943 matches
-
și deosebite ale clienților. 3. Matricea analizei datelor sunt utilizate ca modalitate de prezentare a analizei statistice multivariaționale; cuprinde rezultatele aplicării unor tehnici statistice cum ar fi: analiza componentei principale, analiza cluster, analiza factorială, regresia multiplă, etc.; se utilizează pentru segmentarea clienților sau a cerințelor, atunci când există un volum suficient de mare de date. Datorită complexității matematice și a volumului de date necesare, se utilizează mai rar. 4. Diagrama ierarhiilor se mai cunoaște sub numele de diagramă arbore sau diagramă sistematică
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
majore de desfășurări: a) Desfășurări fundamentale desfășurarea clienților cuprinde determinarea tipurilor de clienți pentru care echipa de dezvoltare Încearcă să realizeze proiectul. Precede determinarea cerințelor; desfășurarea calității constă În explorarea, cu ajutorul instrumentelor și tehnicilor menționate, a ierarhiei cerințelor clienților, precum și segmentarea acestora. Odată stabilite cerințele clienților, pe fiecare segment, acestea sunt translatate și desfășurate sub forma cerințelor tehnice (sau capabilităților), concretizate În obiecte, entități, date, procese, evenimente, etc. În acest mod, proiectarea de ansamblu și de detaliu sunt focalizate asupra valorii
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
unei înțelegeri mai calitative a pieței, ținând cont de nevoile și de satisfacerea clientului, noi am trecut de la o economie bazată pe ofertă la una bazată pe cerere. Politica mărcii înregistrate, „crearea de valoare destinată clientului”, sistemele de fidelizare, dezvoltarea segmentării și a comunicării - iată o adevărată revoluție copernicană care înlocuiește întreprinderea orientată spre producție cu întreprinderea orientată spre piață și spre consumator. Noua supremație a piețelor de consum nu se exprimă numai prin strategiile întreprinderilor, ci și prin funcționarea globală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și mai infidel, reflexiv și „estetic”. Încet-încet, limitele în timp și spațiu care încadrau universul consumului dispar: iată-ne într-un adevărat cosmos consumaționist în expansiune, desincronizat și hiperindividualist, în care nicio categorie de vârstă nu mai scapă strategiilor de segmentare ale marketingului, dar în care oricine își poate alcătui propriul orar, își poate remodela aparența, își poate transforma modul de trai. Este momentul consumului-lume din care nu numai că au fost eliminate culturile antagonice, dar în care etosul consumerist tinde
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al XIX-lea și se înscriu în lungul parcurs al civilizației individualiste a fericirii. Industriile și serviciile mobilizează acum logici de opțiune, strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, marea desfacere se angajează în politici de diferențiere și de segmentare, dar toate aceste schimbări nu fac decât să extindă fenomenul de transformare în marfă a modurilor de viață, să alimenteze din ce în ce mai consistent frenezia cererii, să împingă și mai departe logica lui „mereu mai mult, mereu ceva nou” pe care jumătatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
afectând de-acum universul industrial, face obiectul a numeroase denunțuri. Deși de natură esențialmente fordiană, ordinea economică își adaptează parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană și logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de consum de masă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
avut loc schimbări structurale în abordarea pieței, în poziționările strategice, în modurile de concurență și în politicile de ofertă. Funcționează un alt model de organizare, ale cărui principii se situează la antipodul sistemului în vigoare în fazele I și II. Segmentarea piețelor, diferențierea extremă a produselor și a serviciilor, politica calității, accelerarea ritmului lansării de produse noi, preponderența marketingului, iată tot atâtea strategii inedite care, subminând modul fordian de organizare a producției, au favorizat apariția unor noi modele de consum. Pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului. Economia varietățiitc " Economia varietății" Fazele I și II au avut ca principal suport fabricarea în serie mare de produse standardizate. Societatea de consum de masă s-a născut din modelul Ford-Taylor de organizare a producției. Fără îndoială, strategii de segmentare a pieței și de diversificare a produselor au apărut încă din anii 1920. Astfel, General Motors a inaugurat, la îndemnul lui Sloan, o politică de diferențiere, propunând diverse variante de automobile, conform principiului: „O mașină pentru fiecare, după posibilitățile și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru a răspunde mai bine nevoilor individualiste de diferențiere, industriașii au imaginat noi moduri de stimulare a cererii, fondate pe segmentarea piețelor, pe multiplicarea referințelor, pe modificarea variantelor de produse plecând de la componente identice. Sistemul producției de masă a lăsat locul unei logici de proliferare a varietății. Extinderea gamelor și producția la comandătc "Extinderea gamelor și producția la comandă" În 1970
