597 matches
-
am găsit grohăind, mânjiți de sânge și ronțăind sătui capul băiatului. înnebunit de groază m-am repezit în ei cu mâinile goale, lovindu-i cu pumnii, cu picioarele, scoțându-le ochii, mușcându-i și lăsându-mă mușcat, zgâriindu-i și sfârtecându-le carnea cu unghiile. Abia a doua zi dimineața, plin de răni și mușcături, cu ochii injectați și mintea rătăcită, am căzut în nesimțire pe cadavrele porcilor. I-am îngropat la un loc cu resturile pruncului, căci o parte din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul roții unei fântâni, învârtit cu încetul de doi jandarmi; iar celălalt, sfârtecat pe dinăuntru de șoareci înfometați, introduși în măruntaie printr-un tub fixat în anus. Zlota a fost băgat gol într-un butoi etanș închis, doar cu capul afară și pus în bătaia soarelui, în mijlocul târgului, la răspântie de drumuri. De
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care am ales să locuim. Trebuie deci imitată lucrarea zeilor, cosmogonia. Nu este lucru ușor, pentru că există și cosmogonii tragice, sîngeroase: iar pentru că imită gesturile divine, omul trebuie să le repete. Dacă zeii au fost nevoiți să doboare și să sfârtece un Monstru marin ori o Ființă primordială ca să alcătuiască apoi lumea, omul trebuie, la rândul său, să-i imite atunci când își clădește o lume a lui, o cetate ori o casă. Construcțiile cer așadar jertfe sângeroase sau simbolice, despre care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
imită pe zei. O astfel de imitatio dei implică uneori, pentru primitivi, o mare responsabilitate. După cum am văzut, unele sacrificii sângeroase își găsesc justificarea într-un act divin primordial: in illo tempore, zeul a ucis monstrul marin și l-a sfârtecat pentru a crea Cosmosul. Omul repetă această jertfă sângeroasă, câteodată omenească, atunci când trebuie să întemeieze un sat, un templu ori o casă. Consecințele posibile ale unei imitatio dei reies destul de limpede din mitologiile sau ritualurile a numeroase popoare primitive. De
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
îndepărtat al omenirii, iar înnoirile aduse mai târziu de Istorie n-au izbutit să le abolească. Terra Mater Un profet indian, Smohalla, șeful tribului wanapum, nu voia să lucreze pământul, considerând că este un păcat să rănești, să tai, să sfârteci ori să zgârii trupul "mamei noastre a tuturor" prin muncile agricole. Și adăuga: Îmi cereți să ar ogorul? Mă pot eu duce să iau un cuțit și să-l împlînt în sânul mamei mele? Dacă fac asta, atunci când voi fi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să iau un cuțit și să-l împlînt în sânul mamei mele? Dacă fac asta, atunci când voi fi mort, n-are să mă mai primească în pântecele ei. Îmi cereți să sap și să scot pietrele? Credeți că am să-i sfârtec carnea până la os? Dacă fac asta, n-am să mă mai pot întoarce în trupul ei, ca după aceea să mă nasc din nou. Îmi cereți să cosesc iarba și fânul, ca să le vând și să mă îmbogățesc, așa cum fac
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care le suferă urmăresc să arate, printre altele, că neofitul supus torturii și mutilării trebuie să fie chinuit, sfâșiat, fiert ori fript de către demonii-dascăli ai inițierii, adică Strămoșii mitici. Suferințele fizice corespund stării celui care este "mîncat" de demonul-fiară, sfârtecat de colții monstrului inițiatic, mistuit în pântecele acestuia. Mutilările (scosul dinților, tăierea degetelor) cuprind și ele un simbolism al morții. Mutilările sânt legate în cea mai mare parte de divinitățile lunare. Or, Luna dispare periodic, moare, renăscând după trei nopți
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și principii mor tineri, infectați de fermentația mocirlei" (Joîo Ameal). Iar celălalt mare istoric, socialistul Oliveira Martins, comentează zvonurile populare că Regele ar fi murit otrăvit de politicieni. "Au otrăvit pe Rege! Au otrăvit totul! Au furat, au vândut, au sfârtecat poporul, Regatul, bogăția - iar mizeria noastră era consecința crimelor lor... Strigătul provocat de moartea Regelui martir era o condamnare totală, absolută, spontană!". Tronul revine fratelui Regelui, Don Luiz, care se reîntoarce din Franța unde se afla în călătorie. Don Luiz
