2,609 matches
-
că m-a crezut diferit, dar că sunt ca toți ceilalți și că și eu am vrut doar s-o fut și după aia gata... Și că i-au apărut primele crevase. Cum m-am bătut în Vama Veche Să seduci o barmaniță nu e foarte dificil. Te duci la ea și îi spui, scanând-o ostentativ: — Ai mâini frumoase. Barmanițele folosesc mâinile mai mult decât fe meile normal constituite. Freacă zahăr brun, de pildă, cu un făcăleț de lemn, sau
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Nu te cred. — De fapt, poate aș mai reuși și acum, doar că n-am mai încercat de ceva ani. N-am mai avut nevoie. Da, da, da... face cu indulgență. — ți-aș arăta, dar e periculos, căci te-aș seduce ire mediabil, îndeplinindu-mi astfel misiunea. — Ce misiune? O privesc calm și îmi torn încă un pahar. — Ce misiune? repetă. — Jan te bănuiește că-i ești infidelă și m-a rugat să încerc să mă culc cu tine, ca să vadă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
frumoase exhiba, umor deloc n-avea... Inima îi era însă de dat, ba chiar cu o onestitate neștirbită de nenumărații escroci sentimentali ce trecuseră prin scurta ei viață de creatoare de modă. M-am dus la ea hotărât s-o seduc vorbindu-i despre „scriitura fragmentarului“... Da, măi, Nino, e scriitura aia făcută din fragmente mici, profunde, disparate, disiecta membra, de la Nietzsche până la Maurice Blanchot. — Și Heraclit, nu? m-a întrebat, făcându-mă să mă înec cu vinul roșu pe care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
potrivește perfect cu epoca frazei-cheie (soundbite) și a satului global. El spune foarte multe oamenilor care gândesc în mod similar, oriunde ar trăi aceștia și tuturor deodată. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienții pentru a vinde produse prin crearea și proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple. Mecanismul brandingului a fost proiectat și definit de tehnicile moderne de comunicare. Dar ideea brandingului a obținut un succes mult dincolo
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cred eu - talentul publicistic înnăscut e tot atât de rar pe cât erudiția autorilor de sinteze. În mod clar, Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetică a metatranzitivității reprezintă altceva decât o formă editorială de expresie orgolioasă a unei personalități intransigente. Mai curând sedusă de conceptele tari ale teoriei (pe care se străduiește să le relaxeze) și de aplicabilitatea lor în spațiul permisiv al literaturii în genere (aceea din spațiul românesc fiind, aici, o extensie), Catrinel Popa își construiește, de la zero, și argumentele, și
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
știam. Am ascultat compoziția și interpretarea lui Gleen Gould după unul din textele sale. Tipul său de revoltă, de implicare, de scriitură, vocile pe care vorbește, obsedat și obsedant, despre teatru, despre scris, așezarea față de lume, față de sine, m-au sedus. Nu e nimic convențional acolo. După Beckett, găsesc, citindu-l pe Bernhard, un univers perturbat continuu de mișcarea neliniștită a creației. Cu coerențe și incoerențe. Cu patimi. Cu o forță teribilă a cuvîntului. Viscerală, fizică și metafizică. Starea din timpul
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
cu fiecare personaj, cu fiecare întîmplare care ne-a adus împreună. Și care, cred, ne-a legat. Privind desenul, așadar, constat cu melancolie că Victor Rebengiuc este unul dintre personajele care fac parte din destinul meu și care m-au sedus. Și în sensul în care spune Liiceanu acest lucru, adică, acela al șansei ca cineva să ne ia de mînă și "să ne scoată pe drumul mare al vieții și să ne ducă de o parte, de acea parte în
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
autorului pentru Mathilde Wesendonck. Dovadă cele cinci liduri compuse de el pe versurile Mathildei pe care a notat "studii pentru Tristan". Visul (lidul Träume) domină acest al doilea act. Aș spune că Waltraud Meier și Daniel Barenboim au fost partenerii seduși de muzică în duetul exaltat erotic și tulburător. Alături de Ian Storey (Tristan). Corrida armonică, topire de timbruri, aliaje prețioase de intensități variabile, o pastă sonoră moale și tremurătoare, care și-a modelat nuanțele după senzațiile și impulsurile care oricum nu
