440 matches
-
and Prejudice: American Cuisine, the French, și Godliness", în John Dean și Jean Paul Gabillet (ed.), European Readings of American Popular Culture, Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1996, p. 120. 196 John S. Caputo, ,,The Rhetoric of McDonaldization: A Social Semiotic Perspective", în Mark Alfino, John S. Caputo și Robin Wynyard (ed.), op. cit., p. 50. 197 Edutainment este un cuvânt-umbrelă alcătuit din education (educație) și entertainment (distracție, amuzament); eatertainment este alcătuit pe aceleași principii din eating (consumul mâncării) și entertainment (distracție
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aventură pentru a cita un titlu emblematic aparținînd unui corifeu al semioticii contemporane, Roland Barthes, aventură in progress ce contribuie la configurarea unui spațiu aparte în sfera științelor umane. În ciuda acestei tentative de colonizare ca și a diseminării sale, proiectul semiotic (aventura semiotică așa cum este descrisă de semioticieni și trăită de fiecare dintre noi) vizează stabilirea unui dialog real în cîmpul științelor omului. Terenul comun va fi cel al semnificației: riturilor și comportamentelor (analizate de antropolog), textelor și discursurilor literare și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
absența unor grile perceptive și descriptive. Aceste grile sînt deduse dintr-un model general bazat pe un corpus textual suficient de larg și evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs/fapt divers, zvon în interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inspirația morală a rămas aceeași: trebuia să i se provoce individului o comoție salutară și omul să devină neliniștit pentru a putea fi mai bine umanizat" (Alain Finkielkraut, 1996:55). Pledoarie pentru o cultură a semnului și comunicării, periplul nostru semiotic participă la ameliorarea competenței semiotice prin intermediul unui nou raport identitate/alteritate: plăcerea narării, a gestului elocvent, a obiectului semnificativ. "Scopul dorinței nu este plăcerea, ci relația", afirma Fairbirn, citîndu-l pe Freud. Tara hedonismului nu este imoralitatea, ci falsitatea lui. Cărămizile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
riguroasă a practicii științifice, pentru o fundare interdisciplinară a acestei practici, pentru joncțiunea fecundă limbaj/gîndire/acțiune. 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare Epistemologie a simțului comun, pod între natură și cultură (cf. ultimul congres internațional al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat Semiotics bridging nature and culture), semiotica este din numeroase rațiuni o disciplină a epistemei contemporane: * în era simulacrului, a realității virtuale și a simul-taneizării evenimentelor prin logica mediatică a imediatului, problema veridicității, a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lor ca instanțe orizontale și niveluri verticale ale semnificației va putea constitui un limbaj ce va permite să se vorbească despre sens, întrucît forma semioticii nu este altceva decît tocmai sensul sensului" (A.J. Greimas, 1975: 31-32). Altfel spus, demersul semiotic vizează descrierea condițiilor de producere/înțelegere a sensului. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii: ele sînt unități de suprafață din a căror selecție, combinare se poate descoperi jocul semnificațiilor subiacente "invarianța în variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
E mai bine să lăsăm istoria să răspundă. Cînd se face știință nu se știe niciodată dacă e cu adevărat știință, dacă e nouă și dacă are vreo perspectivă. Important e să lucrezi". Cu această injuncțiune realist-praxio-logică inaugurăm excursul nostru semiotic, divizat într-o semiotică generală sau teorie globală a semnelor și o semiotică descriptivă sau regională. 1.4. Semiotică generală/vs/semiotici regionale În ciuda dificultăților metodologice și a absenței consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apud Judith Lazar, 1993:38). Considerarea culturii în ansamblul său sub speciae semio-ticae nu înseamnă că întreaga cultură este doar semnificare și comunicare, ci înseamnă că "întreaga cultură poate fi înțeleasă mai bine dacă este abordată din punct de vedere semiotic" (Umberto Eco, 1982:43). 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? "Spirit al timpului", "modă", revoltă împotriva sclerozei intelectuale și instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco, Barthes-flanerii în "pădurea narativă", respectiv în universul semnelor culturii japoneze). Deplasarea de la logica structurii la discursul (logic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
critica literară sau teoria literaturii se instituie în metalimbaj al textului narativ, poetic, al genurilor discursive. Pentru Hjelmslev, metalimbajul este o semiotică adică o ierarhie nu de cuvinte sau fraze -, ci de definiții susceptibile să formeze un proces sau sistem semiotic. Metalimbajul nu poate fi decît exterior limbajului obiect, fiind conceput ca un "limbaj artificial ce comportă propriile sale reguli de construcție" (A.J. Greimas & J. Courtés, 1979: 222). 3.4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotice de semioză infinită: termenii noi sau complecși sînt interpretați prin imagini, diagrame, definiții de accesibilizare și în ultimă instanță corespondenții intraductibili din limbi străine (latină, engleză). Logician și filosof profund, Peirce introduce nuanțări subtile la fiecare componentă a triunghiului semiotic. Astfel obiectul este subcategorizat în imediat (obiectul în semn) și dinamic (obiectul mediat sau real pe care semnul îl indică, iar interpretul îl descoperă prin experiență colaterală). Bazîndu-se pe cele trei principii categoriale, Peirce distinge interpretantul imediat sau emoțional, investit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn; * legisemnul (type) sau modelul abstract al sinsemnului, "o lege care este semn". Tipul nu poate fi cunoscut decît prin intermediul ocurențelor (token), dar fiecare replică poate fi investită cu