1,489 matches
-
fată până să se îndepărteze. Țipete, strigături, certuri. Dar... nimic, bietul Iepurilă deși era cald, nu mai avea suflare. Murise. Probabil, de frică. Rana de deasupra ochiului nu părea mare, însă colții ageri ai pisicii pătrunseseră adânc. Lacrimi de durere sfâșietoare curgeau acum, nu doar din ochii Georgianei și ai părinților, ci și din cei ai micuței Iepurica. Degeaba era certată pisica, răul era făcut, iar micuța vietate moartă. Simțind durerea provocată stăpânilor, Pițișor plecă în lumea largă să-și caute
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1476557123.html [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
în spuma apelor Într-un ocean amețitor Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un inocent odor Abandonat în cărucior La ușa unui ascensor Din bezna unui coridor, Precum un dor sfâșietor De graiul drag, nepieritor, De sat, de țară, de popor, De-al doinei plânset și fior... Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... E primăvară
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Martisoare_martisoare_romeo_tarhon_1393581818.html [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
peste tot doar împreună, dar suntem bătrâni de- acuma, avem fiecare familie, copii și nepoți .” Mi-i dor de mama. N-am mai văzut-o de mai bine de 10 ani. De ești copil sau bătrân, dorul de mamă este sfâșietor. Cine nu are mamă, mă va înțelege. Îi plăceau marțișoarele și florile de primăvară, cele de câmp și de pădure. Nu prea înțelegea ce-i cu acest 8 martie, Ziua Mamelor... Nu ne stimula să-i facem cadouri de ziua
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
urăsc bărbați astăzi va urăsc bărbați pentru nopțile nedormite și pentru diminețile de iarnă trezite în așternuturile reci ale așteptării pentru toate amantele știute și neștiute pentru iubirile voastre ascunse și vorbele frumoase rostite ca niște minciuni necesare pentru săruturile sfâșietoare de pe coapsă timpului va urăsc pentru că aveți nevoie de noi pentru că sunteți râul necesar existenței noastre fiindcă ne striviți cu aparentă indiferență în universul mic al mediului domestic astăzi va urăsc bărbați pentru că este prima zi de septembrie și că
ASTAZI VA URASC BARBATI de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473671812.html [Corola-blog/BlogPost/375631_a_376960]
-
noi pentru că sunteți râul necesar existenței noastre fiindcă ne striviți cu aparentă indiferență în universul mic al mediului domestic astăzi va urăsc bărbați pentru că este prima zi de septembrie și că noi, femeile suntem așa de romantice în această toamnă sfâșietor de tristă discrete cu primăverile anilor noștri pretențioase, pasionale și rafinate atât de frumoase în singurătatea noastră cotidiană, vestale eterne iubindu-vă că pe niște idoli de care avem nevoie permanent astăzi va urăsc, iubindu-vă neîncetat, bărbați! 1 sept
ASTAZI VA URASC BARBATI de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473671812.html [Corola-blog/BlogPost/375631_a_376960]
-
Ai revărsat, Părinte!” Apoi, spunea Vlahuță, a lăsat tăcut privirea în pământ ... După câteva minute de tăcere și-a împreunat mâinile, și ridicându-și ochii în sus, a oftat din adânc și a repetat rar, cu un glas nespus de sfâșietor: „Of, Doamne, Doamne!” O, Doamne, Doamne, zic, dă-ne puterea să-l înțelegem și să-l iubim pe Eminescu al nostru! Referință Bibliografică: 163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 745, Anul
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_vavila_popovici_1358205476.html [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
aduce-n gând, în paralel cu discuțiile de lângă masa joasă, pe Dante Alighieri, născut în minunata Florență, nu departe de viile din Chianti. Ei vorbeau, dar eu la asta mă gândeam, la Dante, cu iubirea lui de la 9 ani, cu sfâșietoarea lui iubire de Beatrice, pe care nici n-a sărutat-o măcar și care nu s-a împlinit niciodată. Dar lacrima lui Dante, o lacrimă poate ca de Chianti, a devenit cerneala versurilor cu aripă de geniu, bucurându-ne cu
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1463013314.html [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
Dumnezeu...”, „... spre mine”, fiindcă astfel este bine evidențiată acea filiație a ființei și conștiința că unitatea acesteia nu e posibilă fără credință și fără iubire față de cei care ți-au dat viață. Poetul este elegiac, dar fără dominanța unor tonuri sfâșietoare; are simplitate în expresie, fără să renunțe la simbolistică și metaforizare; are patos, când mai moderat, când mai accentuat, dar strigătul i se oprește, de multe ori, într-o împăcare senină cu destinul, deși nu lipsesc nici notele răzvrătirii.În
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437490154.html [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
