428 matches
-
21. În aceeași zi, să vestiți sărbătoarea, și să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veți locui. 22. Cînd veți secera semănăturile din țara voastră, să lași nesecerat un colț din cîmpul tău, și să nu strîngi ce rămîne de pe urma secerătorilor. Să lași săracului și străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru." 23. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
le veți împlini, 4. vă voi trimite ploi la vreme, pămîntul își va da roadele, și pomii de pe cîmp își vor da rodurile. 5. Abia veți treiera grîul și veți începe culesul viei, și culesul viei va ține pînă la semănătură; veți avea pîine din belșug, veți mînca și vă veți sătura și veți locui fără frică în țara voastră. 6. Voi da pace în țară, și nimeni nu vă va tulbura somnul; voi face să piară din țară fiarele sălbatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
multe puncte regiuni cari nu demult au fost incorporate în constituția statului nostru, de unde până acum stătuseră sub un strict regim militar care nu era chemat a nutri simpatii pentru ideea de stat maghiară. A face regiunile aceste primitoare pentru semănătura patriotismului maghiar, a câștiga în aceste regiuni pentru ideea națională preponderanța asupra ideei naționalilăților, a pune în circulație sângele patriotic între inima țării și membrele depărtate până acum, iată marea și frumoasa țintă care-a putut fi favorizată pe calea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și a rasei romaeice, ori pe unde numai o pot stârpi vlahii și skyții, cumanii. Tracia trebuia să devie o vizuină pentru animale sălbatece
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un târziu, văzând că nu-l pot liniști și că începuse să urle a pustiu, îl dezleg și pleacă glonț după căruța moșului. Venea înserarea, mâncare aveam pregătită, îmi aduc un ulcior cu apă, pregătesc fumarele pentru noapte, singur între semănături înalte în imensa vale a Prutului, pe locurile unde a fost dată bătălia între armatele lui Petru cel Mare și cele turcești, locul unde s-a încheiat scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir și hătmănia lui Ion Neculce. Oamenii spuneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
DORUL Al meu frate e amorul, Iar moartea-mi este sor. COR Va muri. DORUL La sânul meu e liniște Și fără frică vin! COR Va muri! FINELE PĂRȚII A DOUA PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze-n muguri, Și semănături, Treziți-vă cânturi Pe lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Tot sufletu-mi cald. Și tot acel miros, Întregul senin, Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței! Sosi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strai de nuntă strălucit Cerul natura a-nvelit. [ECO] Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși În chin suntem tovarăși, Căci, de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. [ECO] Logodiți, logodiți... PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți dar voi frunze Și semănături Țreziți-vă cânturi în lanuri, păduri Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, L-încarc cu miroase, Cu sufletu-mi cald. Și tot acel miros {EminescuOpVIII 400} Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele, Vă chem nebunatec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Amoru, -nghețat, va muri. DORUL Al meu frate e amorul Iară moartea-mi este sor. COR Va muri. DORUL La sânul meu e liniște, Vin! Nici o frică n-aibi. COR Va muri. PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze, muguri Și semănături, Treziți-vă glasuri În lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Eu sufletu-mi cald. Și tot acel miros Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței, Veni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Acești foști țărani s-au îmbogățit peste noapte și nu știau de ce să se apuce cu banii, vegetau în „suc propriu“, beau de cum se crăpa de ziuă rachiu de cafea, o sticlă de molan, paharul era mereu gol, vorbeau despre semănături și recoltă și cum făceau ei înainte totul cu mâna și cu boii, mai luau un gât de vin, vorbeau de serviciul activ, vocile li se făceau sonore, stridente, pe măsură ce ziua înainta, vegetau aici fiindcă nu mai știau încotro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ale căror acoperișuri ne priveau de sub pomii fructiferi, ne prelungeam privirile spre pădure, din care, atunci când ploua, se ridicau fuioare de ceață și primăvara roiau nori galbeni de spori, ne uitam la țăranii aplecați deasupra plugurilor, la strângerea recoltei, la semănături sau urmăream vreun vehicul, care târa după el un vălătuc de praf, dispărând printre brazi la întretăierea șirului de coline. Tata și-a pus binoclul pe jgheabul acoperișului. Din fotoliul lui nou de piele putea să renunțe la binoclu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Ascultă numai: „dat-am carte...rugătorului nostru Ignatie egumen de la mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra mănăstirii... pe an
