100,996 matches
-
adresează ea. Aceasta explică de ce prima chestiune este cea a selecției. La școala de teatru din Malmö ne-am confruntat în permanență cu această dificultate. Cu vreo zece ani în urmă, concursul de admitere consta într-o selecție bazată pe scurte scene sau monoloage "reușite" (de câte ori n-am descoperit cu tristețe că scena aceea "reușită" era de fapt pentru tânărul candidat expresia actorului care vroia el să devină). Acest tip de selecție îi face pe candidați să arate în ce măsură sunt ei
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
unison și textură, rarefiere și aglomerare are aici o componentă vizuală, amintind măiestritele efecte de clar-obscur din pictură. De asemenea, relația Unu-Multiplu patronează teoria sintaxei muzicale. Scris în anii '70, studiul "O teorie a sintaxei muzicale" a devenit în scurt timp un text canonic în muzicologia românească. Claritatea expunerii și bogăția ideilor au influențat generații întregi de compozitori și muzicologi. Cele patru categorii sintactice teoretizate de Niculescu (monodia, omofonia, polifonia și eterofonia) vin ca replică autohtonă la teoretizările din perspectivă
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
muzicienii care au făcut ca muzica să evolueze. Se vorbește încă, în Franța mai ales, despre "roman" ca și cum ar exista o formă ce ar trebui respectată pe vecie. Forma balzaciană, dacă vreți... Or, forma balzaciană nu acoperă decît o foarte scurtă perioadă din istoria romanului. (Surîs sardonic) Fiindcă, înainte de Balzac, Diderot a fost un scriitor mult mai revoluționar! Și apoi Flaubert a creat "Noul Roman" în raport cu Balzac; la fel Dostoievski. Așa încît istoria romanului în occident este istoria revoluției permanente care
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
sale" confirmă și consolidează această ipoteză. Să amintim aici cronologia redactării a două dintre cărțile sale: ˇ Istoria nebuniei în epoca clasică își are originea în 1956. Colette Duhamel îi cere lui Michel Foucault, pentru editura La Table ronde, o scurtă istorie a psihiatriei. Foucault lucrează pentru carte la biblioteca din Uppsala.; redactează în Suedia un prim manuscris al unei istorii a psihiatriei, pe care i-l dă lui Jean Hyppolite în decembrie 1957; în 1958 rescrie în Polonia ceea ce avea
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
publica (în sensul de a face publice) în același fel cărțile sale și restul scrierilor lui. în vreme ce cărțile fac obiectul modificărilor și apar toate în Franța (cu una sau două excepții la Gallimard), alta este situația pentru ceea ce numim scrieri scurte. Lui Foucault îi plăcea să se rupă de munca sa, la început printr-o dispersie sistematică a arhivei. Mai este necesar să amintim de fragmentarea extremă a textelor sale? Foucault a presărat în întreaga lume elementele acestei arhive. Ce exemplu
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
biografia lui Alexandru Bistrițeanu adaug faptul că a fost lector la Sorbona, în 1967, cînd frecventase și cursurile lui Alain Guillermou la École Normale Supérieure des Langues Orientales, iar că între 1967-1970 a fost profesor asociat la Lyon, cu un scurt popas, în 1968, la Saint-Étienne. Asupra vieții acestei lucrări științifice rămîne de meditat, cît de mult a însemnat și cît va însemna pentru spiritualitatea noastră, cu privirea spre viitor.
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
canalele, seara cu fapte diverse interne (incendii ori violuri) și lăsa la urma urmelor rezultatul alegerilor din două țări importante ale Europei. Ierarhia asta nu e doar o prostie, ci și o dovadă de provincialism. Ca pe vremea celei mai scurte televiziuni din lume, aceea cu un singur personaj. Știți dv. care.
