5,850 matches
-
XX, fapt benefic, ăntrucăt e an avantajul poeziei a-și punctă continuitățile, a-și declară solul din care se nutrește. Pe direcția aceleiași elementarități structurale, cu răsfrăngeri, după cum am văzut, ăn planul corporalității, al conștiinței translucide și al unei vocații sentimentale, conectate la toposul originar, Ioan Tepelea acordă atenție lumii mărunte, "a boabei și fărămei". Că și Jean Follain, de altminteri, ăncearcă a surprinde demnitatea lăuntrica a lucrurilor mici, a așeza sub reflectoarele asociative ale limbajului liric aspectele lumii deprinse cu
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii, imagini ale timpului, viziuni ale sentimentelor, ideilor și mai ales ale poeziei an sine, himerica și golita de orice referințe personale, intime ori sentimentale din viața poetului. Volumul este un labirint al textului ingenios construit, aș spune genial, ăn care Nichita Stănescu ănchide o ăntâmplare a vieții lui producătoare de adâncă spaimă existențiala. Este un sentiment originar acesta, de cădere an durată, de azvârlire
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
o specie rară). Cineva a comentat că an Germania s-ar fi cimentat pământul peste rădăcini, ca să-l ăntărească). Las de-o parte revoltă subiectivă, poate, sau "sentimentalismul" (aș protesta: nu "ieftin" - măcar de-ar mai avea, toți, asemenea răbufniri sentimentale, de nu s-ar usca sufletele că iasca, adică una dintre marile primejdii care ne pasc). Aș preveni sí ironia unora, care ar referi faptul la o măruntă aventură, de interes pentru "partidele ecologiste": respectul pentru natură ar trebui să
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
echipa de cercetare sociologică monografica în satul Drăgus și avea coechipieri pe M. Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Ț. Vianu, dr. Mîțu Georgescu, Traian Herseni, Emanoil Bucuta, Lena Constante, de care, acum, prima oara se îndrăgostește. Relația lor sentimentală s-a consolidat în anul următor, în timpul cercetărilor din satul Runcu. H. Brauner și Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
carnea crudă pusă sub șea. Nenorocit, tînguios fel de a privi lumea la acesti urmași pașnici și cum se cade care sîntem ai lui Traian și Decebal. Totdeauna, - mai slabi din fire fiind - am tratat istoria în modul cel mai sentimental. Ca si cum noi am fi invidiat forță invaziei și puterea de organizare a "hoardelor" hunice, care speriaseră Europa. Măcar de-am fi speriat-o noi! Realitatea este că românul normal a admirat în secret întotdeauna, la unguri, tăria lor de caracter
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
majusculelor și al clișeelor, al dogmelor de nediscutat. De fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
reparcurge în grabă un "traseu formativ". În manualele de istorie din deceniile trecute, imaginea clasică a statuii lui Traian era mereu prezentă, dar nu și descrisă. Iar personajul istoric era tratat în două mari direcții: fie în cheie idealizata și sentimentală (clasa a IV-a, 1968: "Unul dintre cei mai de seamă împărați români a fost Traian. El a trait cam în aceeași vreme cu Decebal. Era un om înalt, frumos, înțelept și priceput în conducerea războaielor"), fie pe ton critic
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo, dacă "specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine titlurile care cer milă sau plasează produsul într-o poziție de inferioritate sentimentală; noroc că pe vremea Sărmanului Dionis nu era Eureka!), într-un text explicativ, regizorul Nicolae Mărgineanu scrie că a văzut în scenariul lui Răsvan Popescu (le même!) un "subiect fierbinte": pararazzi, prințesa Diana, scandalul sexual Clinton "trezesc atenția asupra subiectului
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
contrafăcut, ușor artificial și mereu alături (așa cum sună și unele replici, în special cele puse în gură "faimosului paparazzo", personaj cu a cărui incongruenta a avut de luptat Marcel Iureș). În schimb, de o mare naturalețe reușește să fie povestea "sentimentală" a filmului, care eclipsează - în ordinea viabilității artistice a vînătoarea jurnalistică. În rolul prostituatei Miss, care se agață de dragoste mai tare decît se agață de viață, Maria Ploae are o excepțională forță expresiva, profunzime, subtilitate. Mai toată distribuția propune
