950 matches
-
București, 19 noiembrie 2012 Au venit semănătorii Au venit semănătorii Care n-au arat vreodată S-arunce “sămânța ciorii”, Securiștii de-altă dată. Au venit că au parale Știu cerși, știu tortura Agramați și coate-goale Ce n-au dat cu secera. Au venit conspiratorii Să cultive piaza rea Au venit, n-ar prinde zorii Că nu știu a secera. Au venit informatorii Pentru a-și strânge neghina Și-au deschis zăgazul morii Ca să-și macine făina. Au venit semănătorii Au venit
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape nouă. Asta-i bună! își spuse mulțumit. Îl intrigă un morman cu snopi de trestie, aruncați în dezordine în cocină. Parcă ar fi fost un șopron prăbușit. Dacă acolo este ceva ascuns
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
impresionant. Și această metaforă de șevalet, vie, surprinsă în timpul lucrului, se întâmplă doar unui pictor liric, cele două arte combinând nuanțele expresiei până la sublimare estetică. Iată! „Îmi plac salcâmii în floare, ca un vis al zăpezilor pure, salcâmii fulgerați de secera lunii, salcâmii înfiorați de adierea târzie, salcâmii aceia abia răsărind”...(Salcâmii) Al doilea volum lecturat, Pasărea nopții, 2007, este prefațat de criticul Cornel Galben și dedicat copiilor poetei. Aici poezia devine esențializată, simbolistica este folosită în tonuri confesive, liniștea capătă
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Mihaelei Aioanei sunt strigăte-n șoaptă, mici inundații nostalgice care nu știm de unde vin, așa că lăsăm să ne cuprindă gleznele, genunchii, grumazul, până la încheietura sufletului cu inima. Avem aici parte de scurte intemperii, tandrețe-n averse, până Selene, rănește cu secera, pruncii abia născuți ai făgăduinței, toate alcătuind geografia poemului bine temperat care se așează direct pe corzile sufletești. Mihaela Aionesei este o poetă în toată deplinătatea și frumusețea cuvântului, care se hrănește din cuvânt și-și face cuib în el
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
-n vis chipul tău închis în cețuri totul e un ceas de apoi alunecăm pe raze de lună când amurgul își mișcă pleoapele vino vis ori vino moarte zicea poetul aiurind teama de tine mă doare amândoi iubeam lucruri derizorii: secera pleoapelor tale vrăjite cu ochi de migdală care cădeau pe privirile mele ca o povară ca o moarte frumoasă visată de somnambuli amândoi așteptam șarpele fantastic să ne devore avea ochii ațintiți asupra noastră un ochi spre tine altul spre
ŞARPELE FANTASTIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349013_a_350342]
-
cutare lucru?". În sfârșit, a venit moartea, grozavă la vedere. Se aseamănă omului, însa nu are carne și nu este formată și alcătuită decât din oase omenești. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortură: săbii, săgeți, lănci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frică. Sfinții Îngeri au zis către moarte: "Fă-ți treaba ta și scapă ușor acest suflet de legăturile trupești, fiindcă el nu are mare povară de păcate.". Moartea se apropie de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
lui nocturn, chemându-și poate soața, sau speriind vreun jder care îl adulmeca. Și cum stăteam așa, vedem deodată, acolo unde vârfurile copacilor din pădurea Hraina împungeau cerul în arcul orizontului, luna ieșind de după deal. Întâi un colț, apoi arcul secerei, apoi iat-o întreagă ca o paranteză. De acolo, din locul de unde răsărise un voal de lumină, abia perceptibil, venea spre noi plutind peste vârfurile copacilor. Apoi, pe măsură ce se ridica luna, voalul acela se lățea din ce în ce și
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
idolatriza pe tătuc, pictându-i portretul pe gigantele lucrări pe care le executa pentru americanii capitaliști. Când a murit Frida, a ieșit un scandal de toată frumusețea cu autoritățile mexicane deoarece sicriul defunctei era acoperit cu drapelul sovietic, roșu cu secera și ciocanul... în loc de cel național mexican. Oricum, cei doi, au lăsat în urma lor creații minunate, unice și de mare valoare! Multe dintre tablurile kahloiene s-au vândut la Sotheby's, New York, cu peste 1 milion de dolari!!! Lucrările lui Diego
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu 20 clopote mute - cu șoapte ghioceii topesc zăpadă Radu Ignatescu 21 Noapte cu stele - de dupa perdea bătrână cu ochii-n lacrimi 22 Rafale de vânt - frunzele acoperind proaspătul mormânt 23 Aniversare - în fereastră-mi bat
