709 matches
-
venirii lui Carol provocau în rândurile separatiștilor o anumită derută, observată de Ștefan Golescu la 2 aprilie 1866485. Pregătirea plebiscitului asupra principelui străin îi determina pe nostalgicii situației anterioare actului de la 24 ianuarie 1859 să declanșeze pe 3 aprilie acțiunea separatistă. Plasarea în fruntea mișcării a unui cunoscut pretendent la tronul Moldovei, în persoana lui N. Rosetti-Rosnovanu486, abătea atenția de la existența unei stări reale de nemulțumire în rândul moldovenilor față de centralizarea, considerată excesivă, promovată de Al.I. Cuza, accentul analizelor făcute
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Rusiei...", "dacă Moruzzi a luat parte la ultimele tulburări, el trebuie predat justiției"494. La fel percepea lucrurile și reprezentantul Franței la București, Tillos, care-și informa superiorii, încă din 27 martie, despre implicarea Rusiei într-o serie de acțiuni separatiste. Tot el arăta că, deși soluția prințului străin putea oferi Principatelor ordine și stabilitate, Curtea țaristă, dorind să neutralizeze politica franceză, susținea ideea aducerii unuia indigen 495. Neîncercând să facem o analiză a cauzelor acțiunii de la 3 aprilie, vom spune
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aducea în susținerea unei asemenea idei era format din seria de texte apărute în mai multe cotidiene franceze, în care se vorbea tranșant despre complicitatea Curții țariste 504. Dorind să liniștească spiritele, dar să arate și caracterul izolat al mișcării separatiste, aceeași presă românească își informa cititorii despre organizarea, în diferite localități ale Moldovei, dar nu numai, a unor acțiuni de mare amploare, în cadrul cărora populația își exprima încrederea față de proiectul Unirii, dar și în Carol de Hohenzollern 505. Manifestări în cadrul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de la 2 mai 1864, dar și calmul ce domnea în țară. O săptămână mai târziu, ambasadorul Franței în Rusia relata o discuție purtată cu Gorceakov, în timpul căreia acesta explica rezultatul plebiscitului prin teama ce apăruse în întreaga țară, după mișcarea separatistă 513. În ciuda covârșitorului scor obținut de Carol, discuțiile pe tema preluării puterii în România de către el continuau și în săptămânile următoare. Neexistând o opoziție articulată față de înlăturarea lui Cuza, în ședința Adunării Deputaților, deschisă la 28 aprilie 1866, câțiva deputați
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
utilizarea epitetelor de "albi" și "roși" îndemnând la "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Dincolo de retorica politică obișnuită, o intervenție de acest tip era generată, printre altele, și de unele informații venite din Moldova. Se anunța o revitalizare a mișcării separatiste, ilustrată și prin apariția unei broșuri ce pretindea că Unirea și principele străin nu se bucurau de prea mulți partizani printre moldoveni 526. Cunoscând doleanțele acestui curent, dar și din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
chiar convocarea unei adunări a deputaților, la Roman, pentru 25 iulie, în vederea unei discuții asupra viitorului Moldovei. O astfel de inițiativă, dat fiind și trecutul unora dintre ei, nu putea fi interpretată de autorități decât ca o nouă acțiune politică separatistă. Prezența mitropolitului Calinic Miclescu nu trecea neobservată nici cu acest prilej 535, așa cum, într-o perfectă concordanță cu spiritul epocii, implicarea evreilor în menținerea agitației separatiste era evidențiată de medicul personal al domnitorului, fără însă ca acesta să fi prezentat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dintre ei, nu putea fi interpretată de autorități decât ca o nouă acțiune politică separatistă. Prezența mitropolitului Calinic Miclescu nu trecea neobservată nici cu acest prilej 535, așa cum, într-o perfectă concordanță cu spiritul epocii, implicarea evreilor în menținerea agitației separatiste era evidențiată de medicul personal al domnitorului, fără însă ca acesta să fi prezentat și argumente pentru afirmațiile sale536. Preocuparea lui Carol I de a atrage de partea lui lideri politici din Moldova (și mai ales din grupul foștilor susținători
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat la 11 februarie 1866. Problema evreiască, pentru că la ea ne referim, avea să străbată o bună parte din istoria modernă a României
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să-și convingă cititorii asupra faptului că societatea românească dăduse dovadă de prea multă toleranță față de evrei și că orice libertate suplimentară acordată acestora ar fi afectat grav interesele românilor. După includerea evreilor în rândurile celor care participă la acțiunea separatistă din 3 aprilie 1866 de la Iași595, presiunile existente asupra membrilor Adunării Constituante în vederea neacordării cetățeniei române celor care nu erau de rit ortodox 596 nu mai suprindeau pe nimeni. Ceea ce se putea constata în lunile următoare era faptul că prea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