sens doar pentru că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care îi determină interpretantul. Toate cuvintele, propozițiile, cărțile și celelalte semne convenționale sînt simboluri (C.P. 2.292). Simbolul este o terțitate (Thirdness apud Peirce), o ens rationis bazată pe regularitate și convenție (C.P.4.464). Simbolul este semnul cu statutul semiotic cel mai controversat: pentru Hjelmslev este un non semn fiind o entitate monoplană, pentru Ogden-Richards este corespondentul semnificantului saussurian, iar pentru Saussure este semnul motivat opus celui lingvistic (nemotivat). Dar spre deosebire de această definiție "motivată" a simbolului (cf. CLG: 87), într-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apare pericolul diluției conceptuale și voalării frontierelor, sesizat deja de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de a depăși aproape totdeauna conceptele create și termenii aleși pentru a le desemna. În domeniul semiotic cel mai bun exemplu este poate conceptul de narativitate: cu ambiția la început de a ocupa doar clasa discursurilor narative, ea a încercat, evident, să-și construiască o sintaxă. Cercetătorii și-au dat seama că ea putea fi utilizată și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a "prestațiilor" lor, minimalizarea umanului redus la simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței gesturilor de acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast proiect semiotic avant la lettre cu o interesantă subcategorizare a comunicării în: * comunicare fără intenție de comunicare și fără schimb de idei (fiziognomia, rîsul, plînsul, simptomele medicale); * comunicare cu intenție de comunicare, dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
desenează o emisferă Ansamblul sistemului Mîna descrie cercuri îndreptate spre vorbitor pentru a reprezenta evoluția (internă) a gîndirii Parcursul Cele două palme față în față se apropie Condensarea (G. Calbris, D. Porcher 1989: 199) Gestul se înscrie într-un parcurs semiotic infinit permițînd în egală măsură concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unor critici (ambivalența termenului kinem care pare a fi similar fonemului în prima etapă -1952dar comparabil morfemului ulterior -1970), este neîndoielnic faptul că noua disciplină a furnizat impulsuri euristice semnificative, propunînd moduri noi de analiză a comportamentului nonverbal ca sistem semiotic și alimentînd astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și Nöth, 1990: 400-401). Comunicarea se realizează prin gesturi involuntare (încovoierea corpului în cazul descurajării, îndreptarea corpului în cazul unei bătălii cîștigate) sau prin gesturi voluntare, supuse unui cod (palmele în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Hénault, Anne, 1983 Narratologie. Sémiotique générale, Paris, Presses Univ. de France Hess-Lüttich, Ernest W.B., 1981 "Zur Notation multimedialer Kommunikation" în Lange-Seidl (ed) Zeichenkonstitution, Berlin, New York, De Gruyter, pp. 72-79 Hess-Lüttich, Ernest, W.B.ed, 1982 Multimedial Communication, vol 1 Semiotic Problems of its Notation; vol 2 Theatre semiotics, Tübingen, Gunter Narr Hess-Luttich, Ernest W.B. (hrsgb), 1992 Medienkultur-Kulturkonflikt, Westdeutscher Verlag, Opladen Hjelmslev, Louis, 1968 Prolégomènes à une théorie du language, Paris, Ed. du Minuit Imbert, Patrick, 1989 L'objectivité de la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1971 L'homme nu, Paris, Plon Lévi-Strauss, Claude, 1965 Le triangle culinare în L'Arc, 26 Lévy, Pierre, 1990 Les technologies de l'intelligence.L'avenir de la pensée à l'ère informatique, Paris, la Découverte Lieb, H.H., 1971 "On subdividing Semiotic" in Y. Bar-Hillel (ed) Pragmatics of Natural Language, Dordrecht,Reidel Lindekens, René, 1976 Essai de sémiotique visuelle, Paris, Klincksieck Lipovetsky, Gilles, 1983 L'ère du vide, Paris, Gallimard Lipovetsky, Gilles, 1986 "Narcisse ou la stratégie du vide" în Réseaux 16
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Semiotics: A Survey of the State of the Art" in T. Sebeok (ed.) Current Trends in Linguistics 12, The Hague Mouton Sebeok, Thomas, 1976 Contribution to a doctrine of signs, Indiana, Univ. Bloomington. Sebeok, Thomas, Umiker-Sebeok, Jean (eds), 1986 The Semiotic Sphere, New York, London, Plenum Press Sebeok, Thomas, 1987 " La doctrine des signes" în Degrès, 49/50, p. 15 Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction to Semiotics, Univ. of Toronto Press "Sémiotique" în Encyclopedia Universalis Segre, Cesare, 1979 "Du structuralisme à la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent). ANALIZĂ De la Louis Hjelmslev termenul desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă. Este considerată drept analiză în plan semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o realitate direct observabilă: orice literă scrisă lasă loc unor contururi și spații albe. Acestea formează negativul textului al cărui autor este însuși Dumnezeu și exprimă adevărul etern. La limită, ele se identifică cu divinitatea însăși. "Din punct de vedere semiotic, doar dimensiunea neagră operează ca semnificant cu înțeles, fiindcă numai ea comunică un anumit conținut cititorilor. Însă, din perspectivă mistică (și magico-religioasă n.n.), focul alb presupune un statut superior care, deși este lipsit de înțeles din punct de vedere semantic
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
PERSONAJ-ȘABLON. caracterizare compactă [block characterization]. O descriere (relativ) completă (din punct de vedere fizic și psihic) a unui PERSONAJ la una din primele sale apariții, prezentarea, printr-o singură intervenție, a TRĂSĂTURILOR unui personaj. ¶Souvage 1965. Vezi și CARACTERIZARE. careu semiotic [semiotic square]. Reprezentarea vizuală a articulării logice a oricărei categorii semantice sau, cu alte cuvinte, reprezentarea vizuală a MODELULUI CONSTITUTIV care descrie structura elementară a semnificării. În modelul greimasian, dată fiind o unitate de sens s1 (de ex., bogat), ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]