acorde titlul de «Cetățean de onoare al orașului Jimbolia» dlui Helmut Döring, managerul general al firmei «Industrial Product Service» din Grafling (Germania)“. (Agenda din
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
multiplă, fragmentată formal și dispersa stilistic, proaspătă prin începutul continuu și deja cunoscută ca imagine sinoptica. Construcțiile monumentale și aproape acromatice, gîndite riguros și compuse hieratic, se învecinează direct cu arhitecturile cromatice pure, desenul cu o puternică sugestie tridimensională, de sculptor, coabitează cu spațialitatea anihilata prin jocul de emulsii și de tonuri fluide, iar imaginea arhaica, sever coagulata, asemenea unui idol preistoric, se îngîna cu explozii expresioniste și cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexista, în aceste imagini, și
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția. Dacă prima ediție era una complet liberă și sculptorii au avut un dialog unic, acela cu materialul, ediția din acest an a fost una tematica. Fără a fi restrictivă, tema Femeie și Înger a dirijat totuși, în mod subtil, deopotrivă gîndirea formală a sculptorilor și viziunea lor plastică. Într-
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
era una complet liberă și sculptorii au avut un dialog unic, acela cu materialul, ediția din acest an a fost una tematica. Fără a fi restrictivă, tema Femeie și Înger a dirijat totuși, în mod subtil, deopotrivă gîndirea formală a sculptorilor și viziunea lor plastică. Într-un mod evident, această temă a resuscitat motivul străvechi al erosului în artă, înțeles în dublă să ipostază de aspirație sacra și de act profan. După cum era și previzibil, sculptorii s-au așezat spontan la
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
subtil, deopotrivă gîndirea formală a sculptorilor și viziunea lor plastică. Într-un mod evident, această temă a resuscitat motivul străvechi al erosului în artă, înțeles în dublă să ipostază de aspirație sacra și de act profan. După cum era și previzibil, sculptorii s-au așezat spontan la o distanță convenabilă de provocarea tematica și într-o perspectivă conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Miră, Dumitru Radu și Aurel Stanca Olteanu
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]