noastre zilnice înghețau ca în niște diorame, timpul stătea în loc, iar istoria mută tindea către preistorie. Târziu, foarte târziu, atunci când ultimele sensuri ale acestui domino absurd tindeau să se aneantizeze, să propulseze totul în haos, s-au auzit țipetele pescărușilor. Sfâșietoare, premonitorii, ca scâncetul inocent al unui nou-născut. M-am trezit brusc și m-am privit în oglindă. Am văzut două chipuri, iar uriașa teamă care m-a cuprins m-a însemnat pentru totdeauna, simțeam că m-am prăbușit odată cu valurile
MIHAI IUNIAN GÎNDU by http://confluente.ro/articole/mihai_iunian_g%C3%AEndu/canal [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
noastre zilnice înghețau ca în niște diorame, timpul stătea în loc, iar istoria mută tindea către preistorie. Târziu, foarte târziu, atunci când ultimele sensuri ale acestui domino absurd tindeau să se aneantizeze, să propulseze totul în haos, s-au auzit țipetele pescărușilor. Sfâșietoare, premonitorii, ca scâncetul inocent al unui nou-născut.M-am trezit brusc și m-am privit în oglindă. Am văzut două chipuri, iar uriașa teamă care m-a cuprins m-a însemnat pentru totdeauna, simțeam că m-am prăbușit odată cu valurile
MIHAI IUNIAN GÎNDU by http://confluente.ro/articole/mihai_iunian_g%C3%AEndu/canal [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
până să mă apropii de pat. Am strigat-o ușor, să n-o tulbur cu prezența mea: „ ce mai faci, mamă dragă?” Deschizând ochii, a avut o tresărire, și lacrimile închise pentru totdeauna într-un colț de suflet, se zbăteau sfâșietor... în timp ce-i țineam mâinile firave, într-ale mele. I-am șters transpirația de pe frunte și i-am mângâiat părul, încercând să-l așez cât de cât, atât cât mai era de așezat. Într-un târziu, timp în care în sufletul
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1441544582.html [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
dacic, Mai român și simțitor Decât tine, om, ce tragic Vei trăi după ce mori... Nu e vreun bărbat de țară Cu suflet mai trăitor Pentru vatra milenară Azi umbrită de greu nor, Nu e un român mai mare, Glasul tău sfâșietor E al neamului ce moare Fără tine, domnul lor! De durere și-ndurare Ce n-o cer dușmanilor, Nu-i durere grea mai mare Decât cea de trădător, Tu, mărite crai de frunte Cu glasul potopitor Izbești muntele de munte
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tu_marite_romeo_tarhon_1354064639.html [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
Acasa > Poezie > Amprente > TOACA Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Se-aude glas de toacă pân’ la cer Și relele din lumea asta pier. Se-nalță glasuri din morminte... Sfâșietoare rugi de oseminte! Un clopot liniștea destramă Cu al lui vaier de aramă... Pe culmi se-nalță cruci semețe Sfidând albastrul cu a lor tristețe. Răsună toaca pe la mănăstiri Chemând la rugă ale noastre firi; În ceruri oștile se-adună
TOACA de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461864674.html [Corola-blog/BlogPost/378385_a_379714]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : „ȘOCUL” Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel : „Șocul” Un șuierat prelung, sfâșietor, ca un bocet disperat pătrunde adânc sufletele celor aflați pe aripile bulevardului din centrul Bucureștiului. Fiecare părticică a corpului tresare. Fiori reci parcurg succesiv, fiecare centimetru al coloanei vertebrale. Dacă erai fericit, liniștit , visător, totul s-a spulberat într-o
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1432457751.html [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
al nemărginirii. Pe cearceafurile albe, parcă aruncase cineva petale de maci roșii ca focul. Păreau pictate de cineva într-o culoare intensă, purpurie, roșie ca sîngele... Maria leșină în fața mea. Am luat atunci telefonul și am sunat. Un șuierat prelung, sfâșietor, ca un bocet disperat pătrunde adânc sufletele celor aflați pe aripile bulevardului din centrul Bucureștiului. Fiecare părticică a corpului tresare. Fiori reci parcurg succesiv, fiecare centimetru al coloanei vertebrale. Dacă erai fericit, liniștit, visător, totul s-a spulberat într-o
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1432457751.html [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
folositoare fiarei bipede. „Calderon”, un delfin extrem de inteligent, care obișnuiește să se apropie de oameni din curiozitate, este ucis cu cruzime, nu oricum, nu dintr-o dată. Acești „bravi” tineri, deveniți adulți, înfig în trupul lui cârlige, le sfâșie carnea... Țipătul sfâșietor al unui delfin, lăsat intenționat să moară încet, în chinuri, seamănă cu al unui copil. El moare lent, în propriul sânge în care se scaldă și asasinul, el, OMUL. Masacrul comis de acești tineri „occidentali” împotriva unor viețuitoare nevinovate, nu