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
afecte, stări de melancolie, vibrații lăuntrice ale unor universuri pierdute, decît obiecte, lucruri și forme cu un statut cert și cu o existență indiscutabila. Întoarcerea către atmosferă domestică, în care o evidență duioșie față de inocentă kitschului se întîlnește cu grația sentimentală a unui anumit gen de art nouveau, este, de fapt, un joc intelectual, o demonstrație de supunere a realului și de luare în stăpînire a lumii prin codurile consacrate ale artei și prin subtilele convenții ale reprezentării. Prin obiectele sale
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
modă. Întrebarea este ce anume asigura succesul imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care toată lumea o cunoaște, dar puțini au analizat-o. La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental. Ea apelează la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care și-a pierdut copilul său să ne
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
Sîntem purtați de valul emoțiilor, tîrîți în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
știam (oricît de greu de înghițit ar fi o asemenea idee, pentru unii din noi, care încă se luptă zilnic cu obstacole concrete ale unui univers material, alas!). Odată cu golirea să de obiecte, se petrece și un fel de epuizare sentimentală a universului, dacă pot spune astfel. Obiectele mărunte din jurul nostru, acele repere cotidiene ale intimității fiecăruia, precum un stilou, un carnețel, o batistă, sau brelocul de la chei, reprezentau un suport afectiv al universului: în ele investeam energie emoțională, fie ea
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
azi de la Ț. V. "Locuința mea de vară E la țară; Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare De parfum și de amor..." (Vară la țară) Zău, a repet a dacă, în general, partea sentimentală a masmediei de azi bate simțirea bardului din Roșiorii de Vede (azi linie de cale ferată importantă). * * * Trebuie să mărturisesc că acest mic volum ferfenițit din Bibliotecă pentru toți pe care scrie Alexandru Depărăteanu, Doruri și amoruri, poezii partea I
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
la Gîndirea, Curentul, România (această din urmă un cotidian carlist, la a cărui direcție suveranul l-a invitat pe celebrul romancier) pînă la perioada postbelică, dominată de cenzură și de alte interdicții instituite de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
statutului de creator: "Femeile, iubind, de cele mai multe ori se depășesc. Bărbații de cele mai multe ori coboară. Putea să se întîmple și cu mine așa, acum cînd m-a ajuns ale demon du midia a deși mă simțeam neutralizat prin acrobația mea sentimentală, printr-un scepticism zeflemist, prin instinctul meu cu care îndată ce simțeam că o femeie amenință să mă acapareze, o înlocuiam cu alta figură de șah... Se anulau una pe alta. Le priveam pe toate că pe niște fapturi imperfecte, infirme
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
-mi că lucrurile sunt grave, deoarece cu prostia și reaua intenție nu e de glumit... Am glumit destul... Ironia se adresează doar celor care o merită!” Așa că, proiectata mea carte autobiografică („Viața mea e un roman” așa consideră orice coafeză sentimentală și orice speculant incult care și-a cumpărat un scaun de parlamentar), se modifică. În 2004 o vedeam după cum urmează: "Avatarurile unui personaj cu gură mare roman în capitole pe ani și pastile săptămânale, se va încheia, desigur, trist, blazat
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
plece în străinătate, dar nu se vede trăind într-o altă țară. O să mai merg, însă doar în excursie sau, poate, cu o bursa de un semestru ori două, când voi fi studentă. Vreau să profesez în România, sunt o sentimentală, nu-mi place să trăiesc printre străini sau să fiu obligată să vorbesc în altă limbă”, a spus Mara.
