811 matches
-
iar ca reflex o concentrare aproape gnomică a expresiei, ca în ciclul Aventura limbajului. Neliniștea în fața neantului - manifestă în poza romantică din placheta Lebede negre - devine o stare naturală în Lebede albe (1983), definită emblematic de poetul aflat în pragul senectuții: „Semnul de întrebare alb/Pe valurile-albastre plutește către moarte”. Elegiacul rămâne tonalitatea fundamentală a liricii lui Ț., poemele alcătuind un spectacol de idei și de imagini elaborate, atinse când și când de artificiozitate. O țesătură lirică, vădind tot propensiunea spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
și Solomon (cel care va exemplifica și figura monarhului în stare să îi covârșească prin înțelepciune pe supuși și pe vecini), marele stăpânitor, regele regilor (făptuitor al celebrei „judecăți”, pe care Învățăturile... o rețin), îndrăgindu-i, când se apropia de senectute, pe idolii unei păgânătăți detestabile și aflate sub interdicție divină: „Iar Solomon să află cu dânsele în curvie multă și-n toată necurățiia. Deci, deaca îmbătrâni Solomon, atât îi întoarseră muerile inima de cătră Dumnezeul lui Israel cătră dumnezeii lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
clipă. Emoția lui e întotdeauna legată de o circumstanță perisabilă, care ocupă adesea primul loc în arhitectura unui poem. Literatura română cunoaște destul de puțini poeți atât de hărțuiți de teama de singurătate precum acest poet împrăștiat în istorie. La vârsta senectuții, B. a descoperit iremediabila singurătate a marilor pasiuni. De când începe să-și pună întrebări esențiale, el are sentimentul pierderii identității: „Am zis că sunt și totuși nu sunt eu / Încerc să mă descopăr pe mine / Și descopăr mereu că-s
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
râul, copacul, schimbarea, fugit irreparabile tempus etc. 5. dimensiunea spațială: am trecut un râu; am trecut o vale 6. Titlul este o metaforăsimbol care aduce în primplan tensiunea ideatică a textului. Este sugerată trecerea timpului, parcursul existențial de la tinerețe la senectute, dar și metamorfozele basmului, adică drumul spre noi tărâmuri ale narațiunii, spre noi reliefuri ale poeziei. Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului confruntat cu trecerea. Simbolistica drumului duce cu gândul la ideea de schimbare, de metamorfoză, de evoluție către o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moral, evanescentă, o lume parcă din întâia dimineață a lumii. Se întâlnesc în carte poeme ale extincției, ale închiderii orizontului vieții, în așteptarea clipei tainice a comuniunii cu cosmosul (Oara a-nsirăril’ ei), o lume întoarsă de la rosturile ei. Abia la senectute poeta are timp pentru a se recopilări, în tentația de a ajunge ființă edenică, în consens cu firea, ca în poemul Caprili di Santorin. Cartea a fost tradusă și în limba franceză, sub titlul De dedans et de dehors. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
da viață ideii, dincolo de schema compozițional-programatică a ciclului, ce îi dă un aer ilustrativ, chiar tezist. Volumele Frunze, Poeme noi, Cadențe, Silabe, Ritmuri și Noaptea marchează întoarcerea la o poezie a eului, dominată de motivul timpului. În atmosfera crepusculară a senectuții, teme vechi se reiau într-o adiere, atotcuprinzătoare, de tristețe. Sub prăbușirea „timpului întreg” se naște un fior al viețuirii într-un limb al solitudinii totale, între viață și neviață. Poezia de dragoste, acum poezie a regretului și amintirii, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Ion Minulescu, Al. A. Philippide, Mihai Codreanu, Camil Baltazar, Virgil Carianopol, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Sașa Pană, George Lesnea, Radu Boureanu. După război, criticul a semnat pagini generoase și aplicate despre Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Mihai Beniuc, iar la vârsta senectuții s-a apropiat de creația tinerilor (pe atunciă Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Neîndoielnic, Vladimir Streinu ar fi putut elabora oricând o istorie a literaturii române moderne și contemporane din perspectivă estetică și cu o cumpănită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
