9,019 matches
-
originalitatea se însoțește de umori diverse. Dincolo de melancolia proprie a artistului în general, Monica Spiridon identifică la Breban orgoliul (în Don Juan), la Theodor Mazilu oboseala sau resentimentul lui Ramón Pérez de Ayala. Arhetipologia cărții identifică figuri fundamentale deschise iradierilor semantice ulterioare: Isus, Romeo, Don Juan, Faust și avatarurile lui Mephisto. În sfera lor generatoare de sens se naște ulterior ficțiunea la Henri de Montherlant, Bulgakov, Valéry, Ayala sau Mann. Cărțile vor avea o atitudine de conformitate cu modelul livresc sau
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
semiotică și de istorie culturală - e dovedit și de marele număr de cuvinte și expresii care au intrat, cu întrebuințări figurate, în uzul curent (familiar sau chiar standard) al limbii. Pentru română, lexicul jocului e semnificativ nu numai prin analogiile semantice produse - adesea evoluțiile s-au petrecut în alte limbi, cuvintele fiind preluate împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe care le reflectă. Cuvîntul pocher, de pildă, are o etimologie multiplă, dar pare să fi pătruns mai
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
de uz care se pot dovedi utile cel puțin la alcătuirea unor dicționare bilingve. Apariția în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă semantic) pe post, care apare în construcție cu diferite verbe: "ieșirea "pe post", sub reflectoare ("Luceafărul" = L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul zilei" =EZ 2303, 2000, 10); "ni se aruncă pe
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
Rodica Zafiu Între substantivul neutru panseu și cel feminin pansea există una dintre acele legături etimologice mai puțin prezente în conștiința comună a vorbitorilor. Dicționarele franceze, care înregistrează în genere separat omonimele produse de evoluții semantice divergente, au intrări separate pentru numele abstract pensée "gîndire; gînd; cugetare"și pentru denumirea, identică formal, a florii; legătura etimologică dintre ele, dată ca foarte probabilă, este comparată cu aceea care a produs termenul botanic nu-mă-uita. În română, adaptarea fonetică
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
dacă nu mă înșel), prin apariția unei rubrici cu titlul "Panseurile lui Gîgă" într-un săptămînal destul de citit. Oricum, a dispune de termeni "specializați" pentru a ironiza gîndirea limitată, impostura inteligenței e un avantaj al limbii contemporane. În aceeași zonă semantică intră, din familia lexicală a lui panseu, și ironicul pansiv "gînditor, meditativ" (din fr. pensif), azi cam ieșit din uz.
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
conceptul de constructivism social nu a devenit uzual încă, poate datorită faptului că scrierile unui Stanley Fish, de pildă, sau ale unor feministe radicale așteaptă să fie traduse. Dar dacă termenul în sine poate suna cumva a barbarism, conținutul său semantic ne este deja bine cunoscut, întrucît el se referă la acele idei sau concepte a căror valabilitate depinde de norme și cutume sociale sau istorice, neavînd consistență sau adecvare pe cont propriu. După ce Roland Barthes a anunțat moartea autorului, postmoderniștii
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit mai acceptabil din punct de vedere semantic (formînd denumiri de persoane), conotativ (prin valoarea ușor negativă, peiorativă), ba chiar și formal (pentru că se alipește la nume în -ia/-ie/-i). în incertitudinea adaptării, se pare că au existat totuși unele oscilații: așa se face că în Dicționarul
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
Dicționarului de cuvinte recente (1997) și ușor identificabil în paginile publicațiilor actuale: "V.G. îl acuză pe R. G. de mafiotism" (VIP 1998); "transformă relația de vîrstă într-un soi de mafiotism de nepătruns" ("România literară" = Rlit 1997). Procesul de extindere semantică manifestat de întreaga familie lexicală e clar: cuvîntul mafie desemnează un anumit tip de relații și de activități, asemănătoare cu acelea ale mafiei italienești tradiționale, astfel încît se vorbește tot mai mult de mafia rusească, chinezească, moldovenească, țigănească, românească, ca
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
grecească directă în primul caz, îndepărtată și mediată în al doilea; ele pot fi invocate, eventual, pentru anumite asocieri, sugestii fonice și conotații. Oricum, derivatul în -iot desigur cel mai frecvent, important prin valorile sale afective și prin extensiile sale semantice, este fanariot (împrumutat ca atare, din neogreacă, dar analizabil în măsura în care în textele de istorie se vorbește întotdeauna și de Fanar). Rolul cuvîntului fanariot a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
sugereze și puternica implantare a cuvîntului în română: ""Mîna a doua" sau "secăndul""; "ce se mai vinde prin "secănduri""; "se vînd, la second, cu o bogată căptușală" (Capitala, 25, 2000, 7). Fragmentele citate ilustrează un proces bine definit de evoluție semantică și de productivitate lexico-morfologică: se pare că în vorbire second hand a căpătat (transfer metonimic perfect normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
Rodica Zafiu În momentul de față, influența englezei asupra limbii române e atît de puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
adesea negativă (poate pentru că și ea pare să anuleaze o substanță, reducând individul la circumstanțe exterioare). Textele din Internet (liste de discuții, pagini personale, bucăți literare) oferă un mare număr de exemple în care se pot urmări particularități gramaticale și semantice de folosire a demonstrativelor. apare deopotrivă de des ca pronume ("ce-ți pasă ție fa, tu mănînci la ăia, dar noi?") și ca adjectiv pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat de un adjectiv
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
exemplu de incertitudine sintactică e cel oferit de alegerea prepozițiilor folosite pentru a introduce - în funcția tipică de circumstanțial de loc sau de atribut al plasării spațiale - termenul Internet. Principalele prepoziții concurente - pentru aceeași poziție sintactică și pentru aceeași valoare semantică - sînt în acest caz în și pe: "publicitate în Internet"; "oferte pe Internet". Evident, în alte tipuri de construcții cuvântul e precedat de alte prepoziții ("a se conecta la Internet"); cea care ne interesează este însă în mod clar foarte
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
nu a dispărut, dar marca de actualitate și avantajul de frecvență par să aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor, ca și prin eventuale contaminări cu alte cuvinte familiar-argotice (a șparli, de exemplu, sau șperlă). Oricum, sensul foarte general al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la ei (...) 3.500 de dolari, dolari nașpa, deci pe risc m-am dus" (Academia Cațavencu, 42, 1998, 3), în care semnificația "non-bun" se actualizează contextual ca "fals".
