550 matches
-
a iubi; or, să iubesc nu pot” (I, 96). Aproape că își deplânge neputința de a acționa: „O, dac-aș avea un minimum de convingeri ca să pot lupta pentru sau contra unui lucru! Eu însă mi-am vlăguit, mi-am secătuit, mi-am golit convingerile, una câte una și toate deodată” (II, 28). Atunci când se angajează, totuși, în ceva, Cioran trăiește clipe de extaz: „Deși nu cred în nici un fel de făptuire, când mă apuc de-o treabă și-o duc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în fața vieții este congenitală: mi-a fost întotdeauna groază de orice răspundere, de orice obligație” Ă I, 186), din simplu scepticism. De fapt, explorându-l cu aceeași aviditate cu care știe că durerea întemeiază, el se supune ideii că scepticismul secătuiește; se consideră deopotrivă „un sceptic și un pătimaș”, „un sceptic dezlănțuit” (I, 35), ba chiar „un Iov anemiat de scepticism” (III, 157). „Îndoielile mi-au măcinat forțele și este de mirare că mi-au lăsat destulă energie ca să mai pot
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cincizeci de ani, notează: „Toată viața am fost bolnăvicios. Atenția pe care-am consacrat-o beteșugurilor mele mi-a îngăduit să exorcizez demonul plictiselii. Am fost, orice s-ar spune, un om ocupat” (I, 73). Nu-i vorbă, și-a secătuit așa rezervele de milă („căci mi-am secătuit rezervele de milă cu mine însumi, îngrijindu-mi bolile permanent și mai ales gândindu-mă la ele” Ă II, 61) și-și explică astfel ataraxia. Or, ce-ar mai fi Cioran fără
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bolnăvicios. Atenția pe care-am consacrat-o beteșugurilor mele mi-a îngăduit să exorcizez demonul plictiselii. Am fost, orice s-ar spune, un om ocupat” (I, 73). Nu-i vorbă, și-a secătuit așa rezervele de milă („căci mi-am secătuit rezervele de milă cu mine însumi, îngrijindu-mi bolile permanent și mai ales gândindu-mă la ele” Ă II, 61) și-și explică astfel ataraxia. Or, ce-ar mai fi Cioran fără ura față de ceilalți și față de lume? Astfel, boala
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Simbolist, impresionist" (P. Poantă) sau mai degrabă un expresionist izvorât din impresionism prin dimensionarea cosmică a impresiei atunci când va trăi imaginile războiului prin sentimentul de sfârșit de lume, proiectat într-un peisaj cutremurat de spaimă și păcat. O natură dantescă, secătuit de viciu, o natură negativă se întinde: "Pe zare curge sânge și pieptul mi-i roșu de parcă/ Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am șters...". Personajele și sentimentele sunt gigantizate, Ștefan sau Cozma Răcoare acoperă cu umbra lor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
săptămână, Bucuria cu tristețea/ De mână?" În volumul "Umbra faptei" poezia devine discursivă; poeta meditează asupra unor sentimente ca singurătatea, destinul, cumpătarea, liniștea, precum și asupra impresiei că "umbra faptei" o urmărește și devine obsesie. Doina Sălăjan a obosit, emoția a secătuit, comentariul este rece, poeta își contemplă parcă trăirile de la distanță, concretizându-le epic, ca în această "Teamă nezisă", din care ar fi trebuit să lipsească comentariul. Solul unui tragic rege care-i oferea totul, subjugând-o pentru totdeauna, spune destul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se află undeva între vis și realitate: "Parcă plânsesem mult și dormeam/ și mi-era cald și teamă de vis." Constanța Buzea este o poetă a emoției și a intuiției. Când încearcă să scrie o poezie de idei, inspirația poetei secătuiește: "Ce să mă fac? Întrebam,/ Stoluri deslușind prin dezghețul din geam./ Încă mi-e frig de domnul iernii, cumplit./ Oare-am pierit? N-am pierit!" Reușitele în arta pastelului se vădesc în primele volume: "Umblă roșie secara și parcă-mpletește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lăstar lacom: Drajonul este un lăstar aerian format direct din rădăcină și care pleacă de la baza arborilor și arbuștilor. Lăstar, lujer sunt alte nume pentru a desemna aceste mlădițe, dar cel de lăstar lacom îl definește cel mai bine. Drajonul secătuiește arborele din care s-a născut luându-i din sevă. Drajonii trebuie tăiați cu forfecul imediat după căderea zăpezii. La fel trebuie procedat și cu drajonii care se dezvoltă sub axila frunzelor anumitor legume cum ar fi roșiile. Drenare: Operațiune
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
