2,502 matches
-
vizați în continuare fiind Sadoveanu, Camil Petrescu, Marin Preda. Acestuia din urmă i se dedică un pertinent eseu, ce contrapune forței începuturilor, naturaleții și dezinvolturii primei faze de creație, scrierile "postmoromețiene", căznite, lipsite de inspirație adevărată. E o "scurgere de sevă", o "dislocare narativă", explicabile doar prin efortul automutilant de adaptare la un sistem ideologic. Credem că intuiția autorului, deși nu neapărat originală, e foarte fină, fapt valabil și atunci când observă reducționismul călinescian, neîncrederea în iluminare a marelui critic, care "n-
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
va căuta în continuare, dizlocând Eternitatea, atingând și propulsând nadirul latent al creației în abis, spre centrul tuturor armoniilor ezoterice ale ființei-sufletul, și va continua să viseze identitatea ideală, propria individualitate proiectată spre universul universaliilor umane, prin iubire, în iubire, sevă vie ce se varsă în noi, prin noi, chiar prin fantastic." Dar chiar și asemenea elevi impresionează prin bogăția lexicului și cunoașterea gramaticii limbii române, ceea ce nu e deloc puțin. N-am să uit niciodată olimpiada de la Oradea. Am trăit
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]
-
clasic" se dovedește Caragiale. Dar în cuprinsul operei lui proza se arată a fi, prin traseul sinuos care ne poartă de la Temă și variațiuni la Calul dracului, mărturia unei tentații stăruitoare a clasicității. împlinirea finală a acesteia absoarbe cu nesaț seva mirabilă a folclorului - cel mai bătrîn clasic în viață: " - ...A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi... - ...nu s-ar povesti... a mormăit băiatul. - Bag sama pe ăsta-l știi... zice baba. - Știu numa-nceputul." 1 I. L. Caragiale
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
până la mijlocul anilor '80 comentariile critice ale lui Daniel Vighi (poate surprinzător pentru un prozator, cele mai multe dintre cele referitoare la scriitorii contemporani au ca țintă predilectă poezia) sunt corecte, dar destul de seci, din acest moment devin tot mai pline de sevă. Scriitorul a înțeles că proza și critica nu se exclud, artisticitatea devine evidentă, textele scrise atunci își păstrează și astăzi intactă prospețimea estetică. Primul text cu adevărat memorabil este cel publicat în România literară, în anul 1986, la moartea lui
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
din anii de debut, - femeia Gea Tellus, lucrare intitulată atunci de Vladimir Zamfirescu Trup absolut. O pătrunzătoare evoluție ilustrând în expresie - nu doar ancore mai vechi și mai noi de cultură, ci și potențialul de a extrage din cotidian, din seva rădăcinilor, imagini ale forței și gingășiei nurilor în floare, ale tensiunilor când aspre, când severe ale materiei și conștiinței, ecouri ale culpei, ale păcatului originar, alături de ecouri ale răscumpărării: iată câte ceva din ceea ce ochiul poate fi îmbiat să desprindă - ca
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
bat pe spate și-mi amintesc că nu ești creangă pentru o astfel de pasăre și că nu trebuie să mai cânt între frunzele tale reci, ci să cad în zigzaguri amare. Rădăcinile tale îmi scurtează sângele și îți tragi seva veninoasă din alte pământuri înghețate și pustii, rudimentar adormite.
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
Căci lumea aceasta haotică pune în derivă însăși corabia poeților. Numai zeii sunt poeme, iar ceea ce scriu muritorii durează doar în clipita stării de spirit a cititorului. Mai există mutația, eseistic vorbind ca în Acest poem, și dacă poeziile au sevă ca plantele care pier și renasc, se vor preface în zei. Altfel de unde să vină ei, zeii și îngerii?