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trecerea trăsurii, săreau ca niște stropi mărunți de noroi. Otilia prinse unul chiar pe rochia ei, dar, când vru să pună mâna pe insecta de culoarea paiului putred, rămase numai cu un picior minuscul între degete. Când brișca trecea printre semănăturile de porumb, zarea era astupată cu desăvârșire. Nu se vedea nici un om, nici o vietate, afară de insecte și de stoluri de vrăbii. Pluteau pe o mare galben-verzuie, în care valurile prea înalte împiedicau ochii să tragă linia orizontului. La încetarea porumbiștilor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pentru a-și coace firele în soare dacă pământul nu-i dă acid silicic (Kieselnsaure) prin care celulele sale capătă tăria necesară ca să poată sta băț în sus. Goncluzia e deci următoarea: Nu trebuie nicicând să sămănăm cartofi la întîia semănătură, precum s-a făcut în genere în Europa, ci să-ncepem cu săcara și să facem să urmeze cartoful sau, și mai bine, după săcară trifoi și abia în anul al treilea cartofi. Hrana pe care planta o ia din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reversul medaliei. Producătorii elvețieni care exportau brânzeturi în SUA se obligau a nu mai hrăni vacile cu porumb murat întrucât calitatea lăsa de dorit. Fermierul mă ia apoi cu mașina sa și mă poartă pe câmp pentru a-mi arăta semănăturile. La un moment dat părăsește drumul și mă poartă prin lanul de grâu abia răsărit. La dvs. nu se poate așa, îmi spune el râzând. Nu, îi răspund, întrucât nu e permisă călcarea semănăturilor. Mașina lui gâfâie din greu și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pe câmp pentru a-mi arăta semănăturile. La un moment dat părăsește drumul și mă poartă prin lanul de grâu abia răsărit. La dvs. nu se poate așa, îmi spune el râzând. Nu, îi răspund, întrucât nu e permisă călcarea semănăturilor. Mașina lui gâfâie din greu și reușim în fine să ieșim la drum. La hotel găsesc o invitație la masă, diseară, la familia Olson. Sunt prezenți mai mulți profesori în frunte cu decanul. Casa Olson e din cărămidă, cu patru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
norod să se culce cu nevastă-ta și ne-ai fi făcut vinovați." 11. Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît." 12. Isaac a făcut semănături în țara aceea, și a strîns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvîntat. 13. Astfel, omul acesta s-a îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14. Avea cirezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
oștirilor. 5. Apele mării vor seca, și rîul va seca și se va usca, 6. rîurile se vor împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și cei ce întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vi se strîngă mai tare legăturile; căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oștirilor, că nimicirea întregii țări este hotărîtă. 23. Plecați-vă urechea, și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte, și ascultați cuvîntul meu! 24. Cel ce ară pentru semănătură, ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pămîntul? 25. Oare după ce a netezit fața pămîntului, nu aruncă el măzăriche și seamănă chimen? Nu pune el grîul în rînduri, orzul într-un loc deosebit, și alacul pe margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mîntuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească, și ca o mireasă, împodobită cu sculele ei. 11. Căci, după cum pămîntul face să răsară lăstarul lui, și după cum o grădină face să încolțească semănăturile ei, așa va face Domnul, Dumnezeu, să răsară mîntuirea și lauda, în fața tuturor neamurilor." $62 1. "De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, pînă nu se va arăta mîntuirea lui, lumina soarelui și izbăvirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lucrase, Și, cu genele-i lucioase, ninge flori de nea frumoase Și apoi le preschimbă-n raze argintând cărări și case. IARNA “Eu nu mă laud cu frumusețea,nici cu bogăția. Deși am inima de gheață, eu țin de cald semănăturilor. Le învelesc cu covoare albe și moi de nea. Eu lepregătesc copiilor cele mai multe bucurii: zăpadă pentru schi, gheață pentru patinaj, pârtie pentru saniuș. Le aduc vacanța cu brad împodobit și jucarii. POVESTITORIII Ascultați! Bate cineva la.ușă! Iată! E primăvara
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin multe de spus despre munca soției. Cât au fost concentrați învățătorii Dobru, Dănăilă și Malîi le-a ținut ea lecțiile la clase. A predat lucrul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de la Cel Atotputernic. 16. Nu s-a prăpădit hrana sub ochii noștri? Și n-a pierit bucuria și veselia din Casa Dumnezeului nostru? 17. S-au uscat semințele sub bulgări; grînarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura! 18. Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă! 19. Către Tine, Doamne, strig, căci a mîncat focul islazurile pustiei, și para focului a pîrlit toți copacii de pe cîmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
unii, faimoasa piatră, În vechea irlandă, care țipa când o atingea adevăratul rege, fântâna din epir, care stingea făcliile aprinse și le aprindea pe cele stinse, femeile care lăsau să le curgă sângele menstruației pe câmpurile cultivate ca să mărească fertilitatea semănăturilor, furnicile de mărimea câinilor, câinii de mărimea furnicilor, Învierea În a treia zi pentru că nu se putuse În a doua. Ești foarte frumoasă, comentă coasa, și era adevărat, moartea era foarte frumoasă și era tânără, să fi avut vreo treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mașinărie cu tot. Iar Ceasornicarului or să-i turtească, neapărat, botul, că nu de cobe au ei nevoie în târg! După inundație se lăsase uscăciune mare; ploile din martie secaseră, parcă, ultimul nor. Localnicii, mulți încă țărani, cu vite și semănături, își frângeau gâtul tot scrutând înaltul. Cu palma streașină la ochi, urmăreau zarea; preoții se rugau; toată lumea se ruga. Uneori, spre amiază, se iveau nori grei; aproape se lăsa întunericul; fulgera: s-ar fi zis că va ploua potop. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]