581 matches
-
știe aceasta și tenacitatea ei obicinuită sporește încă. După ce foaia franceză adaogă două citate, unul din "Romînul", altul din "Timpul", urmează: D. Cogălniceanu intră în cabinet ca ministru al afacerilor străine, iar d. C. A. Rosetti rămâne ministru de interne. Semnificarea ce se dă acestei combinații în lumea politică din București este accentuarea foarte vie a rezistenței României la pretențiile austro-ungare. [15 noiembrie 1881 ] ["MESAJUL CU CARE... Mesajul cu care M. Sa Regele a deschis ieri sesiunea Adunărilor legiuitoare se distinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foaie din București nu credem să fie în stare a compromite o situație politică. Cine afirma că promisiuni s-au făcut în cestiunea Dunării e d. Dumitru Brătianu bunăoară, a cărui venire la ministeriu în rândul trecut nici nu avea altă semnificare decât neutralizarea promisiunilor Boerescu. Cine-o afirmă încă sunt foile din Viena. Reproducem mai la vale un articol din "Presse" (numită "Presa veche"), apărut cu ocazia rostirii discursului de tron, articol substanțial în adevăr, cu totul deosibit de strigătele {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii și ritmul respirației, sporește presiunea sangvină și temperatura corpului, generând o stare generală de alertare a psihicului uman, începând cu „ascuțirea auzului” și continuând cu procesarea specifică a informației primite de la decodare, interpretare, semnificare până la selecție, retenție și acceptare (Hybels și Weaver, 1986). Ascultarea este așadar un demers deosebit de complex, polimodal și polivalent (activitate psihică, neurolingvistică, semantică etc.), implicând plenar creierul, trimițându-i pe căi aferente specifice impulsuri lingvistice adecvate/corecte (auzul fonematic), dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii și ritmul respirației, sporește presiunea sangvină și temperatura corpului, generând o stare generală de alertare a psihicului uman, începând cu „ascuțirea auzului” și continuând cu procesarea specifică a informației primite de la decodare, interpretare, semnificare până la selecție, retenție și acceptare (Hybels și Weaver, 1986). Ascultarea este așadar un demers deosebit de complex, polimodal și polivalent (activitate psihică, neurolingvistică, semantică etc.), implicând plenar creierul, trimițându-i pe căi aferente specifice impulsuri lingvistice adecvate/corecte (auzul fonematic), dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de analiză se referă la stabilirea frecvenței cu care apar temele și, eventual, specificațiile acestora în materialul analizat. -Producerea rezultatelor include atît sistematizarea datelor rezultate în urma analizei, cît și prezentarea acestora cu ajutorul tabelelor și graficelor. Interpretarea și explicarea rezultatelor presupune semnificarea și resemnificarea rezultatelor analizei, prin raportarea acestora atît la construcțiile teoretice care au fundamentat cercetarea, cît și la concluziile unor studii similare. Tehnicile de analiză a datelor calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate și diversificate. Astfel, De Singly
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai clar și mai relevant anumite principii și proceduri. Am spus că tema pare să fie permisivă; acest lucru se constituie Într-un avantaj și un 10 dezavantaj, În același timp: avantaj, pentru că ÎȚi oferă posibilitatea de a aborda problema semnificării și a contextului dintr-o multitudine de perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj, pentru că este cvasiiluzoriu să Încerci să faci trimitere la toți cei care și-au lăsat amprenta pe acest domeniu de studiu. În consecință, oricând
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de text ca entitate semiotică Într-o semiotică a comunicării, cum ar spune Eco. Prin el Înțeleg o Înlănțuire de semne produse cu scopul de a comunica. Textul este opus, astfel, semnului (care este unitatea centrală Într-o semiotică a semnificării - Eco 1982, p. 14). Diferența dintre enunț și text devine astfel doar una de perspectivă de abordare</citation> </footnote>. Faptul că scopul/obiectivul comunicării nu mai este de a vehicula o semnificație lingvistică (prin codaredecodare), ci de a transmite-recupera o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
limbajului poetic) a semnificației termenilor și expresiilor, precum și alte operații, iar ca „produs finit” vom avea o anumită „specializare discursivă” a acestuia, un anumit „jargon”. O determinare a principalelor „specializări discursive” ale limbajului natural va face Morris, prin corelarea dimensiunii semnificării cu cea a utilizării, la intersecția cărora se constituie un anumit tip de discurs, ca specializare a limbajului natural (cf. Sălăvăstru, 1995:144): Uzaj Mod Informativ Evaluativ Incitativ Sistemic Designativ Apreciativ Prescriptiv Formativ Științific Mitic Tehnologic Logico- mate- Matic Fictiv