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de exprimare a diferențelor aspectuale. S-a repetat multă vreme că limbile romanice nu au în această zonă semantică instrumente gramaticale similare celor slave, ele exprimînd aspectul mai ales prin mijloace lexicale (cuvinte, sensuri, perifraze). La noi, în mod previzibil, s-a scris destul de mult despre aspect în perioada în care comparația cu rusa era obligatorie și în care
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Zafiu Faptul de a folosi pentru a desemna activitățile ilegale termeni generici rezervați de obicei ocupațiilor legale e un fenomen larg răspîndit, care se regăsește în mai multe argouri. Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înșelătoriei etc.: deprinse și
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma ușor în ofense, în insulte, producînd o extindere a agresivității cotidiene. Uneori se constată acumularea mai multor "cuvinte ironice" în anumite cîmpuri lexicale sau serii sinonimice. Una dintre aceste zone semantice mi se pare a fi cea a copilului - considerat nu atât din punctul de vedere al vîrstei ("defectul" de imaturitate), cît din acela al raportului familial, al atitudinii părinților (vina alintului, ridicolul protecției exagerate). Rezultatele unei analize semantice asupra desemnărilor
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
aceste zone semantice mi se pare a fi cea a copilului - considerat nu atât din punctul de vedere al vîrstei ("defectul" de imaturitate), cît din acela al raportului familial, al atitudinii părinților (vina alintului, ridicolul protecției exagerate). Rezultatele unei analize semantice asupra desemnărilor copilului poate produce anumite surprize, mai ales pentru cine are prejudecata că aici s-ar manifesta mai ales sentimente frumoase, sensibilitate și afectivitate pozitivă. Tema nu poate să nu evoce cazul Caragiale: în a cărui receptare și contestare
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
de N. T. Orășanu (1861) și G. Baronzi (1872), care îi indicau sensul "tînăr, băiat". Atestări ulterioare i-au confirmat circulația și stabilitatea, mai ales în mediul interlop: "Adu drojdia să ciocnim cu bidiviul!" (E. Barbu, Groapa 1974: 53). Transferul semantic s-a produs, evident, printr-o metaforă destul de simplă, bazată pe analogia dintre animalul tînăr și persoană. Glosarea din Dilema ar părea să indice o schimbare de sens; totuși, dacă un termen poate să însemne atît "fraier" cît și "șmecher
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
joc de ei, îl iau pe cîte unul cu ei în pat și spun că e "bidiviu"". Un înțeles aparte, pe care substantivul îl are mai ales la plural, e cel de "zaruri măsluite ca să cadă pe numerele mici". Evoluția semantică nu e deloc absurdă, dacă ținem cont de faptul că zarurile sunt denumite în argou, prin metaforă, cai - iar ideea de număr mic se asociază ușor cu aceea a vîrstei tinere. E vorba probabil de mișcarea rapidă, de "alergarea" zarurilor
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
interesant că ideea de traumă va fi din ce în ce mai mult conotată într-un sens psihic, sensul mai riguros, somatic, rămânând la nivelul etanș al strictei specializări. Deși traumatologia apare mai întâi ca o ramură a chirurgiei, Donovan crede că lărgirea albiei semantice era nu doar previzibilă, dar și inevitabilă, sub presiunea experienței clinice. Autorii complexului Tratat de psihotraumatologie tradus la Editura Trei, Gottfried Fischer și Peter Riedesser, membri ai grupului de cercetare despre care aminteam mai înainte, așază o dată cu acest volum temelia
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
cuvîntul cutremur, ca un șaman" (cîntarea cîntărilor sau amantul universal). Sau din nou cu recursul la fiziologie: "în tot întunericul nu am întîlnit decît gura ei plină de conjuncții/ ea e tatuajul poeziei mele. e o limbă scrisă cu salive semantice" (ibidem). Cititorului nu-i poate scăpa factura sceptic-glumeață a acestor corespondențe, adică teatralitatea lor. Ironia se amplifică atunci cînd e pusă în cauză "moartea literaturii", sloganul fundamental al avangardei, afirmat și totodată infirmat prin coborîrea lui în codul caricaturii: "noi
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
cu încetul. am spus un cuvînt întrupat" (ibidem). Ca și: "și atunci murii lepădat de cuvinte, nemaireușind să ies din citit, sub o religioasă ploaie" (dependența de alfabet). Ca și: "buzele ei sînt ca pulpele strugurelui iar mustul lor este semantic" (mișcarea buzelor). Ermetismului i se dedică linii plebeiene, de-o ambiguitate ce îmbină umanismul cu sfidarea, semnificative în sensul atracției exercitate de-o poetică "adversă": "am fost frate cu mallarmé. cel care nu știe să moară și de aceea se
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Rodica Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]