practicând o retorică interesantă, atrage public atenția asupra caracterului paradoxal al alianței formate între oameni politici pe care-i denumește "bărbați ai ordinii" și "răsturnătorii de meserie". Dincolo de modul plastic de a-și caracteriza adversarii, aruncarea întregii responsabilități a mișcării separatiste de la Iași din 3 aprilie 1866 în seama celor care se implicaseră în îndepărtarea lui Cuza trăda un subiectivism deosebit. Pentru fostul șef al guvernului român Nicolae Kretzulescu, intervenția fermă a executivului de la București față de mișcarea protestatară din fosta capitală
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
teren constituțional". Deși nu obținuse scorul dorit, doar o treime din deputați aparținînd grupării liberalilor radicali, Brătianu era la fel de interesat de problemele existente în țară și după alegeri, una dintre ele fiind situația din Moldova. Motive erau suficiente: revitalizarea mișcării separatiste ilustrată prin apariția unei broșuri în care se susținea faptul că moldovenii nu doresc nici unirea, nici principe străin și chiar o anumită izolare resimțită de unii dintre oamenii politici "de dincoace de Milcov", ce reclamau centralizarea excesivă din timpul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de donații, iar rețeaua ei globală de colectare de fonduri este clădită pe o fundație asigurată de instituții filantropice, organizații nonguvernamentale și alte instituții financiare, care folosesc site-uri web, chat room-uri și forumuri de pe Internet. Insurgenții din republica rusească separatistă Cecenia folosesc, de asemenea, Internetul pentru a publica numere de conturi bancare În care simpatizanții pot vărsa fonduri. Iar În decembrie 2001, guvernul Statelor Unite a pus sechestru pe bunurile unei instituții filantropice din Texas din pricina legăturilor sale dovedite cu Hamas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
din județele Covasna, Harghita și Mureș? De când un prim-ministru al Ungariei, vine în aceste ținuturi ale României, în mod frecvent, fără accepțiunea poporului nostru, a conducerii de stat și debitează cu ocazia unor reuniuni secuiești o serie de idei separatiste, incitând la secesiune și în final la dezmembrarea Statului Național Unitar Român. Cei de la Poarta Europeană tac, nu suflă o vorbă, ziarele din occident de asemenea, în schimb oficialitățile române, jurnaliștii sunt într-o alertă permanentă. De ce tace Bruxelles-ul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
consumat îndeosebi în plan extern, pentru ca factorii decizionali europeni să fie convinși că de modul în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să provoace o răscoală a populației de la nordul Dunării. Din aceste motive, diplomatul austriac credea că în aceste condiții soluția cea mai bună rămânea instalarea de către Poartă a unui caimacan pe o perioadă determinată, care să permită desfășurarea unor acțiuni separatiste 309. În condițiile discuțiilor desfășurate în cadrul Conferinței de la Paris, rolul lui I.C. Brătianu rămânea în continuare unul important. Chiar dacă primirea sa de către Napoleon al III-lea e discutabilă, în condițiile acuzațiilor ce i s-au adus la 1853, el avea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ai ierarhiei clericale, își exprima admirația față de Al.I. Cuza318. Publicarea unor asemenea informații în presa epocii contribuia cu siguranță la inducerea în rândul populației a unei stări de liniște, mai ales că zvonuri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 319. Din dorința de a arăta existența unei susțineri a opiniei publice europene față de actul de la 11 februarie, Monitorul Oficial și Românul publicau pe larg extrase din presa europeană. O caracteristică a materialelor ce sunt republicate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
poată să-și exprime opțiunea în favoarea menținerii sau desfacerii Unirii Principatelor. Dorind să înlăture eventualele suspiciuni provocate de temerile sale, privind anumite presiuni ce s-ar putea face în Moldova, diplomatul rus arăta că, deși nu credea în forța manifestațiilor separatiste, înțelegea cauzele ce le-au declanșat 366. Concluzia care se putea trage din dezbaterile desfășurate la Paris era că, din dorința de a-și prezerva cât mai bine propriile interese, Puterile Garante nu reușeau să ajungă la un punct comun
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