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
deloc deranjat de acapararea poeziei de astăzi de către film, poveste, retorică, istorie ocazională, pictură, industriile sunetului muzical, senzaționalul jurnalistic, starea civilă, sociologie, articulațiile dichisite ale erotismului, altor tincturi alterând prin excese trăirea poetică prin care, de altfel, și-au tras sevele începuturilor lor.” La o poezie, așadar, nu pură, dar epurată visează autorul Ingeniosului bine temperat. Pentru un prozator, și mai ales pentru unul luat drept model de o întreagă generație personistă, așa cum este generația optzeci, lucrul pare cel puțin straniu
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
fiecărei mișcări și cât de multe nuanțe împrimate fiecărui gest! Or, mișcările ei, rafinate desigur - căci așa este construit întregul ei corp, atât în chip natural cât și prin exercițiu îndelungat - au fost de astă dată liniare, seci, lipsite de seva pe care numai participarea lăuntrică o poate da. În toate cele patru piese create de Russell Maliphant și interpretate fie de Sylvie Guillem (Solo și Two), fie de autor (Shift), fie de cei doi în cuplu (Push), s-a mizat
Sylvie Guillem la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5923_a_7248]
-
biologice microscopice și la suprarealismul unor Miro sau Tanguy sunt poate mai variate și mai pline de ludic decât capodopere timpurii, marcate de entuziasmul descoperirii unor teritorii necunoscute. Percepția noastră este însă alta. Le vedem reci, lipsite de culoare și sevă. Originea lor este legată de deplasarea operei lui Kandinsky spre rigurozitate geometrică, urmare a influenței suprematist-constructi-viste din timpul anilor petrecuți în Rusia sovietică (1917-1921), și, mai ales, datorită contactului cu teoriile artistice vehiculate în efervescentul mediu al școlii Bauhaus unde
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
adoptă o poziție demnă, veteranii se ridică, un jurnalist rus își scoate șapca. Se intonează "Uniune trainică a republicilor libere...", versuri ce nu mai corespund realității, dar care îi emoționează în continuare pe ruși, ce se hrănesc și astăzi cu sevele istoriei de odinioară. Președintele rus Dmitri Medvedev și premierul Vladimir Putin, aflați într-un balcon de-asupra mausoleului lui Lenin, scrutează de sus Piața Roșie, privirea lor reflectată pe un ecran mare imprimă spectacolului demnitate, respect. Apoi, liderul de la Kremlin
Tradiţionala paradă din Piaţa Roşie - o nevoie de confirmare a destinului de învingător. VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60641_a_61966]
-
fiind însoțită de o tresărire a vălului palatin. Cine îl citește pe Dan C. trăiește cu impresia că autorul are un soi de ventuze care prind impulsul cuvintelor, pentru ca apoi, convertindu-l într-un fenomen tactilo-gustativ, să-l încarce cu sevă estetică. Al doilea motiv este că, scriind despre Cioran, Dan C. Mihăilescu nu umblă cu mănuși: nu menajează și nu biciuiește, ci spune adevărul cu dezinvoltura celui care n-are de plătit servituți doctrinare. Pe scurt, dezbărat cum e de
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
par să-i spună ochii ei. Ea pare să-și fi dat seama ce face el, se plimbă să-și clătească ochii cu un pic de viață de pe scena Brewerului de sud, viețile astea sunt tinere, se înalță viguroase ca seva, pe când a lui e bătrână și pe ducă. Străzile astea obosite freamătă de viață. Vechile case cu ziduri comune au fost revăruite, reproiectate, modernizate cu marchize din aluminiu și cu balustrade de fier forjat care au început și ele să
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
Departe de a-și ascunde ori mistifica proveniența, d-sa încearcă a o reconstitui în liniile aspre, în culorile pestrițe ce-i caracterizează priveliștea și nu în ultimul rînd în profilul ei moral, aidoma unui sol din care își trage sevele temperamentale ca și, prea adesea, expresivitățile. Termenii de argou sunt puzderie: zulă, deblă, babaroase, huseni, carcaboase, țurăs, soileală, ciușcă, astereală, ciuin, mișighină, țumbaișpil ș.a.m.d. Niculae Gheran e o limbă rea, valahă. Circumscris zonei care ne-a dat o
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
și spada (1989), Șovăiala (2000) și Nerușinarea (2003). Cea mai recentă apariție editorială este Paloarea, un volum ce propune ca temă identitatea, mai precis construirea unui eu din fâșii identitare. Un demers desfășurat la mai multe nivele, ce își extrage seva din imposibilitatea definirii directe și imediate, dar și din încercarea constantă de a da un sens neliniștilor ființei. Lectura se soldează cu o concluzie amară, iscată atât de neputința de a aduna mănunchiurile și așchiile pe care le putem cuprinde
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
naturi feminine care, în loc să calce pe treapta evocării sentimentale, alege sunetul mat al laudelor postume. La Zoe Dumitrescu-Bușulenga simțirea ia forma conceptului, iar emoția e ferecată într-un lexic profesoral, de rigidă alură memorialistică. Parcă obișnuința didactică i-a uscat seva, iar morga de catedră i-a sleit spontaneitatea. Și astfel intuiești că, pentru viitoarea maică Benedicta, canonul academic nu a fost zorzon de paradă, ci formă intimă de manifestare a sufletului. Mai rar o asemenea ipostază în care sensibilitatea poate