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea lor de păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile copiilor, în bucățele mici și lipsite de valoare. Toți mahalagiii ieșeau în stradă să urmărească acest început de ritual de împerechere între Dimitrios, veneticul cu apucături și gusturi de calif și Felicia, tainica lui amantă, pe care n-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
am găsit grohăind, mânjiți de sânge și ronțăind sătui capul băiatului. înnebunit de groază m-am repezit în ei cu mâinile goale, lovindu-i cu pumnii, cu picioarele, scoțându-le ochii, mușcându-i și lăsându-mă mușcat, zgâriindu-i și sfârtecându-le carnea cu unghiile. Abia a doua zi dimineața, plin de răni și mușcături, cu ochii injectați și mintea rătăcită, am căzut în nesimțire pe cadavrele porcilor. I-am îngropat la un loc cu resturile pruncului, căci o parte din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul roții unei fântâni, învârtit cu încetul de doi jandarmi; iar celălalt, sfârtecat pe dinăuntru de șoareci înfometați, introduși în măruntaie printr-un tub fixat în anus. Zlota a fost băgat gol într-un butoi etanș închis, doar cu capul afară și pus în bătaia soarelui, în mijlocul târgului, la răspântie de drumuri. De
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din dormitorul improvizat În stradă am realizat din spusele lor și, de la comunicatele radiofonice adevărata tragedie a capitalei noastre. Am Înțeles, centrul orașului a fost lovit dezastruos...!!” „Cuvintele nu pot exprima În suficientă măsură starea mea sufletească, văzând tragedia celor sfârtecați de prăbușirea clădirilor!! Oare ce or fi gândit oamenii În momentul morții...!!?” „Parcă mai ai timp de gândire, filozofă Șefu-l. Mori și gata...!!” „Cu toate pronosticurile trâmbițate de unii binevoitori de ocazie totuși eu nu cred, această balansare a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
e o neânțelegere. În mod sigur, voi fi pedepsit pe nedrept... Nu sunt criminal, nu am omorât pe nimeni...!! Atunci dece mă anchetați legat...? Dacă doriți să mai răspund la Întrebări, să mi se desfacă aceste blestemate fiare ce-mi sfârtecă Încheietura mâinilor...!” „Nemaipomenit...!” - Îl ironiză Lct.Col.Tudose Ion. „Domnul „Hoț”, are tupeu, nu mai Încape discuție. Nu ceri să te servim și cu o cafea...?” Câteva momente anchetatorul Îl Înfruntă cu o privire suficient de aspră, apoi fața i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de cauciuc să mai lovească, când un glas venit din mulțime spintecă Înfricoșetor uriașa Încăpere. “Câine blestemat, ajunge...!” Șeful gardienilor rămase cu bastonul de cauciuc suspendat În aer. Avea proaspăt În memorie imaginea unui coleg ce pur și simplu fusese sfârtecat În bucățele de mulțimea deslănțuită: În Piața Unirii, lovise cu bastonul de cauciuc o femeie Însărcinată ce o luase salvarea ca imediat mulțimea să cânte până noaptea târziu “Deșteaptăte Române...!!” Acest necugetat act, avea să-l coste enorm. Fiind socotit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
actualitate. Dacă dorea să mai existe, urma neapărat să Întreprindă ceva. Dar ce anume...? Să evadeze...! Dar În ce fel...? Să treacă clandestin frontiera Jugoslavă, riscul era enorm. Unii ce Încercau să evadeze trecând Dunărea Înot, pur și simplu era sfârtecați de elicea vaselor de patrulare, În hazul grănicerilor Îndobitociți ce primeau recompensă pentru fiecare fugar omorât...!! În ce privește unii ce Încercau să escaladeze frontiera Jugoslavă pe uscat erau mitraliați fără avertisment ca apoi să fie azvâliți În gropi comune unde cu ajutorul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai rău lucru de până acum. Sammler credea că Eisen Îi zdrobise fața. Iar acum se pregătea să-l lovească din nou, cu medalioanele lui. Negrul Îl lăsase din mână pe Feffer și se Întorcea. Își dezveli dinții. Eisen Îi sfârtecase pielea și obrazul Îi sângera și se umfla. Eisen zornăi greutățile din Încheietură, se Înfipse mai bine cu picioarele În pământ. — O să-l omoare pe muistul ăla!, strigă cineva din mulțime. Nu-l lovi, Eisen. N-am zis nici o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în ocol a intrat văduvia pentru tot restul ogrăzilor miruite îngânat pe nas în ziua când de la biserică se-ntorcea cu mine de mână și cu apă vie ce mai însemna o poartă a durerii știam că e ultima îi sfârtecase altcineva toate cele câteva inimi ea vindecase mâini picioare și câteodată suflete știa că nu moartea e cea mai fără de îngeri timpul își scoate uneori veșmintele cusute cu fir la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
