499 matches
-
de altele. De pildă, cumva paradoxal, după completa acomodare cu Franța, poezia lui Sebastian Reichmann s-a americanizat. Cotidianul a început să-și facă loc în câte o strofă, banalitatea minimalistă a câștigat teren în fața exploziei controlate, biograficul și-a sedimentat o crustă delicată, dar întotdeauna palpabilă. Știind acestea, l-am putea apropia pe Reichmann cel de astăzi de - îmi măsor bine cuvintele -Andrei Codrescu. Nu atât prin manieră, fiindcă nu de la Ted Berrygan pleacă filonul yankeu al autorului Mochetei lui
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
foarte activ, trudnic până la neodihnă și revendicativ." (pag. 31) Însăși viziunea lui Borbély e, în paragraful acesta, narativ apocaliptică, ceea ce face eseul, ca ton, și mai convingător. Păcat doar că, fiind foarte selectiv cu sursele, criticul clujean preferă să-și sedimenteze o intuiție, deși are suficient material pentru a-și construi, major, o arhitectură. E, oricum, de urmărit dacă mai încolo, în burgul medieval sau în orașul modern contestatarii vor proveni din rândurile aceleiași aristocrații a spiritului. Poate că, dac-ar
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
paginile dedicate lui Thomas Mann. în ultimul eseu al volumului se va referi din nou (simetric în raport cu studiul introductiv, dar concret aplicat) la contextul românesc, meditând asupra destinului lui Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-a dovedit "dornic să sedimenteze cunoștințe și o implicită moralitate, nu să mântuie" (p. 457); ne putem da seama foarte bine că în disputa istorică dintre modelul maiorescian și cel naeionescian al intelectualului român simpatiile lui Ianoși se îndreaptă cu fermitate către primul. Parafrazând o
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
și imaterială. Însă în pofida suportului său oarecum imponderabil, referentul acestei picturi este unul incontestabil și de o autoritate copleșitoare. În linii mari, două sînt sursele imaginarului în pictura lui Vladimir Zamfirescu și ele privesc, în aceeași măsură, modele care au sedimentat și s-au acreditat în timp, dobîndind o autoritate maximă și indiscutabilă: codul cultural și eposul spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și neotestamentară, continuă cu existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
temei, o formă de labilitate procedurală. Anume, cât de îndreptățiți suntem să vorbim - legitimator - despre un "canon neomodernist". Ce drept de preempțiune are acest construct teoretic asupra scriitorilor care-l compun? De ce importanța unui poet ca Nichita Stănescu ar fi sedimentată de tradiția codului critic istoricizat al anilor '70, și nu de textele lui, emancipate, așa cum cer regulile strict estetice, de orice criteriu biografic? Personal, mă îndoiesc politicos că dosarul receptării e altceva decât tot un detaliu de context. Și, totodată
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
anchetat cu metode și instrumente specifice torționarilor sud-americani, iar trecerea de la cleștii electrici la amabilitatea dialogului de la birou e de o falsitate înduioșătoare. Reușita lui Malik vine dintr-un joc al hazardului, neverosimil și infantil, nu o școală anume îi sedimentează o cultură solidă, ci școala vieții trasează reperele unei competențe care depășește jocul prostesc la care participă. Ori tocmai aici filmul lui Danny Boyle vizează succesul facil al poveștii incredibile, al miracolului, al poveștilor din ciclul O mie și una
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
și imaterială. Însă în pofida suportului său oarecum imponderabil, referentul acestei picturi este unul incontestabil și de o autoritate copleșitoare. În linii mari, două sînt sursele imaginarului în pictura lui Vladimir Zamfirescu și ele privesc, în aceeași măsură, modele care au sedimentat și s-au acreditat în timp, dobîndind o autoritate maximă și indiscutabilă: codul cultural și eposul spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și neotestamentară, continuă cu existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
de spirit. Iată motivul pentru care a gîndi înseamnă a judeca totul cu capul tău, fără a te lăsa molipsit de jargoane, autorități și mode. Așa se face că într-un om e atîta luciditate cîte otrăvuri proprii s-au sedimentat în el, profunzimea unui intelectual nefiind dată de ușurința mînuirii abstracțiunilor, ci de calitatea drojdiei intuitive care s-a așezat pe fundul minții sale. Și fiindcă e strict personală, filozofia nu e nici act spornic de cunoaștere a lumii și
