403 matches
-
morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ochi bolnavi la prizonierii eliberați după luni de temniță În celulele de sub pămînt de la cartierul general al poliției din Bridgehouse. Pieptul și umerii Îi erau acoperiți de cicatricile a zeci de arsuri de țigară, de parcă trupul lui ar fi fost scurmat cu un clește În Încercarea de a-l aprinde. Încuie porțile alea! Îndreptă o mînă Însîngerată spre Jim. Aruncă-l afară! — Price, Îl știu pe băiatul ăsta. Ai lui au cumpărat un Packard. — Scapă de el! O să primim aici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și Onkel Ralph avea o teorie la care ținea cu tărie, deși fusese de mult contrazis cu fel de fel de schițe desenate pe șervețele: se bucura de reputația de perdant, cu toate că era un meseriaș genial. Noi, băieții, ascultam și scurmam pietricelele cu picioarele pe sub masă. Pietrișul din grădina hotelului, peste care cădea la prânz umbra pinilor, era alb - și după vizita la carierele de piatră din Carrara îmi dădeam seama că era format din bucăți de marmură fărâmată, colțuroasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
D-acilea a pornit pă bune Încurcătura. Niciodată n-am vorbit d-asta cu nimenea, da ie alceva cu tine, care vii dă așa dăparte, care pentru mine nici nu ezistă, ce să-i faci. Îți deschid larg inema, ca să scurmi În ea după pofta ta. — Ești pă puntu să-mi oferi ceva inedit?, l-am Întrebat. — O să fii primu și ultimu care să auză ce-ți spui azi. Omu tre să să defuleze odată ș-odată. Mai bine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
când plouă, toți să udă, așa că i-am cântat În strună. Cufărașu i-a dat nainte: „Savastano, chiar și ție o să-ți fie pregnant că nu le am io prea dân gros cu cultura, da dân fericire ajunctu meu a scurmat În brașoavele alea dă la a la zî: vorbesc, așa cum crezi, dă sergentu Fonseca, care stă În stația dă birje Trei Sergenți. Îl pun brațu meu drept și tu, ca să nu perzi avantajuri, ai să te-ngrijești dă Locarno. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
furia de a trăi Într-o lume atît de ciudată, de avidă de suprafețe și miorițe. Cu portretul Înțepenit de două mii de ani, pentru că-n urmă cu cinci, pe vremea cînd Imhotep inventa medicina, de pildă, n-avea nici măcar portret, scurma din profil țuguiat pămîntul fără nume după rîme iar puțin mai tîrziu, pe vremea bibliotecii din Alexandria inutile deoarece a ars, fura indicatoarele rutiere puse de romani, care, nemaigăsind drumul spre coloanele bojdeucilor de celibatari decorate-n ton cu moda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
absolvo de păcatele mele. Gura vorbea, dar restul omului părea a fi mort. Jack cugetă: Van Gelder, Olandezul, din idiș În latină - ceva ce mirosea a trădare. — Hai, continuă. Mărturisește-i părintelui Jack și totul va fi bine. Goldman se scurmă iar În nas. Jack Îl scutură: — Haide! — Olandezul a stricat totul! ???? Poate un plan făcut În Închisoare și legat de Duke Cathcart? — Ce-a stricat? Zi mai departe! Goldman, dus, monoton: — Băieții cu francizele și-au Încasat-o, trei pistolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poți să fii Laika, cățeaua rusă spațială. — Dar a murit. A murit în rachetă. Mi-a spus unchiul Henry. — ei, prefă-te și tu un pic. Așa că Hilary începe să țopăie în patru labe, lătrând vehement, adulmecând stâncile marțiene și scurmând în praf. Face chestia asta vreo două minute. — E tare plicticos. — Gura! Maiorul Gagarin către centrul de control. Am aterizat în siguranță pe Marte și acum caut semne de viață inteligentă. Deocamdată nu văd decât câteva... hei, ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să culeagă resturi de pe plajă. Privirea Îi fu curînd atrasă de ceva deosebit și Îl ridică. Se dovedi a fi, așa cum crezuse inițial, muștiucul și un fragment din vatra unei pipe vechi din lut. I-o arătă lui Fraser, apoi scurmă noroiul de pe ea cu o sîrmă. Parțial, pentru a schimba subiectul, În timp ce făcea asta, Îi spuse: Poate că acum trei sute de ani a stat un bărbat aici, fumînd pipă, așa ca tine. Nu crezi că e o idee năstrușnică? Fraser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Între portofel și un teanc de șervețele Pampers uscate, găsesc cartea de vizită a lui Jack Abelhammer cu numărul lui de-acasă și cu un mesaj mâzgălit pe spate: „Oricând!