7,611 matches
-
spuse omul mulțumit. Un an trece repede, băiete. Ai să te convingi și tu. Hai! Mai avem mult de lucru. Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară parcă nu avea niciodată sfârșit. S‑a trecut la recoltatul porumbului, s‑a recoltat sfecla de zahăr, floarea soarelui și munca nu se mai sfârșea. Au început arăturile de toamnă și, mai înainte, strânsul cocenilor și aprovizionarea saivanelor cu tot felul de furaje. Atâta doar că Gabriel a avut norocul să nu mai participe la
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
de încărcare, la capătul căreia începea gara propriu-zisă, ce ne imobiliza „o veșnicie”. Apoi, trenul pornea greoi, legănându-se peste macaze și țăcănind ritmic la joante. Lăsa în dreapta magistrala trei, iuțindu-și alergarea către Jucu. Îmi amintesc de „munții” de sfeclă aflați pe rampă, spre a porni către fabricile de zahăr. Nu i-am uitat nici azi, când, din goana mașinii am privit rampa, goală de vreo 25 de ani. Dar toate acestea au fost de mult... Am revenit recent în
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
înțelegeam”. „Parcă eu le înțelegeam!”), spre a regreta cu tâlc hazos că „Am ajuns să-mi fie dor de un fruntaș în muncă, de un evidențiat care a depășit norma. Vreau să văd un șantier, o fabrică, un câmp de sfeclă...” Fiecare dintre cele 101 proze de mici dimensiuni schițează, din două-trei replici, caractere puse în situații pe cât de aparent banale, pe atât de revelatoare. Până și numele proprii, dintre care unele revin, primind statut de personaje permanente, poartă virtuți caracterologice
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
lei mergeam până la Piatra și înapoi. Bineînțeles, cu nașul! Ehei, frumoase vremuri! Femeia tușea de puteai să crezi că e tuberculoasă. Se scula în capul oaselor, se forța să tușească, din palidă cum era se făcea la început roșie ca sfecla, apoi când se mai liniștea revenea, dar mai palidă ca înainte. Lângă ea, o fetiță de vreo zece anișori, slabă, cu niște ochi mari și negri o mângâia pe tâmple, într-o tăcere care acum devenise parcă strigătoare. Copila avu
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
știu cui zic bogdaproste. Ion era un tip la vreo 52-54 de ani, brunet, cu un păr negru ca pana corbului, creț și bogat. Nasul, borcănat, devenise, după un sfert de rachie, mare cât o cartoafă și roșu ca o sfeclă. Era mai robust, chiar grăsuț în comparație cu Vasile, care era un sfrijit de pistruiat cu buzele vineții. Deși era mai mare de ani decât Ion, Vasile arăta totuși mai tânăr, datorită tocmai construcției lui scheletice. Au ajuns cam la jumătatea adâncimii
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
satele de la câmpie. Erau ticsite de oameni locuind în case încropite din piatră, căci lemn era prea puțin în Armenia. Erau sate de oameni harnici, pricepuți cultivatori de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și încă alte bunătăți ale pământului. În această țară
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa scapă de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea la adăpost, liniștit, în casa sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat din ținutul Kostroma, era cea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
în fundul grajdului unde-l aruncasem în fântâna blestemată pe nenorocitul de Costică, iar când am privit, că era în plină zi, nu se mai observa nici-o urmă de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră, am găsit
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
în fundul grajdului unde-l aruncasem în fântâna blestemată pe nenorocitul de Costică, iar când am privit, că era în plină zi, nu se mai observa nici-o urmă de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră, am găsit
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Vichentie mă gâdesc de multe ori. Vichentie era așa de priceput până și în bucătărie, si o învață pe mama cum să prepare unele bucate rusești, care mie îmi plăceau tare mult, si acum îmi prepar singur borș rusesc cu sfecla roșie, din borș făcut de mine dintr-o mâna de tarate de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
și eu), în partea dinspre răsărit, iar în partea dinspre vest, pe Î.P.Sa. Eram, ca și creștini, în Postul Paștelui! Așa că ni s-au servit la prânz multe, chiar prea multe feluri de urzici și alte feluri de sfeclă fiartă. Totuși, toate bune , ba chiar potrivite pentru că au diluat un păhăruț de țuică, servit între ele. Dacă și acum, în 2013, noul Mitropolit ne-ar invita la o masă, pun pariu că nu am mai putea înghiți mai nimic
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1974). Activitatea profesională: - electrician la Întreprinderea Minieră Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1982). Aici pun bazele înființării, pentru prima oara în localitatea moțeasca, a unui cenaclu literar, „Ion Agârbiceanu”; - elctrician la Întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Arad, din anul 1982-1990); - director de cămin cultural în localitatea Sagu, jud Arad, (1990- 1992); - viceprimar și primar în aceeași localitate de domiciliu, (1992-1996); - referent cultural la Inspectoratul pentru Cultura al Jud. Arad-Direcția Județeană pentru Cultură, Culte