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
de regulă mai multe scrieri leibniziene: Lămurirea dificultăților ridicate de Pierre Bayle, Despre ceea ce este independent de simțuri și de materie, Discurs cu privire la metoda certitudinii și arta de a inventa pentru a încheia disputele și pentru a progresa în timp scurt, Considerații despre teoria unui spirit universal unic, Considerații despre principiile de viață și despre naturile plastice, Principiile naturii și grației întemeiate pe rațiune. Trebuie remarcat că toate aceste texte (numite ori doar subsumate prin aceste titluri) sunt traduse și publicate
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
de suprimarea bunului Gandalf în primul volum (tîrît de Balrog, monstrul minelor, în hăurile Umbrei) sau de reapariția negrei creaturi Gollum (o mai veche posesoare a Inelului Răului) în cel de-al doilea volum, nu poate fi însă decît de scurtă durată, atîta timp cît Tolkien a avut grijă să spună (în prefața ediției din 1965 a romanului) ce crede despre cei nemulțumiți de strategiile sale: "Unii care au citit cartea sau, în cel mai bun caz, au scris despre ea
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
dar, neavînd, din fericire, nici obligația de a revizui cartea, nici pe aceea de a o scrie din nou, el le va trece pe toate sub tăcere, mai puțin pe unul care a fost remarcat de ceilalți: cartea e prea scurtă."
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
începe la miezul zilei de 22 aprilie și se derulează fără întreruperi 48 de ore. În fața unui auditoriu entuziast, provenind din toate straturile sociale și profesionale, care, desigur, este mereu altul, se perindă cei care citesc unul cîte unul un scurt fragment din roman, în ordine, de la primul la ultimul său capitol. Onoarea de a inaugura solemnitatea revine, conform uzanțelor, recentului cîștigător al Premiului Cervantes, urmat de personalități din variate domenii: politică, administrație, artă, educație, cultură, dar și de cititori anonimi
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
simțea "a nu mai avea datorii politice față de neam", precum cele precedente, socotindu-se "liberă să descopere noi orizonturi, noi culturi, să se avînte spre zările deschise". E drept că "lichidarea conturilor istorice" a constituit doar un intermezzo, căci, în scurt timp, dictatura regelui Carol al II-lea va însemna o "readucere în istorie", mai puțin brutală inițial, pentru a fi urmată de cîteva decenii catastrofale. Dar, în răgazul îngăduit, "fruntașii acestei generații deveniseră una cu gustul libertății depline". Ei își
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
forma unui jurnal pe care-l adresează soțului ei, Peter, aflat în comă după o tentativă de sinucidere. Impregnat de climatul de angoasă și paranoia al insulei, plin de detalii ciudate, Jurnalul poartă marca stilistică a lui Chuck Palahniuk - fraze scurte, repetitive, ce degajă autentica forță a personajelor sălbatice și dezaxate - scrie „The New York Times”.
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
un exemplu elocvent pentru rigoarea de care dau dovadă filologii din țările în care spiritul clasic s-a impus: pe când lucram la studiul introductiv și la comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
ăst chip, cu toții devin egali în fața dărilor, simplificând enorm, totodată, un aparat birocratic gata să se prăbușească. Un măreț dublu general mi se alcătuia în fața ochilor minții. Cât despre dublul meu, întâlnirea fusese prea animată și în strânsoarea nevoilor, prea scurtă, ca să-l fi întrebat ce meserie învârtește, ce profesie onorează? Cârpaci, cu atelier la demisol? Ceasornicar, cu chilie la stradă? Dascăl, după aspectul înfrigurat, în școli neîncălzite? Și mi-a părut rău că nu l-am poftit în fața ușii mele
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
botanica și că nici amîndouă la un loc nu se pot substitui geologiei, apoi acela, vorba înaltă și tristă a lui Sorin Antohi, ,,e singurul”. Un asemenea solitar, neîmpăcat cu prejudecata că istoria artelor plastice românești nu este decît traseul scurt al constituirii unei oligarhii, că singurele nume valide ale muzeului nostru real sau imaginar sunt ușor de numărat și numai pe degetele unui ciung și că după granița naturală din vecinătatea numelor lui Grigorescu, Aman, Andreescu, Luchian, Petrașcu, Tonitza, Țuculescu
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
a metabolismului receptării și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a amneziei lungi se ridică acum lancea donchijotescă, adică solitară și romantică, a lui Tudor Octavian. Și la primul strigăt de luptă, o lume nouă a început deja să freamăte sau, oricum, de aici așa se vede!