poate”. - „Ce nu se poate, tată?” Casca îi atârna de gât. - „Tu nu știi ce-a fost atunci”. Vestonul îi era rupt în spate, parcă sfâșiat, mâna stângă lipsă, câteva zdrențe atârnau de la umeri, și o gaură neagră în pieptul sfârtecat de un Brandt. Lui Lung îi fu iarăși milă. - „Tu nu știi: ce-a fost atunci a fost și în primul război. Stăm de astă vară; nimeni nu ne deschide, e rece”. Era chiar frig, se făcuse deodată, vântul șuiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
oprească. Dădură buzna în magaziile unde se păstrau armele și luară săbii, pumnale, tridente și scuturi. Ieșiră în fugă pe porțile de la Ludus, cu armele în mână. Se alăturară trupelor flaviene și înaintară împreună cu ele, înfigând tridentele în trupurile atacatorilor, sfârtecându-i cu săbiile și pumnalele, zdrobindu-le capetele cu scuturile. Cu neputință de oprit, dădeau frâu liber furiei care îi ajuta să învingă în arenă. Printre ei se afla și Valerius. 43 — Ausper! continua să strige Vitellius. Glasul său răsuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
buzele ți le simt moi pe obrazul meu împietrit. Când ne-am cunoscut cu adevărat ți-am văzut sânii întâia oară! Îți hrăneai sugarul, nu-i ascundeai de mine! Nici n-aveai cum... erau nesfârșiți, puternici, inflamați iar invidia mă sfârtecase când am observat cum pruncul îi strânge înverșunat, îi suge lacom și-i lovește nervos să-i curgă mai repede viața. Regretam, de ce nu eram în locul lui? Atâta îmi doream, nu i-aș fi lovit, doar i-aș fi supt
Iubiri proscrise by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83732_a_85057]
-
FRĂMÂNTĂRI Cutremurate ape mă-mpresoară Prin care treci nestavilită undă Și-alintul tău a început să doară, Tăișu-i, mai adânc să mă pătrundă; Mi-e carnea sfârtecată de durere Și sufletu-mi dogoare de infern, Ochiul tristeții împietrit mă cere, Ploi de cenușă peste mine cern; Înspăimântat, îmi caut o cărare, Dar nu mai știu pe unde s-o apuc, E-o grea și dulce parcă-ntunecare Iar
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
pe-ntins Un scaiete firav, ca o lumânare, Lâng-o țeastă spartă, singur s-a aprins... Înfrățiți în vecii fără de speranțe Doi dușmani de moarte, înghețau uitați, De păreau sărmanii, perforați de gloanțe, Împăcați în fine și îmbrățișați... Unul din vestoane, sfârtecat de-o schijă, Lăsă să se vadă poza unei fete, Ce nevinovată și fără vreo grijă Își exprima parcă, veșnice regrete... Ninge crini de gheață peste frontul morții, Albul vrând să-ngroape nebunia hâdă, Retezat-o țeastă, ironia sorții, Dezgolindu
FRONTUL MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83798_a_85123]
-
ÎN VIS... Mă mușcă dulăii în vis, Mă sfârtecă gheara trezirii De-acum, niciodată, am zis, Nu pot să mai rup trandafirii... Lăsa-voi să crească pădure, Culoare și ghimpi, împreună, Ca visul să nu mă mai fure Ca gura-mi nimic să nu spună... Va trece trudit prin
?N VIS... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83810_a_85135]
-
și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă împotriva răului. Nu ne ocoliți, nu vă panicați. Legionarii au fost răstigniți în piețe publice, sufletul le-a fost sfârtecat cu răni adânci, trupul schilodit în bătăi și torturi, țintuiți pe Cruce precum Iisus Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți. Noi am propovăduit cuvântul și învățătura adevăraților creștini. Am primit osânda și moartea cu bucurie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
gură și mestecă vorbele în jurul ei. — Domnule, eu cunosc familia canină destul de bine, iar coioții și lupii nu se pun - decât dacă asasinul i-a prins, i-a înfometat și-a lăsat mortu’ într-un loc unde puteau să-l sfârtece liniștiți. Ce stricăciuni i-au făcut mortului tău? Danny se uită la Violu’, care se încolăci sătul, cu mușchii destinși, pregătindu-se să doarmă. — Localizate. Urme de dinți pe stomac, intestinele mușcate și supte. Trebuie să se fi întâmplat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]