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
bob dezvoltat, plin și greu, de soi vechi, obișnuit cu pământul și clima din zonă. Iar porumbul se înălța viguros și repede, și nu găseai un cocean fără patru‑cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete ale muncii au făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței, sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și ardei ori varză verde încă ne‑nvelită bine sau două
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
fi prietenii noștri cei mai buni. Bucurați-vă, așadar, împreună cu Artistul talentat, de Darurile toamnei, în timp ce, mânuind Creionul fermecat, vă va povesti Cât de nostimă e toamna, sau de ce e Frunza speriată, ori pentru cine se pregătește o Salată de sfeclă roșie și, mai ales, Cum să-nveți o poezie sau Cum să scrii o poezie. O reverență în fața dascălului cu vocație și a elevilor care, în ciuda cenușiului cotidian, nu și-au pierdut puritatea inimii și dragostea pentru cuvântul scris sau
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului Precum o speranță dusă domnilor eu râd în rusă câinele râde-n engleză doar așa de antiteză O rață râde în cehă mai ceva decât o sfeclă numai lupul în slovacă râde mai rău ca o vacă Și un cui rănit în freză râde de cheia franceză vai de mama lor de boi fac politică-n butoi Și o curcă foarte chioară poftim râde la chitară Costel
SUBLIMA COMEDIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368262_a_369591]
-
Monseigneur le duc de Surtuc, De Brabant, în flenduri de Flandra, Vasile și Sandra. Nu e locul aici Să vă laud, licuricii mei dragi. Ciuma bântuie ca și prostia. Lasă bucătăria, mâncătorul de oameni , Vasile -golanul. Copil al secolului, Lasă sfecla și dăruie inima, intima. Vasile continua să vorbească, Voce cecececerească. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ersatz / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ERSATZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353463_a_354792]
-
Păi?!.. Cu această stare sufletească m-am prezentat la Casa de Pensii și le-am cerut hotărât să-mi dea în avans pensia cuvenită pe un an întreg. Funcționarele de acolo(de altfel, foarte drăguțe) s-au făcut roșii ca sfecla, uitându-se surprinse una la alta. M-au întrebat că...de unde am aflat eu de acest hașgheu, că este ultrasecret. Că...numai persoane importante uzează de el. -Nu cumva...ai pe cineva...pe undeva? Mi-am mângâiat barba ca un
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
și se amesteca la orizont cu siluete vagi de plopi. Verdele roșcat era al ricinului, curioasă combinație de tulpini și crengi cilindrice și lucioase care se terminau în măciulii ghimpate ca buzduganele din povești! Verdele strălucitor era al câmpurilor de sfeclă, verdele închis la culoare era al florii soarelui, cel greu, cu ape ca de catifea era al câmpurilor de lucernă, verdele pal cu steluțe albăstrii era al inului... O mare verde, o mare de bogății iar în mijlocul ei satul ca
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
ei să plece la biserică, să sfințească bucatele și să aducă nafură. I-a pus într-o coșarcă mare doi cozonaci și-o pască. În cealaltă coșarcă i-a pus ouă scrise și halunci, i-a pus și brânză, usturoi, sfeclă roșie cu hrean, un pic de sare, adică de toate ce ar trebui să aibă omul în timpul anului, după ce vor fi sfințite. A pus și un ban, mai mare, care după ce va fi sfințit, acel ban nu trebuie cheltuit tot
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
unor mituri cunoscute ca Oedip, Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente, cum ar fi Revoluția Franceză, abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. În acest timp, funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu de sfeclă, contabil, director de Casă de Economii, muzeograf, mai târziu jurisconsult și apoi șef de protocol la Marea Adunare Națională. Se însoară, în 1951, cu o fată din județul Arad, fiică de învățător, cu care are un băiat și o fiică
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
soare și vânt. Un an trece repede, băiete. Ai să te convingi și tu. Hai! Mai avem mult de lucru... Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară nu avea niciodată un sfârșit. S-a trecut la recoltatul porumbului, s-a recoltat sfecla de zahăr, floarea soarelui și munca nu se mai sfârșea. Au început arăturile de toamnă și, mai înainte, strânsul cocenilor și aprovizionarea saivanelor cu tot felul de furaje. Atâta doar că Gabriel a avut norocul să nu mai participe la
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]