482 matches
-
proba scrisă de greacă, și-a copiat tema de la colegul său. Referatul colegului a fost catalogat de 9 și al lui numai de 6. «Probabil, acea greacă binecuvântată, nu reușeam nici măcar să o copii bine!», spunea el, consolând un tânăr seminarist care avea anumite dificultăți pentru studiu. Altă dată, prevăzând ascultarea de la limba greacă, și-a scris pe palma mâinii unele terminații verbale. Profesorul, don Luigi Bianchi, alertat de privirile furișate repetat și de încurcătura lui Calabria: «Nu te chinui să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dar Părintele spiritual nu vrea, pentru că asta nu e voința lui Dumnezeu». Capitolul V În slujba marelui suveran (1879-1901) Uniforma marelui Suveran Odată terminate examenele de maturitate liceală, colegiul profesorilor s-a reunit pentru a întocmi o apreciere atotcuprinzătoare asupra seminariștilor care să fie admiși la teologie. Ajunși la tânărul Calabria de 24 de ani s-a aprins o discuție vivace. Părerile erau împărțite, dar se crea o majoritate înclinată spre respingerea examenului, prevalând doi factori negativi: slabele rezultate școlare și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fulgerându-și colegii cu privirea. Nimeni nu a mai îndrăznit să ridice alte obiecții acestei rugăminți fierbinți și pline de pasiune. Iar Giovanni Calabria a fost admis la cursul de teologie. Odată cu aceste studii de pregătire inițiate pentru slujirea sacerdotală, seminariștii trec la o despărțire radicală de viața lumească, arătând aceasta și în exterior prin reverendă (haina lungă preoțească). Ceremonia înveșmântării clericale se desfășoară, în mod normal, în parohia proprie și e prezidată de paroh. Don Scapini a cerut să o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îmbătate de mentalitatea laică, ce se îndepărtaseră de Biserică. El a reușit să le cucerească cu bunătate, răbdare și umilință. Monseniorul Bacilieri, care începuse să înțeleagă încărcătura spirituală a acelui preoțel al său, a voit să-i încredințeze responsabilitatea spovedirii seminariștilor liceului. Don Giovanni s-a îngălbenit la gândul că ar putea să se întâlnească cu foștii săi profesori. Însă a acceptat din ascultare. Într-o zi, pe când se îndrepta spre capela seminarului pentru a spovedi tinerii seminariști, a nimerit într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încredințeze responsabilitatea spovedirii seminariștilor liceului. Don Giovanni s-a îngălbenit la gândul că ar putea să se întâlnească cu foștii săi profesori. Însă a acceptat din ascultare. Într-o zi, pe când se îndrepta spre capela seminarului pentru a spovedi tinerii seminariști, a nimerit într-o grămadă de profesori care vorbeau sub portic. Don Calabria a încercat să treacă neobservat, făcându-se mic-mic. Și-a scos pălăria preoțească, în formă de salut, și a încercat să treacă pe lângă perete. Dar acei vulpoi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cămăruță de dormit și un colț de casă pentru a studia. Don Giovanni ne-a făcut un program de viață comună. Duminica mâncam toți împreună și, adesea, era oaspete și fratele Gaetano cu unul din fii săi și un student seminarist [Gigio, viitorul don Luigi Adami]. Grupul nostru s-a mărit și mai mult prin venirea lui Micheletti Attilio. Când mergeam la plimbare ne așezam în șir și recitam rozariul, spre uimirea mulțimii. Pe 26 noiembrie 1907 grupul s-a transferat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai mult timp liber și posibilități economice ca să-i ajuți pe copiii pe care Domnul ți-i va trimite». În parohia de la San Benedetto al Monte lumea îl aștepta cu interes. Sacristanul, băgăcios la vorbă, îi șoptea la ureche tânărului seminarist care slujea zilnic la sfânta Liturghie: «Știi cine vine ca paroh? Se spune că ar fi un preot bun care face multă pomană. Trebuie să fie destul de bogat, pentru că și-a luat în casa lui doi sau trei copiii orfani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se va îngriji Providența lui Dumnezeu!», va comenta don Calabria. Mama și nepoata Marcellina au mai rămas câteva luni pe străduța Fontanelle. Numai doamna Masina deretică treburile casei. Pentru asistența copiilor se oprește adesea și prietenul conte Perez și tânărul seminarist, familiar cunoscut cu numele de «Gigio», credincios asiduu al parohiei și iubitor de muzică sacră. Don Calabria și l-a cucerit pe loc întrucât, auzindu-l sunând la armoniu, l-a încurajat să vină și să se exercite când și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spune-mi, și eu ți-o voi procura». Armoniul care se afla atunci în biserică nu aparținea parohiei. Don Calabria le-a vorbit credincioșilor despre necesitatea achiziționării unuia adevărat. Și au sosit ofertele