MASACRELE MILENIULUI TREI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Masacrele_mileniului_trei.html [Corola-blog/BlogPost/344853_a_346182]
-
folositoare fiarei bipede. „Calderon”, un delfin extrem de inteligent, care obișnuiește să se apropie de oameni din curiozitate, este ucis cu cruzime, nu oricum, nu dintr-o dată. Acești „bravi” tineri, deveniți adulți, înfig în trupul lui cârlige, le sfâșie carnea... Țipătul sfâșietor al unui delfin, lăsat intenționat să moară încet, în chinuri, seamănă cu al unui copil. El moare lent, în propriul sânge în care se scaldă și asasinul, el, OMUL. Masacrul comis de acești tineri „occidentali” împotriva unor viețuitoare nevinovate, nu
MASACRELE MILENIULUI TREI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Masacrele_mileniului_trei.html [Corola-blog/BlogPost/344853_a_346182]
-
viață fără de noroc, își șoptea acum printre gândurile ce răscoleau suspine! -O, tu, zăpadă acoperă-mă cu valul tău, ca să nu mai simt durerea, striga cu glasul stins inima sa! Dar... iarna avea gura pecetluită... încremenise parcă. Simțindu-i durerea sfâșietoare, ordonă norilor să oprească ninsoarea iar vântului să înceteze. Ochii miresei lăsau să curgă o ploaie de lacrimi sărate, ce dansa frenetic pe obrajii înroșiți de ger. Erau sclipiri de diamant ce izvorau din sufletul său și care îi scrijeleau
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
constatat cu groază și uimire Că pot chiar eu ucide-n apărare și iute citire Am dat Psalmilor izbăvitori de suspin și plâns Redă-mi Doamne iarăși partea mea de surâs! Altădată psalmistul înțelept și binevestitor Destăinuia Domnului necazul lui sfâșietor Pe vrăjmași îi bestema, Pe Domnul îl implora Doamne! Cercetează pe cel drept și credința să! Buzele dușmanilor au grăit deșertăciuni În loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu as strigă : zdrobește brațul celui păcătos! Aș zice: iartă-l, luminează-l
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Papa_beatificat_si_prea_fericitul_patriarh.html [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
mai atingă cu talpa picioarelor scumpul pământ al patriei iubite. Doamne, ce-i minunea aceasta? Prin fața scenei trec șiruri nesfârșite de români, răpuși de dor de țară, iar în fruntea lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
voi puteți să deveniți, dacă vreți, o bijuterie superbă care să strălucească în lumina reflectoarelor vieții. Trebuie doar să vreți! Trebuie să vă doriți! Dar mai ales să nu abandonați nici o clipă CREDINȚA și SPERANȚA că la sfârșitul acestui foc sfâșietor care este DUREREA va așteaptă bucuria împlinirii, a desăvârșirii voastre ca oameni. Dragilor, nu vă îmbăt cu apă chioară... Doamne Ferește... însă vreau să știți că tot începutul are un sfârșit... fie că este vorba de un lucru bun sau
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1461782665.html [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
Acasa > Strofe > Amintire > FELINĂ Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului FELINĂ Alunecă în pas ușor și toată-i încordată, privește prada lung și fix și sare... ce ciudată! Un strigăt lung, sfâșietor, răzbate dintr-o dată, este regretul viselor din noaptea înstelată. Ș-atunci când prada-i devorată, Ea pleacă iar, călcând ușor, șireată, iute și vicleană, cu ochi avizi, sclipind de amor. Urmează aceeași nemișcare, o așteptare de moment, fixându-și prada, iarăși
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Felina.html [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
o conștiință trebuie să simtă durere și să moară. Traducerea în limba română a acestei opere, nominalizată în anul publicării ei la Premiul Pulitzer, trebuie privită drept ceea ce este cu adevărat: un eveniment.“ - Mircea Cărtărescu „O călătorie de o sinceritate sfâșietoare printr-una dintre cele mai sumbre încăperi ale sufletului omenesc.“ - Daniel Goleman „O imagine caleidoscopică și fascinantă a depresiei.“ - James Watson, Premiul Nobel pentru medicină, descoperitorul ADN-ului „O carte fascinantă și empatică... Captivantă, de largă respirație, lipsită de prejudecăți
Demonul amiezii. O anatomie a depresiei by http://uzp.org.ro/demonul-amiezii-o-anatomie-depresiei/ [Corola-blog/BlogPost/93547_a_94839]
-
a stimulat creația lirică a psaltului.Doar era epoca serenadelor cu acompaniament de cobză și nai sub clar de lună unde stihurile circulau pe cale orară, iar amanții, logodnicii sau iubiții, singuri ori însoțiți de tarafuri lăutărești cântau sub ferestre, cu sfâșietoare ah-uri și of-uri versuri ca acestea: Frunză verde și-o lalea N-am cuțit că m-aș înjunghia Văzînd ibovnica mea Pe brațele altuia... În 1828 întemeiază o nouă familie răpind-o pe frumoasa Anica, nepoata stareței Platonida
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1471769706.html [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]