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
Măicuța mea rămânea acasă să mulgă vaca ,făcea mămăligă ,apoi venea la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
mine însă se înalță același blând cuvânt prin timp călătoresc și cad ridic îmi este rostul. mă dezvață iubire. a iubi prin câmp de raze umbre întuneric... acolo lumânare-aprind și-ncerc mereu să-mi caut sensul vieții morții morții vii secerii să-i deschid sau înfirip fila dintâi și ultima pe firul gheții ** privesc geometrii de firi cum aerul îl tot încarcă arcuri spirale liniștiri neliniștiri cuvinte moarte cuvinte vii îmi sunt mereu acum mirul și nardul libertății sunt - ce minune
SE-NCHIDE-N MINE UN CUVÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377835_a_379164]
-
nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Se sculase dis-de-dimineață. Musai era să se facă lumină când ar fi fost taman la marginea lanului, s-apuce paiul încă moale de răceala nopții și de roua dimineții. Era vremea secerei și el îndemna, că cine știe cât avea să-i mai păsuiască vremea a bună?! Nici nu luă seama la femeia ce tot trebăluia pe lângă lada carului... secerile... săcăteul cu de-ale gurii... Și cum să vadă nimicurile, când pe el îl
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
s-apuce paiul încă moale de răceala nopții și de roua dimineții. Era vremea secerei și el îndemna, că cine știe cât avea să-i mai păsuiască vremea a bună?! Nici nu luă seama la femeia ce tot trebăluia pe lângă lada carului... secerile... săcăteul cu de-ale gurii... Și cum să vadă nimicurile, când pe el îl munceau gândurile. Uite, alde Bogatu’ nu-l mai slăbea de o lună! Îl încolțise de tot. Și cu hotarul, și cu vorba. Nu se știe cum
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
precum și-a lui... Ea e semnul netrecerii în uitare a neamului lor de plugari! Asta măcina el pe drumul spre arie, scrâșnind în măsele a îndârjire, a nevoință... Când soarele se arătă, lăudat de mii de păsări, tăiase cu secera, de multă vreme, un rând bun. Secera și se gândea cu mulțumire către Cer pentru grâul de anul ăsta, înalt în pai și mlădiu ca trestia, greu în spic precum vrabia! Fusese o toamnă taman bună de semănat, cu ploi
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Ca niciodată, parcă! Iar, în primăvară, soarele măsurat se înfrățise cu ploile, ridicând verdele grâului vânjos, crescându-l repejor ca peria de țesală, împuternicit să facă din floare spic bogat... Și omul mângâie cu privirea greutatea spicelor. Pe măsură ce înainta cu secera, îl învăluia un miros de pâine proaspătă, tocmai scoasă din cuptor. Își zâmbi în sine și se certă puțin că visează, mai întâi secerișul... mai era mult până să-și afunde mâinile în grămada de boabe aurii... și, mai mult
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
a rămas cu 3 copii mici pe atunci. Timp de 5 ani ea a fost și tată și mamă luptându-se cu greutățile vremii. Mi-aduc aminte cum mama mergea desculță pe miriști și prin spini, la sapă și la seceră, pentru ca nouă să ne fie bine și să avem cele necesare existenței. Măicuța mea și-ar fi dat viața pentru noi, pentru fericirea noastră, iar dacă visele sale n-au avut sorți de izbândă, sacrificiul de sine al mamei ne
MĂICUȚA MEA de IONEL CADAR în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376090_a_377419]
-
cutare lucru?". În sfârșit, a venit moartea, grozavă la vedere. Se aseamănă omului, însa nu are carne și nu este formată și alcătuită decât din oase omenești. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortură: săbii, săgeți, lănci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frică. Sfinții Îngeri au zis către moarte: "Fă-ți treaba ta și scapă ușor acest suflet de legăturile trupești, fiindcă el nu are mare povară de păcate.". Moartea se apropie de
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
Regelui său în imn? Ca El, Regele, să trăiască în pace și onor, de țară iubitor si-apărător de patrie. Președintele care tocmai și-a predat mandatul, ca toți precedenții săi pe durata celor 4 imnuri diferite care cântau soarele, secera și ciocanul, tractorul sau pur și simplu banul, au dat oare poporului pacea, onoarea, grija asupra pregătirii școlare, a sănătății, o viață omenească? Au iubit poporul și și-au apărat patria? Da! Dacă patria este banul iar poporul greutatea pungii
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]