întrebării adresate de Iisus apostolilor Săi a fost Dumitru Stăniloae. Adevărat preot mărturisitor 1 și părinte 2, având o surprinzătoare deschidere culturală - fiind capabil să-l citească, în tinerețe, pe Sherlock Holmes 3 și să-l citeze nestingherit, la vârsta senectuții, pe E.M. Cioran 4 -, emanând mereu „o umilință cinstită”, vorbind „în cuvinte simple, fără emfază sau retorică”5, profund absorbit de operele Sfinților Părinți și, de aceea, „scos din cotidianul societății”1, iubit și admirat de reputați teologi creștini de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca nucleu unificator al familiei. Un pandant al acestui roman e, într-o oarecare măsură, cel următor - Tătunu, însă în final accentul cade pe evoluția sufletească a eroului, în fapt un alter ego ce descoperă calea spre Dumnezeu, devenind la senectute monah. Mai bine marcată este această evoluție în romanul Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu. Mijloacele sunt cele ale analizei psihologice clasice, dar îndemânarea cu care sunt folosite dă o structură robustă romanului, pregătind logica și verosimila iluminare finală a eroului. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
și exigent cu sine însuși și cu elevii săi. A absolvit Școala normală de la Șendriceni în anul 1946. Pe parcursul anilor a obținut gradele didactice II și I, gradația de merit și titlul de învățător fruntaș. Din copilărie și până-n anii senectuții, flacăra dragostei de viață, de cântec și joc, dragostea de copii și de oameni a ars mereu în sufletul acestui fiu al satului. Născut și crescut în mijlocul hudeștenilor, legat trup și suflet de comuna natală, învățătorul Costache Jacotă a activat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și ai psihoterapiilor de esență umanist - experențială au conturat rolul creativității în creșterea, dezvoltarea personalității și în optimizarea umană. Creșterea trebuinței de stimulare și manifestare a creativității fiecărei persoane începând cu educația timpurie de la vârstele mici și până după vârsta senectuții, adeverind afirmațiile lui P. Ferrini “ Fără realizarea deplină a creativității fiecărei persoane viața socială devine monotonă, banală, restrictivă și plicticoasă, se izolează. Nu mai există strălucire, magie, diversitate sau schimburi de păreri”. Manifestarea unui efect de interacțiune din ce în ce mai puternic între
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde s-a aflat casa părintească și în care am crescut cei nouă copii se află acum doar o cumnată a mea, o femeie vrednică și primitoare, ajunsă și ea la vârsta senectuții. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce se va alege din frumoasa ei gospodărie după... Probabil că moștenitorii o vor vinde. Dar ce se va întâmpla cu amintirile mele? Vor fi vândute și ele? Le voi mai putea întâlni? Și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fructele mi se ofereau cu zeama și parfumul lor inconfundabil. Toate acestea și multe altele, încrustate pentru totdeauna în memoria afectivă, mă cheamă cu trâmbițele lor să le revăd, să le retrăiesc. Dau curs tot mai rar acestor chemări. Suflul senectuții se simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
nici cântărit, nici evaluat. Când amintirile plăcute dau năvală peste noi și le retrăim cu nostalgie, chiar prinși de griji ori de nevoi, le întâmpinăm cu bucurie. Trebuința de optimism Chiar dacă viața a intrat pe panta coborâtoare și lunecoasă a senectuții, Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai puține, Chiar dacă sănătatea este șubredă iar neputințele se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea te cuprinde și tonusul psihic scade mereu, Chiar dacă orizontul vieții capătă culoarea cerului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
încercăm să privim cu ochii minții înapoi, spre începuturile existenței noastre, spre miraculoasa vârstă a inocentei copilării. Trecutul, timp scurs pe nesimțite și adunat, secundă cu secundă în clepsidra vieții, și care ne propulsează, fără să ne dăm seama, spre senectute. Trecutul, seif al certitudinilor, împlinirilor sau eșecurilor noastre, în care scotocim, când și când, pentru a ne reîntâlni cu noi înșine, cei care am fost. Trecutul nu poate fi nici înfrumusețat, nici schimbat, nici abandonat. El ne însoțește, ca o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
într-un binefăcător lapidariu. Cioplite, gravate în piatră (adesea prețioasă), fericirea și durerea asigurându-se de durabilitate, prelungire a clipei -, exponatele au teme ce țin de pur și simplu profesia, chemarea de a fi om: iubirea, copilăria, natura, părinții, educația, senectutea, speranța, recunoștința, prietenia, înțelepciunea. Întruchipare a spiritului normalist, Domnu’ Vasile Fetescu prin viața-opera sa ne face cu îndreptățire să credem că, încă, nasc și la Moldova oameni. Marinică Popescu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