îi propusese tronul României prințului de Hohenzollern 378. În timp ce I.C. Brătianu, I. Bălăceanu și alți emisari români încercau să convingă Puterile Garante să accepte preluarea conducerii României de către Carol I, în țară guvernul român se confrunta cu o serioasă mișcare separatistă ce izbucnea la Iași pe 3 aprilie. Ținând cont de entuziasmul existent după actul de la 24 ianuarie, era greu de crezut poate faptul că după detronarea lui Cuza puteau să apară atât de repede zvonuri privind anumite tendințe de revenire
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ridicată la București, fapt sesizat la 24 aprilie și de baronul d' Avril, agent interimar al Franței. El remarca agitațiile din întreaga țară, fiind convins de rolul pe care-l putea juca refuzul prințului ales, la izbucnirea unei noi mișcări separatiste în Moldova și a unei revoluții în Muntenia. Deplasarea lui I.C. Brătianu împreună cu D. Davila la Dusseldorf era una cu un obiectiv foarte clar, și anume exercitarea unor noi presiuni asupra prințului prusac în vederea obținerii din partea acestuia a unui răspuns
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
credem că este o exagerare. În societatea românească din deceniul șapte al secolului al XIX-lea, proiectul unității statale beneficia de o susținere ce depășea cadrul unui curent ideologic anume, fiind asumat de toate forțele politice. Din acest motiv, acțiunea separatistă izbucnită la Iași, dar și în alte orașe din Moldova, în jurul zilei de 3 aprilie 1866, surprindea cu siguranță. Interpretările date au fost numeroase, ele mergând de la prezentarea acesteia drept o mișcare contestară la adresa noului regim politic 444 până la una
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
negarea ideii potrivit căreia înlăturarea fostului domn se realizase din voința unui grup restrâns de oameni politici bucureșteni. Prin astfel de mesaje, se spera în instaurarea unei stări de calm, mai ales că știri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 462. Necesitatea luării unor decizii rapide era subliniată și de oameni politici precum Titu Maiorescu, preocupat atunci mai mult de cariera universitară, dar atent totuși la ce se întâmpla și în viața publică. Maiorescu observa, de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să aibă simpatizanți mai ales în Moldova, chiar și după 11 februarie 1866. Printre aceștia, cei mai vizibili erau Alexandru Beldiman, Vasile Alecsandri, M. Kogălniceanu 466. Ultima, dar nu cea mai puțin importantă grupare politică, cunoscută sub denumirea de "Partida separatistă ieșeană" era formată printre alții din Costache Moruzzi, Eugen Aslan, Nicu Ceaur Aslan, Boldur Lățescu, Calinic Miclescu, N.R. Rosnovanu, Panaite Cristea, Constantin Aslan, Gh. Asachi, George Aslan 467. În doar câteva luni, apăreau noi grupări politice constituite după criterii precum
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Domnești de consultare a populației privind alegerea lui Carol I ca domnitor al României agita din nou apele politicii românești, dar pentru o scurtă perioadă de timp. Solidaritatea dintre autorii actului de la 11 februarie se resimțea imediat după izbucnirea mișcării separatiste din 3 aprilie 1866 de la Iași, care avea în fruntea ei pe Nicolae Rosetti Rosnovanu. Dincolo de coeziunea grupului de la putere care reacționează imediat în momentul apariției unui pericol, provocarea reală era aceea a creării, pentru cât mai mulți dintre români
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lesne observabile și din conținutul unor manifeste afișate pe străzile capitalei moldovene. În fața acestei situații, echipa ministerială condusă de Ion Ghica trimitea peste Milcov doi lideri politici importanți, Al. Golescu și Al. Lahovary, cu misiunea clară de a combate agitațiile separatiste. Apropierea alegerilor provoca deloc neașteptat, în perioada 26-31 martie, noi dispute politice desfășurate la Universitate sau acasă la Vasile Pogor. Pentru observatorii atenți devenea limpede existența, în mediul politic ieșean, a unei grupări favorabile guvernului de la București, alcătuită din Vasile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acelor puteri care, încă de la a treia ședință a Conferinței de la Paris, își exprimau îndoiala în privința dorinței românilor de a păstra Unirea Principatelor 483. Alarmate de zvonurile privitoare la tentația unor lideri locali din Iași de a declanșa o mișcare separatistă, autoritățile centrale îl numeau ca prefect pe Ștefan Golescu. Acesta îi descria în 28 martie, lui D. Ghica, ministrul de interne, situația găsită în localitate și sesiza numărul mare al antiunioniștilor, criza financiară, dezorganizarea administrativă, considerându-i pe evrei principalii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]