E în clasa a X-a, dar e ca şi admisă la Medicină () [Corola-journal/Journalistic/25498_a_26823]
-
a putea înțelege vocea timpului. 669. Nimeni nu poate fi în locul tău decât tu însuți. 670. Crede în lacrimile cuvintelor fiindcă acestea nu știu să mintă niciodată ci sunt mințite de cel care le folosește la minciuni. 671. Amintirea verii sentimentale dă căldura iernii singurătății. 672. De ce trebuie să cununăm osânda cu păcatul acestei lumi? 673. Adevăratul câștigător de cele mai multe ori nu este învingătorul ci învinsul. 674. Cum ar arăta bolta sufletului nostru fără lumina divină a stelelor unor amintiri ce
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Întrebat dacă a făcut vreodată sex cu patru femei deodată, primarul-dandy a răspuns negativ: „Nu, pentru ca nu umblu cu haimanale. Daca nu umbli cu haimanale, n-ai cum să aduci nici două fete cu care tu ai o relație normală, sentimentală, în același pat. Sigur, pe bani, se poate face ușor. Dar eu n-am făcut-o, nici nu-mi place. Nu am asemenea fantasme. Mie-mi place să cuceresc, nu-mi place să plătesc”, declară primarul Constanței.
Radu Mazăre, în pictorialul Playboy din noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/24670_a_25995]
-
cu un cert farmec, și Aura Garrido o interpretează pe Ea, o tânără nu neapărat inocentă, dar de o fragilitate care se lasă ghicită, fragilitate în care posibil se poate desluși conturul unei traume înrămate în retractilitate melancolică. O poveste sentimentală cu final trist? Posibil. Nu avem indicii clare și nimic nu iese la suprafață pe parcursul dialogului dintre cei doi. Șarmant, frivol, facil cu grație, dar nu stupid, infatigabilul Bartolo încearcă să o seducă pe fata pe care o descoperă la
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
text despre romanul secolului XX, scris pentru o întîlnire la Belgrad, unde n-a mai ajuns. E scrisul forțat, gratuit, precum viața gratuită, pe care nu le acceptă deopotrivă. Acestea înseamnă înstrăinare. Așa cum devin relațiile cu ceilalți. Într-un gest sentimental, însoțit de Doamna Adela, înainte să plece - aceasta - la Cîmpulung, pune „cîteva flori pe mormîntul mamei”. Face aceasta după ce, într-o zi, rămas singur, se întreba: „De cît timp nu m-am dus la cimitir, la mormîntul mamei mele? De
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
patrie.” În al treilea rând un misterios personaj din trustul Adevărul care seamănă ca două picături de apă cu redactorul șef al cotidianului. “Nu mai suport să am de-a face, vrând-nevrând, cu un anumit personaj din „Holdingul Adevărul", când sentimental ca o telenovelă, când țâfnos ca un fost șef de sală, bucuros să se tragă în poză cu felurite VIP-uri pentru o țâră de notorietate, haotic administrativ și cu veleități culturale pendulând între Paulo Coelho și Dan Diaconescu. Regret
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
am făcut sportman în toată puterea cuvântului, călăresc acum bine. Ieri am călărit șapte ceasuri, trei dimineața, cu bateria până la Chitila, patru după masă cu prințul Carol și Prințesa." Adresează poezii Florichii Rosetti, cu care poartă o lungă corespondență mascat sentimentală, în țară și din străinătate: "Și ești poate singură de tot pentru care păstrez și voi păstra și mai tarziu un sentiment... să zicem mai adânc" - în epoca această echivala cu o declarație. În 1912 își ia licență, în paralel
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
scos din rezerva la repezeala ca si cum ar mai fi contat ceva pe cîntarul crunt al războiului: ...și că încă de pe atunci, de prin 1941, făcea poeziile lui dulcege amintind de sfîrșitul secolului trecut, cînd lirica eminesciana îi buimăcise pe ațiți sentimentali confundînd poezia cu clișeele muzicii ușoare... Într-o zi, după ce adusese al șaptelea, sau optulea șir de poezioare mă luase de-o parte, - poate și pentru că, dintre toți, mă purtăm cu el cu cea mai prefăcuta amabilitate, mai mult falsitate
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]