785 matches
-
lansa proiecte care să promoveze imaginea scriitorului în România de astăzi: festivaluri, premii, dezbateri publice și așa mai departe. Am considerat că într-un mediu concurențial trebuie să fii dinamic, inventiv, pragmatic.” Asociația acordă din 1996 premii anuale - cu intenția sesizabilă de a compensa eventualele injustiții ale nominalizărilor la distincțiile Uniunii Scriitorilor -, premii grupate în trei categorii și care își propun să acopere cele două nivele ale consumului cultural: cel elitar și cel larg, „de masă”. Astfel, au apărut Premiul ASPRO
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
de la o premisă falsă: „Oamenii sunt muritori/Românii sunt oameni - Deci, românii sunt pe moarte”. Folosită punctual, deducția se folosește mai ales în analiză și anchetă. d) Inducția Este un proces de generalizare. Se trece de la particular la general, lucru sesizabil în aproape toate genurile de opinie: editorial, însemnare, comentariu. (3) Ruperea din context și orientarea lecturii reprezintă două căi sigure de viciere, de pervertire a citatului: „Ion Iliescu bate câmpii: Proprietatea e un moft»”. Prin citarea sa normală, discursul citat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
particulare. Sub această ultimă formă apare și conceptul de model în cibernetică. Modelul este conceput, în acest caz , ca o oglindire a unor date și relații dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale -efective sau ipoteticemai simple, mai ușor sesizabile. Metoda modelării cibernetice se leagă strâns de metoda analogiei, acestea presupunând stabilirea clară a unor relații de analogie pe baza legităților sistemelor. Aceasta din urmă a dat modelării o funcție metodologică prin următoarele puncte de sprijin: acreșterea frecvenței folosirii metodei
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
situa decât în urma evenimentelor, cu toată încercarea scriitoarei de a susține convenția simultaneității prin scriitura fluxului interior (stream of consciousness). Însă vocile mai degrabă relatează și explicitează cititorului ceea ce trebuie văzut ca întreg, astfel încât caracterul tradiționalist al prozei e mai sesizabil decât și-ar fi dorit romanciera. Nucleul poemului dramatic Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (1975) este oglinda (simbol baroc al problematicii spiritului postmedieval, umanist și laicizant), care e un adevărat „semn iconic” al conștiinței prințului Dimitrie Cantemir, personalitate paradoxală
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
de puternică. Ceea ce caracterizează personajele feminine este trecerea rapidă de la o stare la alta și nesiguranța propriilor sentimente. Într-o vară sau, mai exact, niciodată descrie cu detalii pregnante etapele unei relații eșuate, de la indiferența mai mult sau mai puțin sesizabilă la o irepresibilă repulsie. Tăcerea marchează îndepărtarea progresivă a partenerilor, culminând cu momentul în care înstrăinarea devine definitivă: „...cortina de tăcere se aprinse dintr-o dată, iar între ei rămase doar un pumn de cenușă”. Neînțelegerile din cuplu se repercutează puternic
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
J.-J. Rousseau. Din rațiuni mai degrabă ideologice, traduce drama Emilia Galotti de Lessing, precum și un fragment din Don Carlos de Schiller. B. nu avea resurse de scriitor și va persevera în a face traduceri, eterogene în general, deși e sesizabilă preferința, pe de o parte, pentru literatura franceză, iar pe de alta, pentru scrierile privitoare la morală ori direct moralizatoare. În „Observatoriul”, dar și în „Familia”, „Amicul familiei”, „Transilvania”, „Telegraful român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Minerva”, apar în transpunerea lui aforisme și
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
publicații, între care și „Noul Pământ” (SUA), precum și redactor-șef la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Poetul B., format la școala „Echinoxului” clujean, se înscrie pe traseele lirice ale generației sale și, totodată, într-un plan secund și mai anevoie sesizabil, într-o linie de continuitate a poeziei transilvănene. În Muzeul de iarnă (1986), volumul de debut, B. cultivă o poezie a sensurilor grave, a esențelor, o poezie reflexivă privind condiția omului în lume, impactul acestuia cu o realitate de regulă
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
ne vor apărea bizare, suspecte. Nu mai avem timp să vedem ce se petrece într-adevăr cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
întotdeauna o imagine este imagine a ceva anume. Privind ca în oglindă cele lipsite de sens înțelegi mai bine relativitatea care le este proprie. Le poți recunoaște atunci într-o altă lumină, aparent mai nesigură sau mai estompată. Și devine sesizabil ceea ce în primă instanță nu se vede, de pildă caracterul lor echivoc, o anume dedublare pe care o suferă. În unele cazuri, sesizabilă devine latura lor simbolică, ireală. Sau acel element straniu sub care întâmpină bunul simț, paradoxul insolubil pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
proprie. Le poți recunoaște atunci într-o altă lumină, aparent mai nesigură sau mai estompată. Și devine sesizabil ceea ce în primă instanță nu se vede, de pildă caracterul lor echivoc, o anume dedublare pe care o suferă. În unele cazuri, sesizabilă devine latura lor simbolică, ireală. Sau acel element straniu sub care întâmpină bunul simț, paradoxul insolubil pe care îl aduc la vedere. Să fac aici o mențiune, în absența căreia s-ar putea înțelege altceva din ceea ce voi aduce în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cuprinsul acesteia. Ne dăm seama că astfel de precizări ale filozofului, clare și prudente, privesc totuși o experiență distinctă a gândirii. Este vorba de acea experiență în care lucrul gândit devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, să-i determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fără să țină cont de așa ceva. O face mai ales sub presiunea unor interese și pasiuni, când se înfruntă în el însuși dispoziții opuse. În definitiv, gândirea nu este niciodată pură, inocentă. Alături de jocul unor pasiuni, intervine ceva mai greu sesizabil. Este vorba de acele credințe de fond, durabile, pe care le subîntinde orice fapt de cunoaștere. Anevoie ajung conștientizate ca atare. Cel mai adesea rămân neștiute, în umbră, deși ne împing cu destulă forță într-o direcție sau alta. Reprezintă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acest gen de limită nu se poate descrie în felul unui obiect, ci se arată ca atare în chiar limbajul pe care l vorbim. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 111 101. Există și alte situații de acest fel, poate mai ușor sesizabile. Un poem, bunăoară, nu descrie o anumită stare a poetului, cum este cea de tristețe, nu are în intenție așa ceva. Tristețea poetului nu poate fi obiectul neutru al celor spuse într-un poem, ci ea se arată celui care este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sau al nonsensului, dacă privim altfel același lucru - cunoaște moduri variate, poetic și ludic, moral, me tafizic, religios etc. Trebuie luată în seamă aici noua diferență pe care Coșeriu o face între desemnare, semnificație și sens. Acesta din urmă e sesizabil la nivelul vorbirii concrete sau al discursului ca atare. Sensul privește „modul de gândire vizat într un enunț corespun zător, este conținutul propriu al enunțului respectiv.“ APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 135 131. 132. 133. Cu alte cuvinte, sensul presupune o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acestui veac se vede pe sine înțelept tocmai fiindcă nu crede așa ceva. „Dar înțelept vei fi [tu, Marcion,] doar dacă vei fi fost nebun [stultus] în această lume, crezând în cele nebune ale lui Dumnezeu [dei stulta]“ (V, 1). Este sesizabilă, în această replică, trecerea discuției sub o altă intenționa litate. La fel și atunci când spune că patimile Domnului constituie „singura speranță a întregii lumi“. Tocmai aceste patimi sunt necesare celui care caută o cale (V, 3). Așadar, în această nouă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele unei experiențe similare celei religioase. Nu vreau să spun că povestirea În fața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ne vor apărea bizare, suspecte. Nu mai avem timp să vedem ce se petrece într-adevăr cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întotdeauna o imagine este imagine a ceva anume. Privind ca în oglindă cele lipsite de sens înțelegi mai bine relativitatea care le este proprie. Le poți recunoaște atunci într-o altă lumină, aparent mai nesigură sau mai estompată. Și devine sesizabil ceea ce în primă instanță nu se vede, de pildă caracterul lor echivoc, o anume dedublare pe care o suferă. În unele cazuri, sesizabilă devine latura lor simbolică, ireală. Sau acel element straniu sub care întâmpină bunul simț, paradoxul insolubil pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
proprie. Le poți recunoaște atunci într-o altă lumină, aparent mai nesigură sau mai estompată. Și devine sesizabil ceea ce în primă instanță nu se vede, de pildă caracterul lor echivoc, o anume dedublare pe care o suferă. În unele cazuri, sesizabilă devine latura lor simbolică, ireală. Sau acel element straniu sub care întâmpină bunul simț, paradoxul insolubil pe care îl aduc la vedere. Să fac aici o mențiune, în absența căreia s-ar putea înțelege altceva din ceea ce voi aduce în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cuprinsul acesteia. Ne dăm seama că astfel de precizări ale filozofului, clare și prudente, privesc totuși o experiență distinctă a gândirii. Este vorba de acea experiență în care lucrul gândit devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, săi determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fără să țină cont de așa ceva. O face mai ales sub presiunea unor interese și pasiuni, când se înfruntă în el însuși dispoziții opuse. În definitiv, gândirea nu este niciodată pură, inocentă. Alături de jocul unor pasiuni, intervine ceva mai greu sesizabil. Este vorba de acele credințe de fond, durabile, pe care le subîntinde orice fapt de cunoaștere. Anevoie ajung conștientizate ca atare. Cel mai adesea rămân neștiute, în umbră, deși ne împing cu destulă forță întro direcție sau alta. Reprezintă curenții
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acest gen de limită nu se poate descrie în felul unui obiect, ci se arată ca atare în chiar limbajul pe care l vorbim. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 111 101. Există și alte situații de acest fel, poate mai ușor sesizabile. Un poem, bunăoară, nu descrie o anumită stare a poetului, cum este cea de tristețe, nu are în intenție așa ceva. Tristețea poetului nu poate fi obiectul neutru al celor spuse întrun poem, ci ea se arată celui care este cu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sau al nonsensului, dacă privim altfel același lucru - cunoaște moduri variate, poetic și ludic, moral, me tafizic, religios etc. Trebuie luată în seamă aici noua diferență pe care Coșeriu o face între desemnare, semnificație și sens. Acesta din urmă e sesizabil la nivelul vorbirii concrete sau al discursului ca atare. Sensul privește „modul de gândire vizat într un enunț corespun zător, este conținutul propriu al enunțului respectiv.“ APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 135 131. 132. 133. Cu alte cuvinte, sensul presupune o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acestui veac se vede pe sine înțelept tocmai fiindcă nu crede așa ceva. „Dar înțelept vei fi [tu, Marcion,] doar dacă vei fi fost nebun [stultus] în această lume, crezând în cele nebune ale lui Dumnezeu [dei stulta]“ (V, 1). Este sesizabilă, în această replică, trecerea discuției sub o altă intenționa litate. La fel și atunci când spune că patimile Domnului constituie „singura speranță a întregii lumi“. Tocmai aceste patimi sunt necesare celui care caută o cale (V, 3). Așadar, în această nouă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele unei experiențe similare celei religioase. Nu vreau să spun că povestirea În fața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]