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai mult de 300 de noi băuturi nealcoolizate și mai mult de 200 de modele de Walkman; în fiecare lună, Seiko propunea în medie 60 de noi modele de ceasuri 4. Marketingul de masă a fost înlocuit cu strategii de segmentare care au lărgit continuu gama sortimentelor și a opțiunilor, promovând serii mai mici, care vizau în mod precis anumite subansamble ale pieței. Dinamica individualizării produselor nu s-a putut efectua decât datorită tehnologiei înalte bazate pe microelectronică și pe informatică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
multiplicând opțiunile ce asigură mass customization, faza III, în care-și etalează opulența hipertrofia ofertei, apare ca o economie dominată de cerere. Ceea ce acționează în universul bunurilor materiale se manifestă și în sfera serviciilor, așa cum o dovedesc avântul politicilor de segmentare tarifară în transporturi sau în telecomunicații, înmulțirea canalelor de televiziune, ofertele de călătorie personalizate. De prin anii 1990, companiile feroviare și aeriene s-au deschis strategiilor tarifare diferențiate. Spre deosebire de formula clasică, în care prețul era fix indiferent de client, nivelul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ofertei industriale și a serviciilor. În lucrarea sa consacrată istoriei marketingului, Richard S. Tedlow propune o periodizare analoagă celei din textul de față, dar interpretată într-o cu totul altă lumină. După părerea lui, capitalismul s-a angajat pe calea segmentării și o nouă abordare a pieței, ce ține cont de criteriile de vârstă și de factorii socioculturali, și-a făcut apariția încă din anii 1950. Începând de atunci, marile mărci nu s-au mai străduit să seducă toate segmentele sociale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
încă din anii 1950. Începând de atunci, marile mărci nu s-au mai străduit să seducă toate segmentele sociale, ci, tot mai mult, categorii particulare de consumatori: marketingului de masă în vigoare din anii 1880 îi succedă un marketing de segmentare 5. Dacă transformările specificate de Tedlow sunt puțin îndoielnice, nu-i mai puțin adevărat că, în faza II (III în schema tedlowiană), dinamica segmentării a rămas mai mult „imaterială” decât materială; ea s-a manifestat cu pregnanță în publicitate, dar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
particulare de consumatori: marketingului de masă în vigoare din anii 1880 îi succedă un marketing de segmentare 5. Dacă transformările specificate de Tedlow sunt puțin îndoielnice, nu-i mai puțin adevărat că, în faza II (III în schema tedlowiană), dinamica segmentării a rămas mai mult „imaterială” decât materială; ea s-a manifestat cu pregnanță în publicitate, dar mult mai puțin în fabricarea produselor 6 și în strategiile de desfacere pe scară largă. Ca să spunem așa, comunicarea era „în avans” față de producția
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
degrabă ca o prelungire prin extensie decât ca o ruptură, ambele recurgând la principiile organizării industriale fordiene. Cu totul alta e situația în faza III, când producția, distribuirea și serviciile intră în epoca opțiunilor și a diferențierilor supramultiplicate. Procesului de segmentare parțială tipic fazei precedente îi succedă o segmentare extremă, practic nelimitată, vizând tranșe de vârstă și grupuri din ce în ce mai subdivizate, promovând nevoi și comportamente tot mai diferențiate, oferind produse și servicii tot mai precis țintite, exploatând nișe specifice și micropiețe cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o ruptură, ambele recurgând la principiile organizării industriale fordiene. Cu totul alta e situația în faza III, când producția, distribuirea și serviciile intră în epoca opțiunilor și a diferențierilor supramultiplicate. Procesului de segmentare parțială tipic fazei precedente îi succedă o segmentare extremă, practic nelimitată, vizând tranșe de vârstă și grupuri din ce în ce mai subdivizate, promovând nevoi și comportamente tot mai diferențiate, oferind produse și servicii tot mai precis țintite, exploatând nișe specifice și micropiețe cu durată de viață redusă: produse de patiserie cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de secole ale modei vestimentare. Într-adevăr, „sistemul modei desăvârșite” comandă funcționarea pieței în faza III7: o organizare-modă de-acum înainte de tip hipermodern sau hipermarketing. Reorientările marketingului în marea desfaceretc "Reorientările marketingului în marea desfacere" Strategiile de diferențiere și de segmentare au invadat și ele universul desfacerii. În cursul fazei II, marea desfacere s-a structurat în jurul argumentului „rațional” al prețului redus (discount) și al eficacității maximale. Această logică „cantitativă” continuă, bineînțeles, și astăzi, dar, în același timp, se dezvoltă