“ La vederea scrisului lui, am senzația că niște gheare Îmi scurmă fundul stomacului. Senzația Îndrăgostirilor Îndepărtate din adolescență, a sexului pe vremea când era pe cât de neînțeles, pe atât de palpitant. La cină, În New York, am vorbit cu Jack despre orice: muzică, filme, Tom Hanks (un nou Jimmy Stewart?), poezia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
excentricitate, o eschivare șireată de la ceea ce ar trebui să fie adevărul firesc: influențe literare și teorii ale ficțiunii, precum și toată grămada aceea de gunoi pur intelectual În care găinilor și cocoșilor din poiata facultății le place atât de mult să scurme. Nu Încape discuție că asemenea probleme fac parte din adevăr, Însă ele nu reprezintă Întregul adevăr, după cum copacul pe care-l vedem deasupra solului nu reprezintă Întregul copac. Chiar dacă discutăm despre natură, am imediat sentimentul că vorbim despre două lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
să mai țină ședințe inutile în care urla, fără motiv, la oameni. Atunci, ciocănelele ornicului vechi din turnul înalt al bisericii trosniră răsunător în bronzuri, cântând a primăvară. O chemare de demult vibră în străvezii văzduhuri, plugurile toate începură să scurme negru de-a curmezișul pantelor ușoare și Lanz-Buldogul secundă boii porumbi, într-un du-te-vino tacticos, până în buza Baisei și înapoi. Beșica de porc deșertă din boțelile ei gândaci smălțuiți, pe care unii goldăneșteni îi strângeau în palme grijulii. În seul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de țap de la clubul minerilor sau să se afunde și el într-o mină întunecată, să stea și el ferecat de ape, zile și nopți și pe urmă să vorbească în pildele lui zălude!... Apăi, nu știu ce gânduri l-or fi scurmat pe Daniel Mărăcinescu, fiindcă, de la o vreme, a început a da drumul la vorbe fără socoată, pe care le mai zisese și altădată, mustrându-l iar, pe Enea Căpută, după cum urmează: Zicând: dumneata, Bade Enea, dacă nu te rodeau așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se adună de trei ori câte șapte zile și Apa stă tot câinoasă și acum, într-o oră, nu avea ea cum să se milostivească și să dea înapoi Deci eu am pipăit bolta de piatră de deasupra noastră și scurmând din ea o fărâmătură, i-am dat drumul în jos și am auzit plescăind în mreaja nedestrămată, așa că m-am convins că Apa nu scăzuse Tare amărât în suflet de neputința noastră și de vrăjmășia împresurării și de durata ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sub pași, moliciunea unui troian de frunze moarte, adunate din toamnă, în virtutea unei bizare dinamici a curenților de aer, descoperi un spațiu rămas tăinuit de ascuțișurile crivățului. Căută cu priceperea și consecvența unui grăbit greieraș, surprins de năvala iernii, să scurme sub zăpadă, în grămada de frunze, spre a-și încropi un cuibar, bun pentru oploșire de ger. Nu tresări nici atunci când, în întunecime, între picioarele lui, simți zbaterea înspăimântată a unei bâzdâganii, care protestă drăcuind împotriva celor ce-i deranjau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o șopârlă din cartea lui cu poze! Acum, gândind, copilu-și pune creionul între dinți: Șopârlele s frumoase și repezi și cuminți! Ușor el dă o foaie și alta și-ncă una, Apare papagalul, păunul și păuna... Și un cocoș cum scurmă, hrănind o găinușă, Și un... dar stai, afară, cine-a scâncit la ușă? Băiatul stă și-ascultă; e un glas sau e o părere... Se duce-n prag și strigă: E cineva?... Tăcere... Ba nu e, un glas subțire: Auzi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