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
Marius Chivu Inițial m-am gândit că apariția antologiei de proză scurtă Respiro, o colecție de texte publicate pe net la revistarespiro.ro între 2000-2002, ar putea fi un bun prilej pentru a mai adăuga câteva nuanțe în discuția literatură on-line vs. literatură pe suport tipografic. Până la urmă, antologia în sine a
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
variate, unul dintre ele fiind, la fel, numărul foarte redus de pagini. O antologie de citit, cu câteva pagini foarte bune, însă departe de pretențiile afișate chiar de către cei care se ocupă cu literatura pe net. Respiro - Antologie de proză scurtă (2000-2002), Selecția textelor și prefață de Mona Mamulea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, 296 p.
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
o dată, ce-i în mine. Să urlu: oameni, v-am mințit spunându-vă ceea ce în mine nu era, În timp ce ACESTA se află acolo necontenit, zi și noapte. Că numai datorită lui am putut Descrie orașele voastre ușor inflamabile, Iubirile voastre scurte și distracțiile în nimicuri transformate, în cercei, oglinzi, umerașe pretutindeni purtate, găsite în scenele din dormitoare și de pe câmpurile de bătaie. Scrisul a fost pentru mine strategia de-a mă apăra De-a șterge urmele. Căci oamenilor nu le plac
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
Cum precizează în Considerațiile finale, Antonio Patraș își axează demersul hermeneutic îndeosebi asupra scrierior “de sertar” - considerate a fi cele mai bune - dar lucrarea monografică îl obligă la o analiză mai amplă, rezultând de aici un spațiu generos rezervat prozei scurte și dramaturgiei. Studiul debutează cu o anticameră biografică a primei părți a vieții, urmată apoi - se putea altfel? - de câteva pagini despre componența, ideologia (“doctrinele” ar putea fi mai potrivit) și mentorii Cercului Literar de la Sibiu, presărate cu portrete ale
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
o perioadă în cel secundar, colaborarea la revista Teatrul, condamnarea din 1957 urmată de alta pentru “atitudine dușmănoasă” și “delictul de uneltire contra ordinii sociale”, domiciliul forțat la Craiova unde ocupă un post de secretar literar la Teatrul Național, o scurtă călătorie în Apus, și ... 17 septembrie 1989, evenimentul care trece aproape neobservat, cu excepția câtorva rânduri din România literară și Ramuri. Dacă Ion D. Sârbu, prozatorul, diaristul și epistolerul, a fost luat deseori în discuție, dramaturgul, dimpotrivă, este lăsat oarecum în
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică a lumii”; o altă posibilă clasificare se poate realiza uzând de criteriul stilistico-tipologic și configurațiile structural-semantice: proză experimentală, antiutopică, subversivă, liric evocatoare, demonstrativă și tezistă etc. Materia epică fiind amplă - în cazul prozei scurte -, Antonio Patraș este nevoit să-și rezume abordarea critică la câteva contururi “în cărbune” pentru a facilita comprehensiunea și accesul cititorilor la microuniversurile ficționale. Romanele, în schimb, se bucură de un spațiu mai larg, dar și de un loc mai
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
lipsește ceva. Un tradiționalist subtil (tot mai greu de găsit!) rîde în barbă, un modernist înverșunat se grăbește enervat: “Ei bine, dar l-a scris, totuși, e în natură jocului”. Și putem construi un discurs despre estetică formei sau o scurtă teorie de marketing în jurul reclamei. Dar cum traducem în română expresia: “good wine needs no bush”? Folosind echivalentul “Calul bun din grajd se vinde”? Sau, pentru a reda alegerea metaforica shakespeariana, vom înclină spre literalizare: “Vinul bun n-are nevoie
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
pentru ca după zece ani, în 1872, ca urmare a bunei prestații în calitatea de dascăl, să primească titulatura de profesor ordinar. Era o recunoaștere oficială și publică a rolului său de întemeietor și mentor de conștiințe. Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri spirituale între studenții români de la celelalte facultăți, Drept, Economie, Teologie, Filosofie, prin activitatea Societății de lectură și a unor programe culturale vestite în epocă, precum balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul elev al lui
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]