îngrădește accesul la cultură 193. Alte articole se constituie în elogii aduse poeziei și creatorului care-și asumă cu seriozitate rolul în societate. Consideră astfel că e mai demn de apreciat un poet care își păstrează acest statut până la vârsta senectuții decât un tânăr care se va lăsa după un timp de poezie 194. În acest sens, Ion Caraion pare să rămână fidel crezului său de tinerețe, continuând să scrie chiar și după ce iese din închisoare și părăsește țara. Poezia adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vizită lui Mihai la Cucorăni Botoșani. Cu acest prilej a făcut remarci demne de a fi consemnate. Ne-am confesat desigur și-n privința anilor ce s-au așternut pe umerii noștri. Iată ce mi-a spus: “Îți dorești o senectute frumoasă? Urmărește a fi în continuare activ și util. Și, mare atenție. Viața rămâne interesantă și frumoasă dacă îți continui preocupările, chiar și atunci când „motoarele” de care ne-am ocupat toată viața (dar nu mă refer la ele ci la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la trecut nu are viitor și, de aceea, nu trebuie cultivat ceea ce a fost, ci numai ceea ce este bun, iar viitorul nu poate fi întrezărit și vizat de mințile ruginite ale celor uzați, ajunși în faza cea mai înaintată a senectuții, ci numai de mințile tinere, care au în față deschiderea căilor vieții. Bibliografie Alinei, Mario, Origini delle lingue d΄Europa, vol. I-II, Società Editrice Il Mulino, Bologna, 1996 Attali, Jacques, Schiță de istorie a viitorului, Polirom, Iași, 2007 Bell
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu selectează nici un aspect favorabil, el le pune pe toate pe seama înțeleptei Brehnace. Aceasta pare a prelua trăsăturile benefice ale acvilei, care suportă încărcături simbolice strict pozitive. Mai puțin aspecte care țin de forța sa neegalată, căci Brehnacea, aflată la senectute, compensează prin puterea mult mai mare a înțelepciunii și a clarviziunii. Dar această dihotomie (pozitiv-negativ) nu era operabilă, în cazul acvilei, până la finele Antichității, mai bine spus până în momentul în care creștinismul a simțit nevoia să își creeze propriile alegorii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ba bine, Și-a găsit niște vecine, Stă la sfat... toată-s văpaie! Junghiul peste piept mă taie: Doamne, de-ar fi dat de mine, Ce bătaie!” Și în lirica lui Octavian Goga întâlnim imaginea unei mame îndurerate, la vârsta senectuții, pioasă, plângând aceeași înstrăinare, aceeași îndepărtare a urmașilor de spațiul protector al satului străvechi: „Așa... vă treceți, bieți bătrâni, Cu rugi la Preacurata, Și plânge mama pe ceaslov, Și-n barbă plânge tata...” („Bătrâni”) Duioșia cântecelor de leagăn, îngânate lângă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
postcomunism românesc. Lecția sa absolută de execuție publică a opozanților o reprezintă perioada 13-15 iunie 1990, pentru care Iliescru ar trebui nu doar blamat, ci adus în fața justiției și pedepsit măcar simbolic, dacă altfel nu este posibil (din pricina invocatei sale senectuți și a stării de sănătate precare). Meritul său în decembrie 1989 nu este real, ci confecționat: Ion Iliescu a fost propulsat de diferite grupuri de interese ca să preia puterea și a făcut-o ca atare, cu abilitate, profitând de tumultul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
dublul și martorul, pluriperspectivismul, plăcerea submersiunii în trecutele vremi ș.a.), dar nici nu depășește producția sa antedecembristă. Cezar Zdrăfculescu, protagonistul cărții, este un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și înfrunta, la senectute, păcatele tinereților. Redempțiunea se consumă prin identificarea sa cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului. Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
debut, Straniul paradis (1942), ale cărui povestiri se desfășoară la granița dintre vis, halucinație și realitate, conturând situații stranii și destine de excepție, și până la ultimul roman, E noapte și e frig, seniori (1983), poem în proză al toamnei și senectuții, temele centrale ale discursului auctorial, dragostea și moartea, străbat ca un fir al Ariadnei labirintul metamorfozelor unei proze a cărei evoluție se desfășoară pe durata a mai bine de patruzeci de ani. Personajele lui F., fie că este vorba de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]