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
trebuie să fim recunoscători clipelor de melancolie, de dezorientare sau de primejdie, căci ele ne iscă tot atîtea tresăriri ale instinctului vital. La urma urmelor, în fiecare din noi există atîta putere de rezistență cîte amintiri profunde ni s-au sedimentat. Depinde numai de noi dacă știm sau nu să le readucem în planul conștiinței. Și cum scoaterea lor din latență cîntărește cît o reînviere, viața propriu-zisă nu e cea pe care o trăim spontan, ci cea pe care o retrăim
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
Mihai e o mică vedetă. Scrie poezii (optzeciste, cum singur o recunoaște), are succes la fete, e plin de replici inteligente, bea alcool în rând cu ceilalți. Împreună cu amicii săi bucureșteni, Stancu, Buiacu, Cristofor și Stoian, face o echipă excelentă, sedimentată în timp. Cu un an înainte, într-un turneu timișorean, Mihai e victima unei farse meteorologice de zile mari. Îmbrăcat primăvăratic, are de înfruntat o iarnă cum n-au fost două. Spre amuzamentul, niciodată îmblânzit, al celorlalți: „Când se uită
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
repertofon sau de cele purtate prin corespondență, cele televizate au cea mai mare șansă de a se preschimba în eșecuri. Iar ceea ce este revoltător e că reușita dialogului nu depinde de prezența de spirit a protagoniștilor sau de substanța spirituală sedimentată în mințile lor, cît mai degrabă de gradul lor de histrionism. E un loc comun că, din mesajul transmis spectatorilor în timpul unei emisiuni, doar 7% ține de infomația verbală, restul concentrîndu-se în limbajul trupului. La televizor nu trebuie să fii
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
Pavel Șușară 1. Creație și enciclopedism Spre deosebire de culturile vechi, a căror memorie a sedimentat și care trăiesc prin vigoarea nivelului lor mediu, cultura noastră se autoreflectă în momentele ei importante și respiră, predilect, prin personalități exemplare. Atunci cînd începi tîrziu și ai încă neuronii proaspeți, cînd musculatura vîrtoasă nu exclude tăpșanul de circumvoluțiuni și
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
ceea ce definește raportul adînc cu sinele. Departe de zgomotul oamenilor se aude zgomotul omului. Se aud vocile ființei pe care o porți cu tine fără să știi întotdeauna ce duci, pe cine duci și încotro. Ce încărcătură emoțională. Ce a sedimentat și repetă, semnificativ, subconștientul. Odihna poate să fie refugiul. Puntea suspendată între "înainte" și "înapoi". Intervalul în care tai legăturile cu imediatul și navighezi către tine însuți. Îndepărtarea de mal aduce cu sine estomparea rumorilor de zi cu zi, a
Odihna, iluzia mea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8195_a_9520]
-
ale carierei lui Coșovei: cea de dinainte de 1990 (când, tânăr încă, era considerat, pe bună dreptate, unul dintre cei mai buni poeți români în viață) și cea de după (când numărul mare de volume publicate și relativa lor stereotipie i-au sedimentat imaginea de autor industrios). În această a doua etapă, cronicile mefiente n-au întârziat să apară, chiar din partea unor admiratori declarați ai poeziei lui Coșovei. Reproșul cel mai frecvent privea tocmai tipul de „rutină” la care, parcă sfidându-și natura
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
în jurul său vine din stînjenitorul contrast pe care l-au reprezentat în comparație cu grosul populației. In România au existat cîteva sute de partizani care au pus mîna pe arme și au luptat efectiv împotriva trupelor de Securitate. Restul românilor s-a sedimentat în straturile docile ale unui popor care a învățat să practice cumințenia din rațiuni de supraviețuire istorică. Păstrînd proporțiile, e ca și cum niște așchii, scăpate de inerția psihologiei colective, s-au desprins de trunchi și s-au opus toporului care vroia
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
dar respingînd umilință și înfrîngerea, sinucigîndu-se - 1942 - împreună cu soția lui, fosta-i secretara. "Soarta oricărui fanatism este să cadă în exces", clamase sinucigașul în perioada ascensiunii lui Adolf Hitler la putere. Previzionar și pe deplin informat asupra straturilor și faptelor sedimentate în timp, ajunsese la concluzia că "istoria nu are nevoie de nici o mină de ajutor, descurcîndu-se de minune singură". Iar dacă fanatismul este antiteza rațiunii, atunci e logic, natural, ca propovăduitorul acestor adevăruri să fie el însuși cît mai puțin
