3,823 matches
-
vigoare a prezentei legi, până la momentul reținerii, de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control, ca fiind prejudicii. ... ... 34. Autorul sesizării susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) privind principiile separației puterilor în stat și legalității, ale art. 73 alin. (3) lit. h) și l) și ale art. 76 alin. (1) privind obiectul și majoritatea de adoptare a legilor organice, ale art. 77 alin. (2) referitor la cererea de reexaminare a
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
pentru România, președinții instanțelor supreme s-au pronunțat pentru unitatea magistraturii în cadrul aceluiași consiliu. Activitatea celor două secții ale CSM influențează (direct/indirect) întregul corp al magistraților, având în vedere legătura indisolubilă dintre judecători și procurori. Actualele reglementări ce vizează separația carierelor magistraților nu ar trebui să stea la baza unei segregații profesionale totale, în condițiile în care democrația prevede nu simpla coexistență a profesiilor, ci conlucrarea profesională. În fapt, de cele mai multe ori, nu există o finalitate a muncii
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în evaluarea de ansamblu a celor trei legi ale justiției adoptate de Senat în aceeași zi, conduc la o slăbire clară a poziției puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri din stat - executivă și legislativă, cu încălcarea flagrantă a principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale - art. 1 alin. (4) din Constituție. Practic, Plenul CSM este golit de atribuții, acestea fiind preluate de către cele două secții. Se poate afirma că nu mai avem de facto CSM, ci două
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
aceasta. ... 64. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că prevederile legii criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept și democratic, cu referire la valoarea dreptății, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitor la
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în evaluarea de ansamblu a celor trei legi ale justiției adoptate de Senat în aceeași zi“, conduc la o slăbire clară a poziției puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri din stat - executivă și legislativă, cu încălcarea flagrantă a principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale - art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 142. Referitor la această critică de ansamblu, Curtea reține că autorii obiecției de neconstituționalitate nu indică textele de lege care ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
flagrantă a principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale - art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 142. Referitor la această critică de ansamblu, Curtea reține că autorii obiecției de neconstituționalitate nu indică textele de lege care ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, critica fiind prea generală și referindu-se „la cele trei legi ale justiției“, astfel că această critică nu poate fi analizată. ... 143. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
exclud parcurgerea fazei camerei preliminare în procesul penal redeschis. Afirmă că, pronunțând deciziile menționate, instanța supremă a ignorat, pe de o parte, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, egalitatea în fața legii, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, independența judecătorilor și supunerea lor numai legii, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Curții Constituționale și efectele deciziilor instanței de control
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
comise de acesta, ci numai în cauza penală determinată. Susține că deciziile instanței supreme trebuie să se rezume strict la interpretarea legii, aceasta neputând modifica, completa ori abroga norme cuprinse în lege. Apreciază că, în caz contrar, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece instanța ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare, în dezacord cu dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (1). Susține, de asemenea, că, prin Decizia nr. 3 din 28
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.“ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), conform cărora statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, iar, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
și Justiție în ierarhia sistemului judiciar și la rolul său de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 19. În acord cu art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Raportat la aceste dispoziții constituționale, în jurisprudența
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
menționat, se circumscriu conceptului de „independență“-, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Răspunderea disciplinară a judecătorului este una dintre formele răspunderii juridice, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
124 alin. (3), art. 125 alin. (2) și art. 131 din Constituție. În acest sens, prin faptul că un politician stabilește cine devine/nu devine magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă a executivului în justiție, o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. Statutul magistraților militari este grav afectat, menținându-se sau chiar întărindu-se posibilitatea ministrului apărării naționale de a influența accederea judecătorilor și procurorilor în cadrul parchetelor și instanțelor militare și, indirect, cursul anchetelor penale sau chiar al
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ce privește promovarea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță fiind instanță supremă, exigența constituțională implicită, rezultată din art. 1 alin. (1) și (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție, este aceea că separația puterilor în stat și independența judecătorului impun ca evaluarea în vederea promovării să fie realizată de către funcționari ai statului care fac parte din puterea judecătorească, respectiv judecători (Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018). Totodată, în baza considerentelor antereferite
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
art. 290 din aceeași lege și anexa nr. 1 pct. B art. 2 lit. b) la aceasta. ... 224. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației puterilor, principiul securității juridice și exigențele de calitate a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 18 privind cetățenii străini și apatrizii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (3), art. 125 alin. (2) și art. 131 din Constituție. În acest sens, prin faptul că un politician stabilește cine devine sau nu magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă a executivului în justiție, o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. ... 305. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că admiterea acestora ar echivala cu transformarea judecătorului militar într-unul civil, care ar avea competența de a judeca infracțiunile comise de militari. Or, judecătorul, pentru a deveni unul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
clar și precis al normelor constituționale. Totodată, menționăm că este neconstituțională și reglementarea din art. 234 alin. (2) al legii referitoare la posibilitatea judecătorilor/procurorilor de a face parte din comisii de întocmire a proiectelor de acte normative. Se încalcă principiul separației puterilor în stat în sensul că un exponent al autorității judecătorești participă la redactarea unui proiect de act normativ. În realitate, nu judecătorii sau procurorii în mod individual trebuie să facă parte din aceste comisii, ci inițiatorul proiectului sau propunerii
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
afectează independența și imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea procurorilor [contrar art. 124 alin. (2) și (3) și art. 132 din Constituție]. De asemenea, deschide calea judecătorilor/procurorilor de a se implica în sfera de competență a altor puteri ale statului, încălcând, astfel, separația puterilor în stat [art. 1 alin. (4) din Constituție]; mai mult, acest text este, în același timp, și contradictoriu, contrar exigențelor de calitate a legilor prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție (din moment ce afirmă că un act
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
menționat, se circumscriu conceptului de „independență“ -, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 2/2012). Noua soluție legislativă consacră o relativizare a caracterului obligatoriu/general obligatoriu al deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale. Chiar dacă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ar fi interpretate în sensul că oferă competență Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în realizarea evidenței și managementului funcționarilor din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente, este încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 8. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 662 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264618]
-
Națională a Funcționarilor Publici are următoarele atribuții: [...] d) realizează evidența și managementul funcției publice și ale funcționarilor publici;“. ... ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - art. 3 alin. (2) - consacră unul dintre cele două tipuri ale controlului de tutelă administrativă, și anume
DECIZIA nr. 662 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264618]
-
fiind amânat la cererea avocatului autorului excepției de neconstituționalitate. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că reprezintă opțiunea legiuitorului de a institui separația funcțiilor judiciare, iar funcția de verificare a legalității trimiterii în judecată și a legalității administrării mijloacelor de probă este distinctă de cea de judecată. Numai în cadrul etapei judecății instanța se va pronunța asupra acțiunii penale. ... CURTEA, având în vedere
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
se realizează fără elemente orizontale între h = 0,30 m și 1,00 m. Înălțimea gardului este de minim 1,50 m. (2) În zonele pietonale se limitează accesul auto conform prevederilor din Tabelul 4.5. Tabelul 4.5 Limitarea accesului auto prin elemente de separație și siguranță Poziționare Soluții constructive permise pentru restricționarea traficului auto Stâlpișori rezistenți la impact Borduri supraînălțate Borduri obișnuite Parapete peste 60 cm Elemente prefabricate Stâlpi retractabili Înspre zone de siguranță în proximitatea intrărilor/ ieșirilor din parcări da, la pas de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
unor acte normative în domeniul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019“. ... 39. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%. “ ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informare și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]