necesare. Don Calabria merge însoțit de tânărul seminarist pentru a cumpăra unul. «Te rog - îi spuse vânzătorului de la magazin -, să mi-l dai la un preț accesibil, așa încât să nu trebuiască să am multe rate de plătit». «Pentru care biserică doriți să-l cumpărați?». «Pentru San Benedetto al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de față, ascultau lecturarea acelor câteva rânduri cu emoție. Vibrau în sintonie cu acel program de viață care era propus de don Calabria. Formau un grupușor de patru persoane: doi preoți, un laic angajat în domeniul social și un tânăr seminarist. Cine ar fi trecut prin preajmă, i-ar fi considerat patru prieteni care discutau mai mult sau mai puțin ceva cazual. Și, în schimb, în jurul acelei măsuțe de cârciumă, în fața unei halbe de bere, se puneau bazele unei mari Opere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de ziuă, și-a adunat ucenicii: a ales doisprezece dintre ei și le-a dat numele de apostoli» (Lc 6,12-13). Don Luigi Adami Primul colaborator pe care don Calabria l-a ales personal a fost Luigi Adami. Un tânăr seminarist, cunoscut familiar cu numele de Gigio, pentru a nu-l confunda cu sacristanul care se chema și el tot Luigi. Încă de la prima întâlnire, avută în februarie 1907, don Calabria a înțeles că acel suflet candid putea să devină un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Francesco Perez alături de cele ale lui don Giovanni Calabria: doi prieteni inseparabili, care au trăit întrecându-se în a-l iubi pe Dumnezeu și a-l sluji pe aproapele, în umilință și generozitate. Contele de 31 de ani și tânărul seminarist de 19 ani s-au simțit imediat atrași de comuniunea aceluiași ideal, însuflețiți de aceiași carismă: un student sărac, care a trăit între lipsurile și mușcăturile foamei și un conte, avocat, înstărit și cult. Părea imposibil să se creeze o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
erau împiedicați din lipsa mijloacelor. Începutul acestei opere a fost gradual și umil. Prima sămânță sacerdotală a fost tânărul Gigio Adami, care l-a urmat pe don Calabria încă din 1908. Apoi, cu țârâita, i s-au înfățișat și alți seminariști aspiranți. Grupul a crescut treptat numeric. A devenit necesară separarea, în interiorul Casei, a unui spațiu rezervat pentru ei și formularea unui program aparte compatibil cu studiile clasice. Lor le-a fost încredințată responsabilitatea serviciului liturgic și al curățeniei bisericii. În timpul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
misiunea sacerdotală potrivit stilului evanghelic pe care l-au absorbit în anii de formare în Casă. «Toată lumea e a lui Dumnezeu!», îi repeta celui care rămânea uimit de această mare deschidere și deplină libertate pe care o lăsa studenților săi seminariști. A fost un susținător gelos al libertății evanghelice, a universalității și a catolicității. A avea în minte numai Împărăția lui Dumnezeu, sufletele și numai sufletele. Toate celelalte erau instrumente secundare. Se bucura să afle că unii au ales să rămână
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au sosit la Bombay. Înaintea ochilor lor s-a deschis mărinimoasă frumusețea mistică a Indiei. Apoi, s-au dus cu trenul la Hyderabad, la seminarul diecezan. Îndepărtând amețeala oboselii, au început să familiarizeze cu ambientul și să comunice cu tinerii seminariști, stâlcind vreun cuvânt pe englezește. Cronicarul continuă: « Am văzut belșițe (trestii indiene) foarte înalte... am văzut mangustele luptând împotriva șerpilor... am văzut holocaustul (incinerarea cadavrelor)... am văzut...». Evident, visele care au umplut fantezia lor juvenilă nu corespundeau realității: se gândeau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din Verona. După zece ani părea că se apropie de-acum momentul osmozei (fuziunii). Dar a sosit momentul de încercare al Vizitei Apostolice pentru Congregația Slujitorilor Săraci, care a oprit orice inițiativă. Legătura epistolară a continuat neîntrerupt. Don Cremonini citea seminariștilor săi scrisorile lui don Calabria cu multă venerație. « Don Calabria - mărturisea la Procesul ordinar diecezan -, după părerea mea, a fost printre cei mai geniali dintre fondatorii de instituții religioase, pentru că a înțeles necesitățile timpului său, în virtutea echilibrului său demonstrat neîncetat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