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un dincoace de / en deça al iconului. Asemenea instanțe carențate tind să producă hipoiconi / hypoiconespe care subiectul percepției îi va stabiliza într-o manieră proprie și îi va repartiza valoric într-un fel care să-i permită suplimentul adecvat de semnificare. În penultima secvență a studiului, intitulată La loi des séries, Beyaert adaugă expunerii din L’égalisation des valeurs, o nuanțare. Suspendarea reperajelor iconice, sugerată prin unele figuri carențate, devine mai evidentă prin asocierea cu figurile seriale și de ornament. Autoarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tabloului meu” este un argument în plus pentru Beyaert de a califica pictura lui Matisse ca ofertă exemplară pentru analiza semiotică. Imaginile matissiene incită reflectarea, oferă posibilitatea descoperirii și precizării categoriilor și demonstrează că dimensiunea plastică tinde să-și asume semnificarea. Expunerea lui Beyaert despre culorile, profunzimea, senzațiile și spațiile interioare ale picturii lui Matisse are nenumarate calități. Nu pot fi enunțate decât puține pentru că, așa cum se întâmplă în mai toate abordările semiotice, textul este dens și nuanțat. Una din marile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ELEMENTE DE DINAMICĂ DISCURSIVĂ A PRONUMELUI ANDRA VASILESCU Capitolul pune în evidență câteva particularități ale uzului pronominal în limba actuală, raportate la constrângerile tipologice specifice sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus de limbă vorbită 1 și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu grad ridicat de planificare; dimpotrivă, sistemul limbii vorbite, spontane, puțin planificate, are caracter dinamic, deoarece rezultă prin actualizarea dialogică a unor ilocuții ancorate contextual. Diferențele care apar între prescripțiile normative și discurs rezultă din mecanismele pragmatice subiacente proceselor de semnificare în cadrul interacțiunii verbale și sunt posibile doar în limitele particularităților tipologice ale unei limbi date. Îndepărtarea uzului de formele standard prin opțiunile de care dispun vorbitorii se corelează cu opoziții funcționale specifice sistemului pragmatic al limbii, care, prin raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care include, în dimensiunea ei conceptuală, diversitatea stărilor materiei și a manifestărilor ei fenomenale. Conceptele științifice sunt calitative, adică numai modal semnificante și separante de modalități precum forma, relația, proprietatea, interactivitatea și conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate. Știința
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
dacă "obiectul luat în considerație [în cazul de față, imaginea, n.n.] este raportat la un sistem de valori subiacent, istoric sau ideatic" (Le Goff 6). În consecință, și o imagine artistică (nu numai o reprezentare mentală) are această relație de semnificare cu sistemele de valori (deși ei nu îi este subordonat simbolicul, în perspectiva lui Le Goff, cel puțin nu explicit). Dacă e așa cum apreciez, atunci ar trebui să obținem două ierarhii: sisteme de valori − simbol(ic) − imagine (semnificantă) și realitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe care, în realitatea imediată, socio-culturile par a le separa și diferenția. Studiile asupra imaginarului, la această nouă școală franceză, sunt interesate de intersecția proceselor de realizare de imagine (pe schema reprezentării) și de realizare de sens (pe cea a semnificării). Imaginea stă în raport direct cu toate activitățile de redare: duplicarea, dedublarea și redublarea (și, ca o consecință a acestora, cu dualitatea și duplicitatea, cu similitudinea și autenticitatea, cu aparențele și realitatea), raport definit în relație cu un model referențial
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
raportul dintre un substrat material și conținutul său reprezentabil sau imaginabil. Cele două procese numite anterior (de realizare a imaginii și de realizare a sensului) sunt însă diferite de tehnicile de reprezentare specifice artelor plastice sau de analiza modurilor de semnificare, specifice științelor limbajului. Ele se "traduc" pentru imaginar prin activitatea de simbolizare, care ține în același timp de mímēsis și de sēmeiōsis. Ca să închidă cercul conceptualizării acestei structuri, Thomas adaugă o accepțiune a simbolului ce servește afirmației anterioare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timp de mímēsis și de sēmeiōsis. Ca să închidă cercul conceptualizării acestei structuri, Thomas adaugă o