noi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sentimentul intim al îmbătrânirii. Mai mult chiar ca alte categorii de vârstă, hiperconsumul senior funcționează ca un fel de terapie cotidiană, o modalitate de a îndepărta sentimentul inutilității, angoasa singurătății și a trecerii timpului. Faza II a inaugurat strategiile de segmentare a pieței, dar marketingul generațional era în esență orientat către tineret. Persoanele în vârstă erau sistematic neglijate, scoase în afara circuitului de politici comerciale ce se temeau să nu dea un aer vetust imaginii de marcă a produselor lor. Această stare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu atât puterea ei demiurgică se diminuează. La urma urmelor, comportamentele hiperconsumatorului contrazic tematica deplinelor puteri ale marketingului și publicității. Pentru că niciodată consumatorii nu s-au arătat mai neîncrezători, mai volatili, mai infideli față de mărci. Gustul generalizat pentru nou, hiperoferta, segmentarea modelor, saturarea nevoilor primare, toate acestea au dezvoltat zappingul, mobilitatea, trecerea de la atașament la indiferență față de mărci. Până și mărcile cele mai prestigioase pot fi victime ale pierderii interesului, ale respingerii uneori foarte rapide, și asta în ciuda unor bugete considerabile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exemplare ale acesteia, chemați, fără îndoială, s-o amplifice. O asemenea tendință nu constituie nicidecum o ieșire din faza III: accentuând individualizarea cheltuielilor, diversificând și fragmentând modurile de consum, obligându-i pe industriași să dezvolte și mai mult politica de segmentare a piețelor, alterconsumerismul nu face decât să desăvârșească esența societății de hiperconsum. Fericire și frugalitatetc " Fericire și frugalitate" Repunerea în cauză a productivismului și a consumaționismului sălbatic nu este considerată doar un imperativ pentru asigurarea supraviețuirii planetei: ea este adesea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Marketing: les stratégies japonaises”, Revue Française de gestion, nr. 91, noiembrie-decembrie 1992. 5. Un exemplu clasic ne este furnizat de campaniile de publicitate „Generația Pepsi”. Începând cu anii 1950 și, mai ales, după 1960, Pepsi-Cola a adoptat o strategie de segmentare a pieței care nu se mai bazează pe politica prețurilor, ci pe tineret și pe un anumit stil de viață. Asupra acestei probleme, vezi Richard S. Tedlow, L’audace et le marché. L’invention du marketing aux Etats-Unis, Odile Jacob
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în relațiile internaționale, ambele domenii rămân masculinizate, în măsura în care fiecare dintre ele, în modul său specific, are proprietăți culturale și o dinamică a puterii care este istoric asociată cu bărbații, deținători ai puterii sau a unei oarecare puteri” (1996, p. 10). Segmentarea pieței forței de muncă într-o „economie informațională postfordistă” bine plătită și un sector informal în creștere al „săracilor care muncesc” a sporit inegalitatea dintre femei. Slujbele necalificate din sectorul serviciilor nu sunt doar o parte importantă a infrastructurii economiei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
modul orizontal de gestiune a puterilor va fi prevalent. Schimbarea radicală nu este una care vizează instantaneitatea timpului, ci are structura de frontieră între ere de civilizație, în cazul acesta marcând sui-generis frontiera dintre Era Preglobală și Era Globală, adică segmentarea pe motive de conținut a termenului cel mai lung raportat la istoria hominizării. Marea Trecere de la un set de valori la altul se subsumează unui ethos instrumentat publicitar și simbolic, și de o parte, și de alta a baricadei schimbării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fel de diplomație internă. Cei aproximativ 20 de ani de experiență cu această abordare au demonstrat că problemele psihodimanice complexe pot fi adesea rezolvate într-un timp relativ scurt comparativ cu alte terapii mai analitice (p.232Ă. Deși conceptul de segmentare a personalității a fost de multă vreme menționat în literatură (de ex. Janet, 1907; Freud, 1923; Assagioli, 1965/1975; Jung, 1969Ă, teoria specifică terapiei stărilor eului este atribuită lui John G. Watkins (Watkins, 1978; Watkins și Watkins, 1979, 1986, 1997
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aminti următoarele comunicări: Z. Bogáthy, Corina Ilin, Analiza politicilor pro-environmentale și anti-corupție - O perspectivă a tinerilor cercetători români asupra integrării României în Uniunea Europeană - experiența unui proiect finanțat de Comisia Europeană, V. Tureanu. Percepția românilor cu privire la efectele integrării României în UE. Segmentare demografică și psihografică; C. Popescu, Z. Bogáthy, Cătălina Zaborilă, Promovarea valorilor europene: Rolul universității; P. Lisievici, Capitalul uman, dezvoltare durabilă și integrare europeană; I. Duvac, Implicații ale intrării țării noastre în NATO asupra dezvoltării psihologiei militare românești; Helen Beatrice Almășan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]