572 matches
-
dificil de spus întrucât, așa cum observă criticul, nu-i cunoaștem trecutul, nici nu suntem în măsură să știm ce cred despre el concetățenii săi, de ce „considerație“ se bucură. (Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 197-198) Referindu-se la conul Leonida, Sică Alexandrescu atrage atenția, în caietul său de regie, asupra faptului că dramaturgul... s-a decis să biciuiască un tip mai răspândit din fauna politică a vremii sale, mai actual, rezultat al noilor aspecte pe care le luase viața publică: micul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
luase viața publică: micul burghez care se desprinde să îmbrace măruntele chiverniseli personale în sforăitoare și găunoase slogane pseudodemocratice, pseudopro-gresiste (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p.199) De altă părere este același Șerban Cioculescu, care din afirmația lui Sică Alexandrescu desprinde ideea de „fustigație satirică“, considerând că, dimpotrivă, în piesa sa, Caragiale adoptă o metodă care presupune prezentarea pură și simplă a personajului, cu limbajul, gesturile și tabieturile lui, fără ca el, autorul, să pară a lua nici un fel de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
psihologice ale gândirii logice din conduita personajelor lui Caragiale sunt adânc înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere de la critica adusă de Caragiale regimului burghezo-moșieresc, o deformare a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere de la critica adusă de Caragiale regimului burghezo-moșieresc, o deformare a adevăratului caracter al lumii lui Caragiale. Referindu-se la O scrisoare pierdută, Sică Alexandrescu consideră că autorul creează aici personaje tipice în împrejurări tipice, că în această piesă demască nu numai exponenții burghezo-moșierimii, ci și toată clientela ei politică. Alexandrescu îl critică pe G. Ibrăileanu care afirmă că satira se îndreaptă numai spre
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ținută sus și tare de drapelul Partidului iubit. 10 Titlu pus de dr. A. Kulakov. De la Master X primesc următoarea observație: "Cuvântul Fanți este nepotrivit cu contextul, astfel că ar trebui reconstruit fie cu ajutorul lui ELE (din eleganți), fie cu SICO (din sicone, pl. de la siconă "tip de fruct compus care se prezintă sub forma unei urne cărnoase în care se află un număr mare de achene")". 11 Publicată în Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, Editura Institutul European, 1992 (anul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
origine. 12 TD: în franceză "travaux dirigés" (activitățile de seminar de la noi, ceva mai riguros concepute când le-am cunoscut la fața locului). Aici este vorba de texte dirijate de un comanditar. În locul steluței puteți pune ele (de la eleganți) sau sico de la (siconă) 13 Plagiatorul era omul lăturalnic ce-i deturna pe copiii altora. Sursa citatului este hiperdicționarul online generat de Centre National de Recherches Textuelles et Lexicales. 14 Am introdus și acordul la feminin pentru a nu fi acuzați de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
d'un pays. Parmi les traits fondamentaux qui caractérisent l'état politique et social de l'Europe au début du XIVe siècle, la première note à retenir est celle que "de la Dacie à l'Espagne, de 1'Irlande à la Sicile, la flore politique développe ses multiples manifestations sans attenter à la profonde communauté de structure qui, mieux que toute administration centralisée, maintient l'unité morale de la chrétienté" (G. de Lagarde). ABREVIERI AARMSI Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice Acta Hist. Acta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
calea viitoarelor amenințări teroriste. Pe moment, circulația informațiilor la nivel internațional între diferitele servicii specializate în lupta împotriva terorismului constituie un prim progres. Este adevărat că, așa cum a declarat, în martie 1987, unul dintre adjuncții procurorului Republicii la Roma, Domenico Sica: "Va trebui să conviețuim încă mult timp cu terorismul". Acesta este un motiv în plus pentru a intensifica prevenirea și lupta. Totuși, ne putem întreba, în fața acestei forme de criminalitate "de mare spectacol", dacă nu cumva ea are o anumită
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
din fieful ei. Acel triunghi "curat" de angoasă era tot ce cunoșteam din univers, era un neuron, era ca și cum, ca să cunosc lumea, aș fi fost dotat cu un singur neuron, care mai avea două sinapse relativ sigure: drumul până la Tanti Sica (devenită Tanti Aura în REM), sora mamei, drum lung cu tramvaiul, până în Dudești Cioplea, trecând pe la imensa statuie a dorobanțului de la Rond, și drumul mai scurt până la Tanti Nașa, undeva în Tei, pe o stradă de mahala adevărată. Nașa se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
8 aprilie 1777, cînd Friedrich August Wolf se Înscrie la această disciplină, la Universitatea din Göttingen (devenind studiosus philologiae). Denumirea a cunoscut numeroase variante ( În sensuri mai largi sau mai restrînse): humaniora; studii umanistice; erudiție clasică; literatura veche sau cla sică; științe frumoase; cunoașterea Antichității. Termenul cel mai cuprinzător rămîne Însă filologia. Cum definirea lui a rămas laxă, nu s-a putut determina cercul domeniului, care este lărgit sau Îngustat. Îngustarea domeniului poate merge pînă la simpla citire a textelor literare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