5 noiembrie 1961 Ioan XXIII inaugura facultatea de Medicină și Chirurgie, iar în 1964 Paul VI binecuvânta și inaugura «Policlinico Agostino Gemelli». Casa del Ragazzo din Foligno Scrie monsenior Spuntarelli: «L-am cunoscut pe don Calabria în 1921, împreună cu alți seminariști umbri [din Umbria]. Mă aflam ca soldat în serviciul spitalului militar din Verona. Într-o zi am decis să urcăm la San Zeno in Monte pentru a-l cunoaște pe acel preot sfânt. L-am văzut înconjurat de mulți băieți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cuvintele sale ne-au fost de ajutor pentru anii următori. Îl considerăm protectorul nostru. Credem că e normal să urce la cinstea altarelor». Don Giovanni Ciresola și «Coenaculum charitatis». Într-o zi s-a înfățișat lui don Calabria un tânăr seminarist, Giovanni Ciresola care era incert dacă să devină preot diecezan sau preot religios. Don Calabria l-a îndemnat pentru preoția diecezană. Tânărul l-a ascultat pe don Calabria și i-a rămas un ucenic devotat până la moarte, împlinitor credincios al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
învățăcei", în fața comisiei, a auditoriului militar din Suceava și a directorului Direcției bunurilor statului din Sfântul Ilie141. Scrisoarea din 11/22 ianuarie 1788 a episcopului Dosoftei Herescul adresată lui Daniil Vlahovici, învățătorul Școlii Clericale din Suceava, atestă prezența a 16 seminariști în trei clase. Dintre aceștia, cei aflați în "clasa de mijloc" și "cei care sunt în clasul al triile, au să mai rămâie în școală pe o vreme, să învețe până vor săvârși învățătură", iar "cei ce se socotesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
împotriva lui Balș, rezultă că, și atunci, în conducerea Consistoriului Episcopiei Bucovinei domnea corupția. Episcopul Daniil Vlahovici și mulți din sfetnicii consistoriali făceau un adevărat comerț cu demnitățile și posturile bisericești, vânzând funcțiile de egumen, asesor consistorial, paroh, iar promovarea seminariștilor în Școala clericală se făcea fără a ține seama de cunoștințele și meritele candidaților 218. În fața unor asemenea practici, căpitanul Bucovinei, Vasile Balș, care, încă din memoriul său din anul 1780 denunța cumpărarea posturilor în biserica ortodoxă, ca o practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
2 ani de studiu, cum fusese în etapa anterioară la Vârșeț, la 3 ani de studiu, dobândind și denumirea de institut teologic diecezan ortodox român, iar cursanții acestui for de cultură teologică și națională erau denumiți în epocă elevi, clerici, seminariști, teologi și abia spre sfârșit, în 1926, și-au dobândit titlul de student. Acest locaș de educație și cultură a avut un rol decisiv în viața bisericii și a culturii naționale, deoarece el a reprezentat simultan preparandia teologică a românilor-bănățeni
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este greu, că-i obositor, că toată noaptea vom merge în coloană de marș, că a doua zi va trebui să fim primii la în datoririle noastre (participarea la Serviciul Divin), ca și cum ne-am fi odihnit toată noaptea, seminariștii n-au cedat. N-am putut să mă folosesc de autoritatea de „șef” pentru că eram în clasa a VI-a iar cei pe care ar fi trebuit s-i refuz erau din clasele a VII-a și a VIII-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
apuse. În duminica aceea primii prezenți în biserică am fost noi cei ce participaserăm la obositorul marș de noapte. Luni însă, am fost chemat la Cabinetul Părintelui Director și am fost învinuit că încalc Regulamentul seminarului, că fac instigație între seminariști. După ce mi-a arătat gravitatea faptei și cum se pedepsește o astfel de încălcare a regulamnetului, a încercat să mă izoleze de cei cu care am plecat în marșul de noapte. La declarația mea că elevii n-au fost siliți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cele ce urmează, partea cea mai apropiată preocupărilor mele, deși programul manifestărilor a fost la fel de bine pregătit, bogat și variat, cuprinzând trei zile de sărbătorire. Pe când eram elev al Seminarului Veniamin Costache, între anii 1942-1945, această zi se sărbătorea separat. Seminariștii omagiau ziua în localul actualului Institut Teologic de lângă Sfânta Mitropolie, iar normaliștii în localul actual, și doar schimburile de delegații, de profesori și elevi, consfințeau ziua comună a patronilor spirituali. Primind invitație pentru prăznuirea zilelor școlilor reunite, m-a cuprins
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
numelor ctitorilor, directorilor și profesorilor plecați dintre noi), ochii mi s-au umezit, mental simțindu-i, aievea, în preajmă, prezenți la emoționantul eveniment. Parcă îi revedeam în biserică, simțindu-i mereu cu fața spre mine, din locul de unde, ca fost seminarist, cântam la strană, până când în 1948 buldozerul ideologic a scos religia din școli și a început sacrilegiul de a îndemna copiii să se îndepărteze de Dumnezeu. La orele 12, am fost invitați la un alt moment emoționant. Spectacolul, pregătit cu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]