teza noastră. Agonia fronturilor populare și apropierea războiului Alăturînd Munchen-ul pactului germano-sovietic, polemica, mai mult chiar decît istoria, ocultează în mod frecvent perioada intermediară prelungind euforia frontistă pînă la cele două momente ce anunțau războiul. Criza economică din 1937-1938 a secătuit speranțele născute din cuceririle sociale ale frontului popular din Franța dar, tot prin contagiune, și în Belgia și în alte țări occidentale. Voința expansionistă hitleristă se impune fără urmări și nu-i răspunde decît voința de apeasement a franco-britanicilor. În
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
facem*prea multe*și ne*implicăm în*prea multe*activități deodată.* Noi vrem*să câștigăm*cât mai*mult timp,*dar de*fapt sfârșim*prin a*nu reuși*să ducem*nici un*proiect până*la capăt,*iar când*reușim suntem*epuizați și*secătuiți de*toată *energia. Pentru*evita acest*lucru trebuie*să ne*ordonăm și*asta începe*atunci când*avem o*listă de*priorități cu*obiective ierarhizate*astfel: importante,*urgente, personale,*pe care*le putem*delega altora*și obiective*la care*putem renunța*deoarece
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2934]
-
Iași, se adresa cu un nou memoriu domnitorului "repatriat" între timp, Grigore Al. Ghica, document datat 2 august 1855, având ca subiect acuta criză de apă potabilă a locuitorilor de pe ambele maluri ale Milcovului. El observase că fântânile existente erau secătuite, iar "aflătoarele două cișmele dau numai puțină apă și aceea este sărată, glodoasă și nesănătoasă". Ca și în alte situații, și în acel caz, recomanda o soluție ce presupunea "cheltuieli foarte moderate prin aplicarea mijloacelor hidrotehnice, care, în alte țări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai știe Tuzla despre mine... de mult mă poleiseră-n legendă. cine să stea cu timpul la taifase când ciuma se perindă paparudă prin Țara mea brăzdată de crevase... îi spun și eu că știu că geme Țara. că au secătuit-o șarlatanii și știe toată lumea, lumea mare că la destine trîndăvesc golanii. ...mă tângui lângă Marea mea cea Neagră. de după nori a evadat o rază. e semnul că credința milenară ne este prin furtuna grea păvază. mai îngenunche Țara câte-odată
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
senzației de straniu, care precedă orice experiență ficțională a terifiantului 85. Calitatea desenului împrumută ceva din tușele maeștrilor americani, mai ales Hawthorne (The House of the Seven Gables) sau Poe (The Fall of the House of Usher). Locul este delabrat, secătuit de energie pozitivă, sinistru: "era o clădire veche, cu un etaj, enormă și lăbărțată, construită fără simetrie și fără gust. Pe pereții galbeni și coșcoviți, se zăreau dâre cenușii, lăsate de apa de ploaie din burlanele sparte. Ornamentele de piatră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut-o. Ți-am făcut pe plac". Secătuit de energie, Stoicea mai are, totuși, puterea de a reacționa, ridicând amenințător ciomagul. Actul final al dramei se consumă sec: vrăjitorul, care mărturisește cu dispreț că-și dorește să moară de trei secole, dar că nu poate sfârși decât de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
puterii, ale adoptării anumitor tradiții, a limbii oficiale în stat, ale stabilirii raporturilor cu vechile metropole și cu alte țări. Întrucât comerțul de bunuri și produse a fost înlocuit de comerțul cu arme, muniții, tehnicieni și instructori, ocupațiile militar-războinice au secătuit avuțiile. Părăsindu-se agricultura și celelalte activități "tradiționale", care conferă o ținută pașnică unui popor, au apărut malnutriția, foametea, bolile endemice. S-au adăugat noi victime la cele apărute în urma luptelor armate și inter-tribale. Resursele naturale ale unor țări, petrolul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al vechiului "sistem capitalist", (11a, b) să nu mai susținem echilibrul unui sistem de bănci spoliatoare prin tehnici ascunse de supracomisioane; să nu mai favorizăm fraudele comise de "peștii cei mari" ori de zecile de firme clientelare ale guvernanților care secătuiesc rezervele bugetare, sporesc evaziunile și alte acțiuni banditești. La mulțimea vocilor persoanelor care susțin că toate sunt provocate și întreținute sistematic de noii funcționari publici se aud cele ale opoziției oscilante, cu programe-alternativă neconvingătoare. Se simte tot mai apăsătoare lipsa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ci un nou mod de a fi, o nouă existență, pe un alt nivel, mai aproape de Dumnezeu. (...) avem motive să credem că spațiul în care s-a întruchipat Zamolxis, Orpheu și misterele Mioriței și ale Meșterului Manole nu și-a secătuit izvoarele de creație: acolo unde moartea e încă valorificată ca o nuntă, izvoarele spirituale sunt intacte. (...) Europa