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
atunci cînd privești filmele rămase cu ea. Atunci intuiești bizara ei alcătuire: o înfățișare androgină de straniu dozaj afectiv, o chiasmă aleasă în care categoria feminității este ținută în balanță de un cîmp de forță eminamente masculin. E ca și cum toată seva femeii a fost trecută prin sita cu găuri aspre a unei matrițe masculine. Iată de ce, pentru un ochi receptiv la detalii umorale, nu doar înfățișarea Zoiei Dumitrescu-Bușulenga emană o virilizare evidentă în muchia sprîncenelor, în proeminența pomeților și în prognația
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
din cele mai stranii impresii pe care ți-o lasă cartea: că, în latura culturii laice, personajele ei sunt atît de cunoscute că nu mai avem de-a face cu personaje vii, ci cu simboluri ținînd de tradiția secolului XX. Seva cărții vine din grația personajului principal. Steinhardt e un misionar prin vocație, unul din cei mai eficienți propovăduitori ai cuvîntului evanghelic, dar un misionar care acționează prin atracție, nu prin agățare. El nu face teorii, ci transmite emoții. Nu te
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
nu știu cui, a nimănui... Un fel de artă pentru artă a ultimelor respirații." (pp. 470-471) Dacă-l prefer, spuneam, pe romancierul O. Nimigean poetului e tocmai pentru că la acesta dintâi lirismul profund nu dă greș niciodată. Rădăcina de bucsau își trage sevele nu din bogăția senzaționalistă a evenimentelor, ci, dimpotrivă, din lentoarea austeră a desfășurării acestora. Confesiunea lui Liviu e mai mult decât periculos de personală, e solipsistă. Iar asta în asemenea măsură încât nu o dată se ivește între paranteze o voce
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
întreagă istorie, fără să apeleze însă la retorism ori la grandilocvența majusculelor. Aceste date ale lirismului lui Eugeniu Nistor sunt circumscrise riguros de criticul literar Cornel Moraru, care subliniază faptul că „lirica lui Eugeniu Nistor, luminoasă și melancolică, își trage seva din îndureratele coline ale Ardealului, ținutul de neuitat al copilăriei poetului. Cu Elegiile transilvane ne aflăm într-un spațiu nostalgic, al reveriei și confesiunii neliniștite, în care metafora limpezește versul, nu-l încifrează. Poetul, destul de dotat muzical, aspiră în continuare
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
față de prezent, Finkielkraut răspunde în cuvintele Simonei Weil: „Opoziția între trecut și viitor e absurdă. Viitorul nu ne oferă nimic în afară de ce îi oferim noi; dar, ca să oferim, trebuie să avem ce oferi, iar noi nu avem altă viață, altă sevă decât aceea a bogățiilor moștenite din trecut și digerate, asimilate, recreate de către noi înșine. Dintre toate nevoile sufletului nostru, nici una nu e mai vitală decât trecutul”. Răspunsul e splendid, dar ne lasă sur notre soif. Este absolut evident că prezentul
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
nemuritor care știe că moare” - Les Vivants et la Mort, 1978) este acutizată. Spre-moartea e aleasă în ambele sensuri ale termenului: alegere conștientă, autorăspundere și distincție, noblețe, însemn al diferenței. Aparținând deopotrivă vieții și morții, ființa poate extrage din amândouă seve durabile. 2. Situarea în „privilegiul de a fi disperat” - moartea degustată. Bacovia și Cioran secretă moartea ca pe un dublu al vieții. Moartea e extravitală, construită anume pentru a fi contemplată insistent, monoton, monocord. Textele nu se perimează, lamentoul atroce
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
facilă, o așează pe talgerele sufletești care-i pot regla ponderea, o pot echilibra. Starea confuză, panica obscură, angoasa recurg la instrumentul gnoseologic. Poezia cată a deveni meditativă pentru a face față impactului cu stihia existențială din care-și extrage sevele. Cel mai amenințător factor care planează asupră-i e socotit a fi incognoscibilul, echivalat cu Infernul. Destinul nostru pare a fi astfel oniric, realitatea însăși are o înfățișare onirică, „În care visează fiecare un alt vis / Despre care nu se
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
vedere economic", potrivit pesurse.ro. Ilie Șerbănescu este de părere că există firme private datorită statului, care le oferă un mediu prielnic. El subliniază că "Privații o vor duce mai greu, pentru că nu vor mai avea de unde să-și tragă seva, de la stat". Analistul a mai susținut că o sută de mii de societăți au intrat în insolvență în ultimii ani. A adăugat că, în România, sunt șase sute de mii de firme active.
"Criza abia acum începe în România". Vezi explicația by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50949_a_52274]
-
pachet de sancțiuni dure, care au limitat sever comerțul Sudanului. Înainte de adoptarea sancțiunilor, reprezentanți ai brandurilor de gumă de mestecat și sucuri acidulate au încercat să pună sub excepție exportul de gumă arabică, potrivit guardian.co.uk. Guma arabică este seva întărită a unor specii de salcâm, iar uscată și măcinată este folosită ca emulgator. Rebeliunea din Kordofan îi neliniștește pe cei care importă guma arabică Deși cifrele sunt greu de estimat, exporturile de gumă arabică ale Sudanului reprezintă circa 40
Criză de gumă de mestecat și Cola, după embargoul din Sudan by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56303_a_57628]