accepțiune a simbolului ce servește afirmației anterioare: el este, în funcție de "limbaj", imagine sau cuvânt, derivat dintr-un proces complex de reprezentare și de semnificare (21). Programul cercetătorilor coordonați de Thomas nu se oprește însă la structură și la semnificație, ci se deschide metodologic și spre o altă dezbatere; surprinzător, în alt palier, fenomenologic, datorită relevanței majore a problematicii identității. Tipul de analiză și demersul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginar, tocmai în acest fel marcând distanța și făcând posibilă conștientizarea unor medii de existență atât de diferite ca substanță și ca formă. Utilizarea curentă a termenului de simbolul duce în mod comun la confundarea lui cu un mod de semnificare - în acest caz, e suficient să se vorbească de "semn" - sau cu un mod de reprezentare - și e suficient conceptul de "imagine". Thomas precizează că simbolizarea este un mod de desemnare, ce acoperă simultan atât procesul de reprezentare, cât și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
e suficient să se vorbească de "semn" - sau cu un mod de reprezentare - și e suficient conceptul de "imagine". Thomas precizează că simbolizarea este un mod de desemnare, ce acoperă simultan atât procesul de reprezentare, cât și pe cel de semnificare. Pe schema procesului semiotic, simbolul se comportă precum o construcție convențională, compusă dintr-un simbolizant − o bază materială complexă, de genul unei micro-narațiuni (spre exemplu, vânătoarea), al unui "complex" verbo-iconic corelativ (numele și însemnele heraldice), al unei imagini enigmatice (un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Modul de simbolizare este polisemic, este o răscruce a sensurilor multiple; el solicită un efort de interpretare (Thomas 25), într-o înlănțuire, posibil infinită, de structuri și de nivele optime pentru crearea simbolului. Raportul de simbolizare, opus față de modul de semnificare, operează prin discontinuitate, pentru că nu se trece direct de la simbolizant la totalitatea sensurilor care îl reprezintă: între cele două planuri intervine o fractură, din care rezultă că o parte a sensurilor rămâne ascunsă, cu toate că activă în memoria utilizatorului − el însuși
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la Tismana. Imaginarul puterii a absorbit în final atât modelele populare, cât și realitatea istoriei, căreia i-a conferit dimensiuni mitice (fondatoare pentru vechea cultură "națională"). Încadrarea obligatorie a fenomenelor vieții în câmpurile semantice ale simbolurilor arhetipale coincide cu procesul semnificării acestora, iar la nivelul ontologic, cu luarea în posesie a tuturor circumstanțelor realului, prin logos-ul culturii. Unui astfel de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la obiectele de cult, religioase sau propagandistice. În mod tradițional, obiectele de artă sunt în mod intențional înzestrate cu proprietăți perceptuale prin care dobândesc o natură simbolică ce trezește interesul estetic. Totodată, trebuie luat în considerare sistemul genurile artistice împreună cu semnificarea lor istorică, dar și formele artistice date. Din acest punct de vedere putem spunce că istoricitatea operei de artă oferă premisele ontologice ce stau la baza ei. Dar, în cadrul istoricității, standardele gustului se schimbă, la fel ca înțelegerea proprietăților și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mijloc indirect. Numele propriu, dacă nu operează ca numele comun o categorizare descriptivă, individualizează un element al realității. Prin urmare, aceasta este o categorizare individualizantă, diferită de cea transferabilă la mai mulți referenți a numelui comun, și constituie modul de semnificare al numelui propriu, iar nominația conferă statutul de individ prin ea însăși. V. definiție, etnometodologie, praxem. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP. Deși element al limbii generale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
singular. Autorul cărții despre Complexul bacovian și-a pornit demonstrația de la aceste premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care se transmite expresiei poetice." În termeni stănescieni, suntem în spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceste premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care se transmite expresiei poetice." În termeni stănescieni, suntem în spațiul ne-cuvintelor, punctul zero al semnificării, recurs la primordialitatea lingvistică, punct de plecare spre o nouă semnificare. Pregnanța semantică a substanței lirice este în directă proporționalitate cu simplitatea (aparent, accesibilitatea) expresiei. "George Munteanu asimila simplitatea artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]