este locul predestinat al creațiilor multiple, variate, complementare: spiritualicește și culturalicește. Făcând parte, trupește și spiritualicește, din Europa, mai putem fi sacrificați fără ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru hrană și îmbrăcăminte cetățenii sovietici sosiți în România înainte de 27 iunie 1940 dar care doresc, totuși, să se repatrieze în URSS”. Oricum, prețul acestei adevărate extrădări făcute cu complicitatea autorităților românești și în special a comuniștilor, a fost enorm, secătuind și mai mult finanțele țării și-așa șubrezite din cauza economiei aruncate în aer de război. Pretențiile sovietice au avut un rol determinant și asupra inflației care explodase, deja. Depășind, oarecum, prevederile articolului 5, autoritățile de la București au căzut la un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un stagiu neretribuit dar și tipul clasic al naivului (Candide al lui Voltaire strămutat în mahalaua Micului Paris). În comedia Soacra mea Fifina, fantezia onomastică a lui Caragiale secătuiește iar despre personajele piesei proiectate dar nerealizate am referit anterior (Titircă, Chiriac Sotirescu, Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor este la Caragiale cea a prozei scurte aproape imposibil de sistematizat. Dacă marele scriitor a binemeritat caracterizarea de geniu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
competiție de piață, ci un sistem legal mixt de forme de proprietate, de producție, de schimb și de consum, nedirijate și nereglementate de stat. După Linz și Stepan, economiile controlate de stat sînt incompatibile cu democrația. Acestea nu numai că secătuiesc de viață societățile politice, dar producția și schimbul dirijate de stat lipsesc societatea civilă de un sprijin vital. O amplă diversitate în cadrul proprietății și o autonomie a pieței sînt, pe scurt, necesare pentru a "acorda independență și vitalitate societății civile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu va scădea, ci va spori, fiindcă când țăranul va deveni stăpân pe un lot de pământ, când va ști că toată recolta de pe el va merge numai în hambarul său, va munci în așa fel încât să nu-l secătuiască, îi va da o producție mult mai mare și de o calitate mai superioară decât cum dă chiar proprietatea mare, căci toată lumea știe că explotarea directă și de familie e mai intensivă, și deci cea mai de preferat.” 103 104
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
vedea dosarele întocmite de fosta securitate. În 2001 la Amsterdam se oficiază primele căsătorii legale între homosexuali. 7.1.3. Revoluția din 1989 Cultul personalității din România și toate proiectele de construcții și de ridicare a unei culturi comuniste au secătuit țara de toată economia sa. Ceaușescu a interzis importul în țară pentru ca să fie puse pe piață doar produsele românești pentru ridicarea economiei. De aceea, locuitorii primeau toate alimentele cu rația și normele de muncă au fost ridicate în toate domeniile
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
niciunul nu strânge recoltă mai bogată ca a lui. Sulmonezul, în schimb, nu se mai simte în stare să scrie versuri ca pe vremuri. Cu toate relele pe care le-a avut de suportat în exil, inspirația lui poetică e secătuită. Și Homer, dacă ar fi fost trimis în această țară, ar fi devenit Get ca și Ovidiu. Poetul din Sulmona și-a pierdut orice entuziasm sacru, nu mai simte nicio plăcere în a scrie versuri, pentru că nu are nimic de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau pui nu mai erau în stare să-i crească. Buruienile și ierburile se vestejiră, copacii se uscară și nu mai dădură muguri și mlădițe noi. Pășunile se vlăguiseră, izvoarele secătuiră. În țară se răspîndi foametea, astfel încît oamenii și zeii piereau de foame. Marele zeu al Soarelui orîndui un ospăț și pofti pe cei o mie de zei. Ei mîncară dar nu-și astîmpărară foamea, ei băură dar nu-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceste imagini distorsionate. La urmei urmei, cea mai mare parte a Africii, Asiei și Orientului Mijlociu a fost supusă o vreme îndelungată dominației coloniale; resursele naturale ale acestor regiuni atât cele ale solului, cât și cele ale subsolului au fost secătuite fără ca populațiile locale să beneficieze prea mult de pe urma acestui fapt. Comunismul a eșuat, însă, pentru că ideile sale nu au funcționat atunci când au fost puse în practică. La sfârșitul anilor '80, nici măcar liderii comuniști nu puteau pretinde că au construit societăți
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]