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
intereselor diaristului e simptomatică: "într-adevăr, la 20-25 ani eram un fanatic admirator al lui Malraux și al genului de intelectuali reprezentat de el. La 50 ani însă l-am descoperit pe Ťmodestulť Costache Negri, a cărui figură m-a sedus și am și scris monografia pe care i-am consacrat-o și unde am pus ceva și din mine". Numeroși alți confrați cu o soartă ingrată au parte de mențiuni atente: "Opt ferpare anunță în România liberă de azi, decesul
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
să poată concepe o simfonie (ori un concert instrumental) și un aranjament de jazz cu șansa de a le izbuti deplin pe amândouă. Nu sunt un adept necondiționat al jazz-ului. Mărturisesc însă că, ascultându-l pe Oschanitzky, mă las sedus de avatarurile acestui gen deopotrivă viu și redundant, sec și învăluitor. îmi place în mod deosebit pedanța construcției formale, migala cu care-și controla microstructurile, logica suspendată uneori (ca în geometriile fractale) a derulării evenimentelor sonore, prospețimea constantă a raporturilor
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
mi se estompeze. Sunt curios în ce redută conjuncturală se vor refugia, acum, într-un gest perfect previzibil, militanții partizani ai "autenticismului". Și cum își vor delimita din nou, polemic și superficial, enclava. În ceea ce mă privește, fără a fi sedus de urmele pixului pe pagină, de eventuale și felurite formalisme cu poantă sau de curgerea treptată a rândurilor, mă recunosc captivat de sinceritatea uluitoare a Ioanei Nicolaie, una care deconcertează și care nu poate veni decât, în linie dreaptă, din
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
unul dintre cele mai necunoscute, sau mai prost cunoscute, popoare ale Europei. Românii sunt poporul cel mai supus, cel mai de nerăsculat, nu pentru că se lasă dominați de ideile celor ce-i stăpânesc, ci, dimpotrivă, pentru că nici o ideologie nu-i seduce, nici chiar revolta, care e întotdeauna o ideologie. Față de tot ce i se spune, față de orice propagandă care se încăpățânează să-l convingă (și cu cât se încăpățânează mai mult), el păstrează o distanță ironică, din ce în ce mai refractară. Această impermeabilitate funciară
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
necontrolate ale dictatorului, care nu înțelege sensul unei opoziții, asemeni unui copil, dorește întreaga atenție focalizată asupra sa. Însă, infantilismul său este înșelător, întrucît este dublat de o artă a manipulării extrem de eficientă, asemeni lui Garrigan cu femeile, Idi își seduce auditoriul, îl îmbrățișează tandru, așa cum o face cu Garrigan, știe să glumească și, chiar dacă detestă kiltul scoțian, cum i-o spune franc medicului, îl îmbracă pentru a obține efectul diplomatic dorit. Kevin MacDonald a reușit să proiecteze asupra acestui personaj
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
mai ales, scrierile lui - Energiile spectacolului, Spectacole imaginare, Confesiuni - republicate de revista "Teatrul azi" sub titlul El, vizionarul. Aureliu Manea. La fel mi s-a întîmplat, ani și ani, înainte de '89, cu Brook, Kantor, Strehler, Grotowski, regizorii care m-au sedus din ce citeam despre, din ce mi se spunea despre, din reviste pe care le răsfoiam pe nerăsuflate pe la vreo bibliotecă "străină", unde aveam și n-aveam acces, unde ne era permis să intrăm și nu era exclus ca după
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
scrie pe margine de caiet "versuri dulci, de pildă / Către vreo trandafirie și sălbatică Clotildă", eroina lui Dimov este puternică ("masivă"), "ușor sașie", dar total dezinhibată. Cu înclinații mai degrabă spre vir decît spre femina, Clotilda preia inițiativa și îl seduce pe melancolicul "vîrcolac albastru". În Cină cu Marina, numele propriu conduce spre delicii culinare culese din adîncuri marine. Stînd de o parte și de alta a unei mese imense, în fața celor doi sînt etalate cele mai ciudate feluri de mîncare
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
și un geniu al manualității încă dinainte de a ține un penel în mînă. La prima vedere chiar așa pare să fie. Numai că dincolo de această observație cuminte și previzibilă, faptele sînt puțin mai altfel. Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai datorită faptului că prin cuvinte vibrau de multe ori tonuri și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
