422 matches
-
dar, în slavă, dvoriște înseamnă unde a fost curtea. În secolul al XV-lea, i se va spune la fel, dar este greu de crezut că în secolul al XV-lea a fost aici un loc întărit, din moment ce era o seliște, adică un loc unde nu mai era un sat. Ușurința cu care se schimbă satele, unde a fost o curte boierească, cu altele ne arată că nu exista o deosebire ca valoare între ele. O curte fortificată ar fi ridicat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se menține neschimbat, la fel cu cel din perioada anterioară, adică așezare deschisă, însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
centre de putere, să fi contribuit și determinat, alături de altele din teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la extremități, cu diametrul de circa jumătate din lungimea unei vergele, cunoscut în spațiul nostru încă din veacurile VII-VIII (Târgșor - Prahova), a avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală (Orăștie - Hunedoara, Moscu - Galați, Grozești - Iași, Seliște - Orhei și Hansca, ultimele două situri din Basarabia), pentru intervalul cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
martie până în 17 martie, aceasta fiind ultima vizită la Vaslui. Într-una din vizitele pomenite, la 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare, ocupându-se de ocolul Vasluiului și de proprietatea sa, cumpără cu 1490 zloți tătărăști încă 17 sate și seliști, le alipește „către târgul nostru al Vasluiului", făcând ca noul ocol să devină mult mai întins și mai puternic economic. El întărește „obiceiul cel vechi precum că nici un om dintr-înșii din care au locuință acolo la Vaslui, nici cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zloți; 11. nepoții lui Șteful și Jurj, jumătate: Șteful și Marica pentru satul unde a fost Balo Sinăuții cu 500 zloți. Cu cei 1490 zloți, Ștefan a expropriat 28 de răzeși și a cumpărat 16 moșii și sate, sate și seliști pe toate le-a legat „cătră târgul nostru a Vasluiului să fie uric domniei mele și fiilor, nepoților și strănepoților, în veci" (Surete, m.s., XXV, p. 99). Ștefan Vodă în Bucovina Cu prilejul unei excursii în Bucovina, cu elevii de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la altul. În anul 1825 ajunge la Elena, fiica logofătului Alexandru Ghica, descendent al lui C. Ghica, soră cu Vodă Ghica de la 1850, măritată cu colonelul rus A. Șubin, care în foaia de zestre capătă și „târgul Vasluiului cu toate seliștele de prin pregiur, după scrisori". Elena Șubin, spun documentele din tribunale, a stăpânit moșia Vasluiului de la 1825 până în anul 1883, când averea o lasă prin testament copiilor ei. În acești ani între proprietar și târgoveți au existat multe procese, avocatul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-și refacă și să-și consolideze teritoriul, prin achiziționarea altor sate, pentru care a achitat sume importante (15.304 zloți) și pe care le-a inclus în ocoalele existente. Din cele circa 1400 de așezări sătești și 54 de seliști, întinse pe cuprinsul a 27 de ținuturi din Moldova, circa 200 de sate constituiau patrimoniul domnesc. Târgurile și satele domnești, fiind sub protecția marelui voievod, ele s-au consolidat economic și demografic, dar au fost și pârghii puternice pentru susținerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-le și verificându-le, poate, devotamentul, vitejia și curajul de care au dat dovadă în diferite războaie, drept plată le-a dat uric de stăpânire peste satul Brudurești. Tot în acel uric găsim că le-a mai dat și o seliște pe Racovăț, unde a fost casa moșului Oană. Din satul înființat de el, sau pe locul satului lor de pe acele seliști, e probabil să fi rămas azi micul sat valea Oanei de pe apa Racovăț, dintre locurile Romășoaia și Ivănești, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dat uric de stăpânire peste satul Brudurești. Tot în acel uric găsim că le-a mai dat și o seliște pe Racovăț, unde a fost casa moșului Oană. Din satul înființat de el, sau pe locul satului lor de pe acele seliști, e probabil să fi rămas azi micul sat valea Oanei de pe apa Racovăț, dintre locurile Romășoaia și Ivănești, iar din vechiul sat Bereștii de jos de Soholeț n-a mai rămas nimic, acesta dispărând și ca nume nu demult, de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau s-o presteze moșierilor, mită. Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-le și verificându-le, poate, devotamentul, vitejia și curajul de care au dat dovadă în diferite războaie, drept plată le-a dat uric de stăpânire peste satul Brudurești. Tot în acel uric găsim că le-a mai dat și o seliște pe Racovăț, unde a fost casa moșului Oană. Din satul înființat de el, sau pe locul satului lor de pe acele seliști, e probabil să fi rămas azi micul sat valea Oanei de pe apa Racovăț, dintre locurile Romășoaia și Ivănești, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dat uric de stăpânire peste satul Brudurești. Tot în acel uric găsim că le-a mai dat și o seliște pe Racovăț, unde a fost casa moșului Oană. Din satul înființat de el, sau pe locul satului lor de pe acele seliști, e probabil să fi rămas azi micul sat valea Oanei de pe apa Racovăț, dintre locurile Romășoaia și Ivănești, iar din vechiul sat Bereștii de jos de Soholeț n-a mai rămas nimic, acesta dispărând și ca nume nu demult, de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
elevi, frate și soră, Gabriela și Gabriel Vretenar, o exemplificare a dialectului istro-român după câteva cuvinte în proză. „Cire fost-a Andrei Glavina. Elu s-a născut la 30 mărtișniacu 1881 la Sușniewitza. Când ie fost-a feciorici în se seliște verit-a câteva vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile (irva biveit-a) de Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și altele. Actul respectiv fiind de întărire rezultă că așezarea a existat anterior anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Petrea și fraților săi Oană și Duma stăpânirea peste satele lor de baștină : a) Brudureștii unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei c) un loc de moară pe Sacovăț d) Poiana de sus tot pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de baștină : a) Brudureștii unde este casa lor (Dagâța) b) Jumătate din Tungujei c) un loc de moară pe Sacovăț d) Poiana de sus tot pe Sacovăț e) o seliște pe Racovăț unde a fost moșul lor “Oană Giuratul“ f) “seliștea căsciorelor pe valea Fânațelor“ M. Costăchescu arată că există un ipisoc din 7016 (1508) de la Bogdan Vodă “adus pentru moșia Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
străine, de " scârba și de urgia lui Gheorghe Ghica v.v. satul Ivănești din țin. Vaslui cu o prisacă pe care i la luat Gh.Ghica v.v.” (scrie Andrei Mihul). Pentru a întregi demonstrația, M.Costăchescu afimă: Cred că jumătate de seliște de care e vorba, a aparținut moșiei Ivăneș ti, care azi e în trupul moșiei Țibănești, din jud.Vaslui, pomenit deseori la trecut (1483, 1662), și din care a rămas probabil numele pârâului Ivănesca (azi și Durăceasa). Din istoria locurilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Încă din 1410, documentele istorice consemnează existența a șase sate așezate între Cașin și Oituz, vechea vatră a actualului sat numindu-se în secolul al XV-lea Stănești. Într-un hrisov de la Ștefan Voievod, din 20 iulie 1443, se pomenește « seliștea de la Cașin «. Important este faptul că același act de întărire are menționat și Stan Cașin, nume care stă legătură cu toponimul în discuție. La 15 februarie 1643, într-un act de vânzarecumpărare este menționată, între altele, și « jumătate din partea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
numesc voievozii pe călugări - erau înclinați mai mult spre minciună decât spre dreptele pravile. - Nu putem spune chiar așa, dar mă tem că ne vom mai întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]