1,101 matches
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vizuala învață mai ușor pe bază de scheme, desene, grafice etc.; 37 ¾ memorie auditivă când ochii se mișcă dreapta stânga; cei care au memorie auditivă vor reține mai ușor în timpul prelegerilor și este bine să învețe cu voce tare; ¾ memorie senzitivă când ochii vor fi orientați cu precădere spre dreaptajos. Memorarea intenționată poate acționa în doua feluri: ¾ logic, atunci când înțelegem ceea ce memorăm; ¾ mecanic, atunci când repetăm informațiile, fără a le înțelege. Este de remarcat faptul că informațiile memorate logic sunt mai trainice
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de la roșu, „o” de la oranj, „g” de la galben etc. Poate părea copilăresc, dar acest exercițiu îl puteți extinde la orice altă succesiune a cărei memorare este mai dificilă. Exploatați-vă tipul de memorie. Știind care vă este tipul (vizual, auditiv, senzitivă, nu trebuie decât să vi-l antrenați. 46 Cei cu memorie vizuală vor memora cu mai multă ușurință scriind. De aceea, vă sfătuim să scrieți și să rescrieți formulele sau demonstrațiile până când le puteți reproduce fără a mai consulta notițele
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu motoneuronii medulari - motoneuroni ce inervează motor mușchi ce execută mișcări fine și diferențiate, așa cum sunt mușchii degetelor. Alte fibre piramidale se conectează cu motoneuronii spinali prin intermediul a cel puțin un neuron intercalar. Neuronii intercalari au sinapse și cu neuronii senzitivi, deci în această situație comanda motorie corticală este modulată. Acest tip de fibre piramidale sunt destinate mușchilor membrelor, în special flexorilor proximali. Calea extrapiramidală este destinată impulsurilor ce controlează tonusul muscular, mișcările automate, semiautomate și cele voluntare asociate mișcărilor automate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
caracterizate prin contracții de tip tetanic fibrele musculare roz, de tip IIa sau intermediar, care au caracteristici morfologice biochimice și funcționale intermediare între tipurile precedente În mușchii flexori predomină fibrele tetanice iar în mușchii extensori și posturali fibrele tonice. Inervația senzitivă a mușchiului striat este realizată de aferente primare (anulospirale) fibre aferente tip Ia de conducere rapidă, care culeg informații de la nivelul regiunii ecuatoriale a fibrelor intrafusale cu sac nuclear și a celor cu lanț nuclear și de aferente secundare (în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
constituie acțiunea de deplasare a corpului sau segmentelor sale în spațiu față de un punct de referință și este sinonimă cu actul motric, element (tehnic), exercițiu (fizic), fiind un act reflex ce apare ca răspuns la semnalele ce vin pe căile senzitive. (Niculescu G., 2006) Caracteristicile spațiale ale mișcării sunt reprezentate de: traiectoria mișcării reprezintă drumul parcurs de corp sau segmentele sale între poziția inițială și cea finală; amplitudinea este mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale între două repere, exprimate în grade
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
dintr-un țesut conjunctiv lax, tapetat cu celule turtite, dintre care unele pot conține grăsimi, colesterol sau granule de pigmenți. În grosimea pieimater se găsesc numeroase vase arteriale, nervi (în marea lor majoritate de origine simpatică, deși există și fibre senzitive) și chiar celule ganglionare. Prelungiri piale pătrund împreună cu ramurile arteriale în substanța nervoasă, participând la constituirea barierei hematoencefalioce (sub formă de-microglie). După DAVID (3) celulele neuroepiteliului primitiv generează 6 tipuri celulare (106, 105, 102, 101, 97, 96): 1. Meningoblaste, care
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
care o separă de circumvoluția corpului callos (girus cinguli). În partea posterioară a feței interne a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS, este separată în patru circumvoluțiuni (olfactivă internă, olfactivă externă, orbitară mijlocie și orbitară externă) prin prezența șantului orbitar intern (olfactiv) și a șantului în formă de H. În contextul celor prezentate mai sus
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
imaginii corporale, stabilind relațiile spațiale ale eului corporal cu mediul înconjurător. Fața internă a lobului parietal se află între scizurile calosomarginală și cea perpendiculară internă. Ea delimitează lobul respectiv (posterior de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO este situată partea senzitivă a lobului paracentral care face parte din grupa ariilor 3, 1 și 2 pentru picior). Leziunile lobului parietal determină o simptomatologie complexă ce se află în raport cu topografia leziunii, în hemisferul dominant sau în hemisferul nedominant. Tulburările sensibilității subiective constau în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
simptomatologie complexă ce se află în raport cu topografia leziunii, în hemisferul dominant sau în hemisferul nedominant. Tulburările sensibilității subiective constau în apariția, sub formă de crize, a unui Sd. dureros sau parestezic, fără pierderea conștienței de partea opusă leziunii (crize JACKSONIENE senzitive), interesând segmente ale feței, membrului superior sau inferior în raport cu topografia leziunii pe parietala ascendentă (câmpurile 3, 1, 2) (unde schema corporeală este un homunculus asemănător cu cel descris la zona precentrală motorie). Crizele parestezice sau dureroase apărute prin lezarea câmpurilor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ca hipo- sau anestezie de partea opusă leziunii, topografia fiind în raport cu somatotopia leziunii. S-a constatat că este mai afectată sensibilitatea profundă cu pierderea simțului atitudinilor, topoagnozie și alterarea discriminării tactile. Uneori, se înregistrează la bolnavi un grad de inatenție senzitivă. Tulburările de sensibilitate se dispun, mai ales, către extremitățile distale ale membrelor având dispoziția „în ciorap” sau „în mănușă” dar, uneori, au o topografie pseudoradiculară. Leziunile zonelor parietale din spatele ariei senzitive determină astereognozie primară și adermolexie. Tulburările de schemă corporeală
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Uneori, se înregistrează la bolnavi un grad de inatenție senzitivă. Tulburările de sensibilitate se dispun, mai ales, către extremitățile distale ale membrelor având dispoziția „în ciorap” sau „în mănușă” dar, uneori, au o topografie pseudoradiculară. Leziunile zonelor parietale din spatele ariei senzitive determină astereognozie primară și adermolexie. Tulburările de schemă corporeală, care apar în leziuni ale ariilor parietale 39 și 40 din hemisfera nedominantă, se însoțesc de o hemiplegie stângă (majoritatea pacienților fiind dreptaci), sindrom descris de BABINSKI. La acești bolnavi au
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
înaltă, cu atât contrastul este mai slab (senzitivitate înaltă, viteză de circulație a sângelui subestimată, contrast slab) ! Dacă senzitivitatea este aleasă prea slabă, corespunzătoare unei supraestimări a vitezei sângelui, contrastul va fi de asemenea slab ! În concluzie, această tehnică este senzitivă față de viteza mare de mișcare a sângelui (nefiind aparent mai bună decât tehnica 3D-TOF !). Și această tehnică este pe cale de a fi înlocuită de ce-MRA care, deși are protocoale mai laborioase, are și rezultate mai complete ! ANGIOGRAFIA-2D-PC Are aceleași
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]