de cele din Visions de l'Amen, se va lăsa confiscat de concretismul lui Pierre Schaeffer și a echipei sale de la Radio France. Curînd, se întoarce la Köln, optînd pentru generatoarele electronice și pentru serialismul integral, de care a fost sedus grație producțiilor interbelice schonbergiene și weberniene, dar, mai ales, emulației provocate de Boulez prin al său Le marteux sans maître. După cîteva escale aleatoriste (în siajul lui Cage) decolează "en fanfare" înspre orizonturile rarefiate ale punctualismului sonor ori către aerul
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decît cea în care se afla înainte să-și întîlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dîndu-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui. În al doilea rînd, dacă oamenii pot fi seduși nu este pentru că uneori se dovedesc vulnerabili la întîmplările vieții, ci fiindcă în mod constitutiv sunt predispuși la seducție. Seducția nu este așadar un accident biografic
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui. În al doilea rînd, dacă oamenii pot fi seduși nu este pentru că uneori se dovedesc vulnerabili la întîmplările vieții, ci fiindcă în mod constitutiv sunt predispuși la seducție. Seducția nu este așadar un accident biografic, ci condiția ontologică a progresului spiritual. Fără seducție nu ar exista evoluție, ceea ce înseamnă
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
biografic, ci condiția ontologică a progresului spiritual. Fără seducție nu ar exista evoluție, ceea ce înseamnă că seducția stă la originea formării personalității. Seducția coincide cu principiul de individuație a ființei umane. Devii o individualitate numai în măsura în care mai întîi ai fost sedus de cineva. Și atunci seducția devine un proces salutar prin care un om este tras din masa amorfă a comunității spre a fi dus într-un punct al existenței sale dincolo de care își poate singur imprima o direcție vieții. Seducția
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
moment dat un proces decisiv de seducție spirituală. "Orice seducție cade pe un teren pregătit de așteptare și dorință. Există un a priori al dorinței care plutește peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toții și în virtutea căruia seducem și putem fi seduși. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toți așteptăm ceva. Cu toții suntem orientați, printr-o dorință confuză, către zările vaste ale vieții." (p. 16) În al treilea rînd, dacă omul reprezintă o ființă predispusă la seducție
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
decisiv de seducție spirituală. "Orice seducție cade pe un teren pregătit de așteptare și dorință. Există un a priori al dorinței care plutește peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toții și în virtutea căruia seducem și putem fi seduși. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toți așteptăm ceva. Cu toții suntem orientați, printr-o dorință confuză, către zările vaste ale vieții." (p. 16) În al treilea rînd, dacă omul reprezintă o ființă predispusă la seducție este fiindcă structura ființei
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
zările vaste ale vieții." (p. 16) În al treilea rînd, dacă omul reprezintă o ființă predispusă la seducție este fiindcă structura ființei lui face posibilă o asemenea predispoziție. Stă scris în alcătuirea noastră să fim ființe apte de a fi seduse, și asta fiindcă suntem scindați lăuntric sub forma unei dualități constitutive: cuplul carne-spirit. Fiecare om este rupt într-o parte numită "carne" și o parte numită "spirit", iar din coliziunea lor se poate isca dezastrul vieții sale sau, dimpotrivă, apoteoza
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
de acea parte în care ni se dă șansa să ne regăsim cu viața noastră trăită ca destin, ceea ce înseamnă: trăită pe cont prorpiu. Prima concluzie a acestui studiu este: vai de cei care nu au apucat niciodată să fie seduși! Iar dacă este așa, apare imediat întrebarea: Unde ne sunt seducătorii?" (p. 256)
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]