398 matches
-
nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin, pentru a lupta și a-și difuza mesajul, tehnologiile obținute de știința secularizată. Nu mă refer nici la faptul că fundamentaliștii știu să profite, pentru a-și reface rețelele și influența, de drepturile democratice, înfiripate după fiecare relaxare a regimurilor autoritare din țările islamice și asigurate continuu de regimurile democratice occidentale : dreptul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul pornește de la starea actuală a societăților musulmane unde mare parte din viața publică se desfășoară după norme occidentale secularizate, unde există diversitate de facto, căci religia, factor important în identitatea individului, nu sufocă totuși alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea de conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din vocabularul comun al societății mari. Nu mai sînt livrate de-a gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința de a-l instrumenta. Dacă instituțiile religiei nu mai dețin monopolul, asigurat prin lege, asupra gestionării sensului, devine în schimb mai evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
materialismului senzualist, ca să sfârșească apoi prin a-l înfățișa în chip de mașină, după concepția mecanică a civilizației moderne. Puneți un tablou cubist alături de o Madonă de Rafael pentru a avea imaginea tragică a decadenței culturii moderne, devenită autonomă sau secularizată. Același proces de degradare se poate urmări în muzică, de la simfonia lui Beethoven la cacofonia stridentă a compozițiilor moderniste; în literatură, de la romanul lui Balzac și Dostoievski la pornografia freudistă, sau de la poemul eminescian la behăielile animalice ale dadaismului; în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cărți în materie "Biserica în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
activismul social-politic sunt considerate forme contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Problema solidarității și a sensului în societățile post-seculare este reluată de Ionuț Popescu în textul său despre credință, coeziune socială și destrămarea identităților colective. În societatea modernă secularizată, coeziunea socială este legată de participarea la spațiul public, locul conceptual de întâlnire al cetățenilor, iar normele comunității fie sunt raționale, fie sunt eliminate. În contextul post-secular al relativizării tuturor instanțelor, nu numai Biserica, dar și statul are o problemă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conștiente"23. Odată admisă (justificată) diversitatea experiențelor religioase autentice, Hick extinde sfera răspunsurilor autentice la prezența Transcendentului (denumit așa pentru a semnala necantonarea sa în forma teistă a experienței religioase), incluzând în aceasta și manifestările de solidaritate umană din Occidentul secularizat. Activismul politic și/sau social e o formă seculară și democratică a sfințeniei. Interesul pentru binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare de efecte morale și spirituale pe termen lung, a prezenței Transcendentului în societatea secularizată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
secularizat. Activismul politic și/sau social e o formă seculară și democratică a sfințeniei. Interesul pentru binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare de efecte morale și spirituale pe termen lung, a prezenței Transcendentului în societatea secularizată. O sumară abordare comparativă Toate aceste demersuri recuperează în moduri diferite dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui. Ele se dezvăluie ca asemănătoare sau opuse, după diferite criterii de comparație. Rorty, Wilson și Hick sunt orientați spre evidențierea efectelor manifestării iubirii creștine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
temei metafizic a fost o soluție la problema violenței, dar aduce, la rându-i, o problemă: lumea devine mai dificil de configurat. O altă problemă este găsirea raportului potrivit între comunicare și separare în contactul cu societăți nesecularizate sau superficial secularizate. Acestea au identități colective puternice, individul contează mai mult ca membru al grupului decât prin el însuși. Atunci când individul experimentează o libertate pentru care nu s-a maturizat, ea îi apare ca o amenințare, așa că se va replia și mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca membru al grupului decât prin el însuși. Atunci când individul experimentează o libertate pentru care nu s-a maturizat, ea îi apare ca o amenințare, așa că se va replia și mai mult pe opțiunile tradiționale și va submina libertatea. Societățile secularizate, în care credința și certitudinea generatoare de violență au fost înlocuite de credințe și certitudini relaxate, cu sferă limitată de influență, sunt vulnerabile în fața coeziunii asigurate de tradiție. Vom încerca să formulăm prima problemă din perspectiva formelor de manifestare a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
adecvat, este un simptom al problemei credinciosului Bisericilor tradiționale, aceea de a trăi o credință a cărei expresie face apel la principii și temeiuri metafizice într-o lume în care acestea par că și-au pierdut valabilitatea. Într-o lume secularizată, Biserica nu mai este percepută de către societate ca trup mistic al lui Hristos, ci exclusiv ca o instituție, printre atâtea altele, iar soteriologia religioasă este înlocuită de false soteriologii care se diluează în multitudinea de scopuri sociale. Apare un clivaj
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
majorității. Religia liberală în era post-seculară A ține lumea laolaltă este o problemă comună a statului liberal și a Bisericii, așa cum rezultă și din dialogul dintre Habermas și cardinalul Ratzinger 13. Pentru filosoful german, problema este formulată astfel: statul liberal secularizat se poate alimenta din premise exclusiv politice, pe care să le poată garanta el însuși? Pentru aceasta ar trebui să-și derive suveranitatea dintr-o legitimare non religioasă sau non metafizică, să asigure funcționarea unui stat pluralist fără ajutorul unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oameni care creditează rațiunea, dar recunosc legitimitatea unor repere care o depășesc. Responsabilitatea civică și conviețuirea critică a rațiunii cu credința sunt soluții pentru principala noastră problemă (solidaritatea comunității), dar și pentru cea doar enunțată, contactul problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legitimitatea unor repere care o depășesc. Responsabilitatea civică și conviețuirea critică a rațiunii cu credința sunt soluții pentru principala noastră problemă (solidaritatea comunității), dar și pentru cea doar enunțată, contactul problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea Solidaritatea unei societăți care vrea să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a pierdut forța, a eșuat doar pretenția ei de universalitate, ceea ce ducea la pierderea libertății. Însă binele cu forța nu mai este un bine, îi răpește omului șansa de a face el însuși binele. Această posibilitate este afirmată de lumea secularizată, postmodernă în care trăim. Rațiunea totalitară nu a ținut seama de individ, nu i-a dat posibilitatea să-și manifeste libertatea. Ca întotdeauna, libertatea implică posibilitatea alegerii greșite. Creștinul contemporan își poate manifesta credința în forme adecvate acestor noi solidarități
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
8 Discuția privind o formă de recunoaștere juridică a unui cuplu de persoane de același sex este o dispută asemănătoare, în timp ce controversa vălului islamic este, credem, o expresie a conflictului care apare la întâlnirea unei societăți secularizate cu una superficial secularizată. 9 Vezi Mircea Eliade, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. 10 Vezi Gianni Vattimo, Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998; Gianni Vattimo, A crede că mai credem, Pontica, Constanța, 2005; Gianni Vattimo și John D.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin, pentru a lupta și a-și difuza mesajul, tehnologiile obținute de știința secularizată. Nu mă refer nici la faptul că fundamentaliștii știu să profite, pentru a-și reface rețelele și influența, de drepturile democratice, înfiripate după fiecare relaxare a regimurilor autoritare din țările islamice și asigurate continuu de regimurile democratice occidentale : dreptul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul pornește de la starea actuală a societăților musulmane unde mare parte din viața publică se desfășoară după norme occidentale secularizate, unde există diversitate de facto, căci religia, factor important în identitatea individului, nu sufocă totuși alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertatea de conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din vocabularul comun al societății mari. Nu mai sînt livrate de-a gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința de a-l instrumenta. Dacă instituțiile religiei nu mai dețin monopolul, asigurat prin lege, asupra gestionării sensului, devine în schimb mai evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]