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o memorie infailibilă căreia să nu-i scape nimic e o simplă vedenie pe care tradiția culturală ne-a imprimat-o în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă, în timp ce în cealaltă au sedimentat concepte barbare, cum ar fi: instalație, performance, video art, land art, happening, body art și așa mai departe. Evident că de cele dintîi se leagă tendințele tradiționaliste, autarhice și animate de nostalgii spiritualiste, iar în jurul celor din urmă se construiesc
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
are în vedere un tip de atitudine. Dar și un tip de logică, complet lipsită de vanitățile determinismului. Concluziile nu se înlănțuie liniar. Dacă ar fi făcut-o, eseul ar fi avut numai de pierdut.) Dimpotrivă, lumea lui Caragiale e sedimentată aici pe mai multe dimensiuni. Admite dezechilibre. Contradicții chiar. Are instinct democratic. Pulsează. E vie, cum ziceam, nu concepută în laborator. Că, de exemplu, Caragiale n-a fost, structural, un cinic și că, în consecință, personajele lui nu erau simple
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
despre putere. De altfel, atent analizate, demersurile creative și ideatice ale autorului, ilustrează două importante laturi ale personalității sale: spiritul vizionar și discreția. Ambele capacitarăți n-ar fi putut fi dezvoltate fără un uriaș efort de acumulare intelectuală și experiență, sedimentate în ani și ani de cercetare și de exersare a deciziei executive și strategice. Puterea scrierilor de acest tip ascunde în subteran și o anumită doză de reprimare. Omeneștile tendințe de exercitare „la vedere” a puterii, aptitudini care, de regulă
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
rămâne o convenție ieșită din pălăria unui singur autor), cât despre, schimbând tot ce-i de schimbat, dialoguri platonice. Ceea ce îndreptățește impresia, remarcată de mai toți cronicarii, că Ernu ia lucrurile de la zero, fără a se sinchisi de reziduurile analitice sedimentate în timp. Un bun exemplu îl reprezintă rezerva față de prea ușoara corelare dintre totalitarismul fascist și cel comunist, destul de la modă astăzi: Încercarea de a pune într-o paradigmă comunismul și fascismul mi se pare o mare eroare. Firește, sunt
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
aceste pagini o mostră de proză superioară, dincolo de timp, la nivelul celei mai înalte arte a secolului XIX. O semnificație neașteptată a operei lui Ghica apare doar astăzi, la mai mult de un secol de la scrierea ei, după ce timpul a sedimentat și selectat informația adusă de autor. Observăm cu surprindere că imaginarul nostru privitor la prima jumătate a secolului romantic a ajuns condiționat direct de Scrisorile lui Ghica și pare a descinde direct din ele. Cînd reconstituim mintal o scenă petrecută
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
la tradiție, expedierea sa ca o vechitură nefolositoare la coșul de gunoi al istoriei, ci, dimpotrivă, cu asumarea precedată de conștientizarea ei. Nimic important nu se pierde, totul evoluează, se transformă istoric și glisează conceptual, îmbrăcând noi forme peste fondul sedimentat de probleme. Nu altfel au stat (au mers...) lucrurile în trecut. Iată, pentru unii dintre noi, surpriza. Ceea ce ne apare în prezent ca realitate istorică încremenită în efigie ori reper mitologic fix reprezintă, în fapt, rezultanta unui complex de factori
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
A doua cauză, pe care n-am menționat-o însă în articolul din numărul precedent, decurgea din faptul că tocmai terminasem de citit cartea Ioanei Bot, Eminescu explicat fratelui meu, care-mi oferea, pe de-o parte, contraponderea și-mi sedimenta, pe de altă parte, îngrijorarea. Excelent documentată sub raport teoretic (și, în plus, păstrând intactă coerența conceptuală), mișcându-se suplu printre referințe (și amendându-le doar atunci când se simte în stare, rațional, să le amendeze), folosindu-se de mecanica ironiei
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
la sfârșit, după numeroase agresiuni și accidente rutiere, majoritatea personajelor sunt încă în viață. Singura notă spartă a peliculei apare însă la final când, pe fundalul zăpezii care cade peste Los Angeles, personajele au timp să mediteze la sau să sedimenteze întâmplările de pe durata ultimelor două zile. Iar tu ai timp să te plictisești privindu-le. E o ruptură nejustificată de ritm, cu atât mai mult cu cât lungmetrajul te ține foarte din scurt, de-abia ai timp să ții pasul
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]