adăposturi, iar dacă ies afară, fug cât mai departe. Când sunt înhămați, caii se opresc, dau înapoi, se aruncă în lături, au ochii scânteietori, sforăie, tremură. Măgarii zbiară puternic, necontenit. * Vacile. Sunt întotdeauna agitate înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. * Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
strălucit printre muritorii de rînd ai acestor locuri. Dintre cei care viețuiesc prin aceste periferii, unii se ridică tăcuți la înălțimi și apoi se întorc strălucind meteoric, uimind lumea pentru o fracțiune de secundă sau de veac. Spre deosebire de gobăile care scurmă în drum, nesimțite și total lipsite de respect pentru demnitarul ce le onora cu prezența sa, cîinii, ființe nobile, inteligente și grijulii cu teritoriul aferent lor, salutau zgomotos intrusul și, cînd acesta li se adresează cu suficient respect, se potolesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot animal la urma-urmei... Animalul, devenit debitor, nu știe Însă că va plăti, și capitalul Împrumutat când mușcă dintr’un fruct colorat și parfumat - reclama bancară - și când Înșfacă un smoc de iarbă ori de frunze - Împrumutul propriu-zis, negociat, adică scurmat În pământ, când e vorba de vreo „rădăcină“, dar și dobândă, adică Înmulțirea/răspândirea plantei creditoare, pentru care va mișuna kilometri, pentru a lăsa, odată cu propriile-i deșeuri - nutritive - sămânța ori barem sporii acelui „banker“; umblând pe „banii“ lui, aceia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante. Dar, consumând acele „deșeuri“, oxidând substanța mediului, heterotrofele pregătesc, pe lângă propriul și viitorul lor „post“, un alt mediu, favorabil ca să nu spun optim, pentru primăvara plantelor. Asta e reînvierea Naturii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un fel de plapumă sub care, cât de aspru ar fi gerul, se păstrează temperatura medie anuală adică, pe la noi prin Moldova, 9-10 C. Exact cât au nevoie acei „geniști“ pentru a-și face traba. Am văzut și eu când, scurmând omătul pentru nevoile mele pisicești, am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
locul. Concurentul nostru colțat nu e În stare de așa ceva, dar nu e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor lui hoitari: lupul, șacalul... scurmând În gunoaie. Și are destule. À propos: Mare prostie faceți adunând vagabonzii din drum și-i țineți apoi pe mâncare, deci pe cheltuială. Vin alții să ocupe locul gol de lângă tomberon. Nu-i mai simplu să vă descotorosiți de gunoaie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În Natură, vă miaun că acea piramidă trofică e străbătută de largi fisuri prin care piatra din vârf cade cu mult mai jos, devenind din prădător suprem un biet consumator primar, precum lupul care, la vreme de foamete, ajunge să scurme după rădăcini, ba se mulțumește chiar cu fructe. Iar voi, bipezilor, cei care v’ați erijat În prădători supremi, dovadă abatoarele, cochetați adesea cu vegetarianismul, devenind consumatori primari. Dar nu puteți evada de fel din Natură și, la fel cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pâine și puțină fiertură ne-ar mai lipsi ca să fim un popor definitiv stăpân În țarcul lui. Dar merge și așa. Merge ca unsă. Am scăpat Întregi de dușmanii noștri, din ghearele lor spurcate cu care nu vor conteni să scurme și să mănânce căcat din acest loc de verdeață și răcoare. Noi suntem poporu’, Pepino, iar de-acum suntem la adăpost. Nimeni nu ne mai omoară, eh, ți-ai rupt cămașa de pe tine și le-ai arătat pieptu’ ăla al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]