semne litere capitale, unciale și minuscule. S-au conservat mai mult de opt sute de exemplare, dintre care aproximativ o pătrime sînt opere ale autorilor creștini, texte biblice, evangheliare; lor li se adaugă opere cu caracter gramatical, juridic, științific. Codicele cla sicilor latini sînt mai puține de douăzeci, e.g. Cicero (De republica, unele discursuri), Titus Livius, Ovidiu etc. Cea mai mare parte a codicelor pe pergament din autorii latini În capitale ori unciale este reprezentată de palimpseste (codices rescripti); vide supra cap
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tacă odată! Julius se aplecă deasupra ei, cu mâna stângă apucă părul încâlcit și strânse cu toată puterea, apoi îi trase capul spre spate, descoperindu-i gâtul. Și pe când, cu ultima suflare, ea gemea încă o dată: „Te iubesc!“, el înfipse sica, pumnalul scurt al asasinilor ce foloseau arme albe, până în plăsele sub urechea ei stângă, apoi deplasă rapid lama spre dreapta. Glasul femeii se frânse și se prefăcu în bolboroseală, sângele țâșni deodată, pumnalul atinse osul mandibulei sub urechea dreaptă. Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spună o asemenea poveste, și încă într-un mod atât de brutal. Pe bună dreptate tatăl lui le ceruse tuturor să-și țină gura. Alarmat, Silius îl duse în fierărie și, ca să-l amuze, îi arătă un pumnal elegant, acea sica scurtă folosită în cursele întinse dușmanului. Uite, trebuie să-l ții așa... Îi întinse pumnalul; copilul apucă arma energic, cuprins brusc de o senzație de siguranță. Tribunul îi luă sica din mână, chemă un militar și simulă un atac. — Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și, ca să-l amuze, îi arătă un pumnal elegant, acea sica scurtă folosită în cursele întinse dușmanului. Uite, trebuie să-l ții așa... Îi întinse pumnalul; copilul apucă arma energic, cuprins brusc de o senzație de siguranță. Tribunul îi luă sica din mână, chemă un militar și simulă un atac. — Apoi te duci în spatele lui, vezi? Îi pui mâna stângă pe gură și-i ții capul nemișcat, iar cu dreapta înfigi arma în gât, unde palpită vena. Militarul se prefăcu rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spate, tu îl apuci cu stânga. Ca să se elibereze, el o să-și desfacă brațele, iar tu, repede, vâri lama adânc sub braț, așa. Copilul îl privea fascinat. Tribunul Caius Silius redeveni serios și-i zise: — Ai văzut cum se folosește sica. Ești destul de mare ca să știi că moartea celor trei frați ai mamei tale i-a adus lui Tiberius domnia. Micuțul asculta privindu-l fix. Toate lacrimile i se uscaseră, copilăria se terminase. Tribunul îl avertiză: — Să nu spui nimănui asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se topească în trecătorile din munți; sosi, inevitabil, vremea să plece spre Roma. Gajus se învârtea melancolic prin grajduri, mângâind pentru ultima oară coama lui Incitatus. În fața atelierului potcovarilor îl văzu pe Caius Silius, tribunul care îl învățase să mânuiască sica, pumnalul scurt, și se apropie de el. De această dată însă Silius nu avea în mână o armă, ci întorcea pe toate părțile o cupă de argint. — Uite, îi spuse lui Gajus, întinzându-i-o. Argintul era lucrat în relief
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de o precizie mortală. Nu se știa cine îi dăduse în taină pumnalul pe când era în lanțuri. Gajus, tăcut, se duse în grădină. Tribunul fusese primul om care îl tratase ca pe un adult. Amintirile îl asaltau: lovitura precisă cu sica, degetele puse pe jugulară: „Dacă nu mai palpită, înseamnă că viața s-a dus...“ El, care îl ruga: „Nimeni nu vrea să-mi spună nimic...“ Puternicul tribunus care îi spunea, întorcându-se deodată: „Păzește-te, pui de leu...“ Primi amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tacă odată! Julius se aplecă deasupra ei, cu mâna stângă apucă părul încâlcit și strânse cu toată puterea, apoi îi trase capul spre spate, descoperindu-i gâtul. Și pe când, cu ultima răsuflare, ea gemea încă o dată: „Te iubesc“, el înfipse sica, pumnalul scurt al asasinilor ce foloseau arme albe, până în plăsele sub urechea ei stângă, apoi deplasă rapid lama spre dreapta. Glasul femeii se frânse și se prefăcu în bolboroseală, sângele țâșni deodată, pumnalul atinse osul mandibulei sub urechea dreaptă. Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un gheizer mic și roșu. „Au!”, țipase băiețașul, și asistenții se opintiră, ca să-l țină imobilizat. „Să nu strigi că mă supăr...”, se răsti buldogul alb, clătinându-și violent tichia. „Au” te cheamă?”, surâse el apoi cu ochii de înger... „Sică”, răspunse băiețașul, scâncind și împăcat pe jumătate, în vreme ce asistenții ridicau tampoane mari de vată de pe tăietură. „Și mai cum?”, ținea să afle bătrânul cu halatul alb, tremurându-i încă o dată mâna înarmată pe deasupra beteșugului... „Aaau!”, mai zise băiatul, când din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mai cum?”, ținea să afle bătrânul cu halatul alb, tremurându-i încă o dată mâna înarmată pe deasupra beteșugului... „Aaau!”, mai zise băiatul, când din genunchiul înroșit, plin cu lapte cenușiu, curse afară toată răutatea. Buldogul alb se supără de-a binelea: „Sică Au” te cheamă? Cine dracu’ te-a mai botezat cu podoaba asta de nume”? Apoi, adresându-se unei studente cu ochii negri și umeziți, zise cu severitate: „Domnișoară, te uiți ca o tâmpită, în loc să flambezi instrumentele...” ...Ferdinand Sinidis mă rugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
la realitate. Kate Reddy, nu-mi vine să cred că te gândești la așa ceva. Să preiei așa o afacere? Ar trebui să fii nebună, femeie. Nebună de legat. 19.37: Ora de culcare. Spălat pe dinți, citit de două ori Sica Pisica, recitat de 4 ori Noapte bună, lună, citit de 3 ori Puii de bufniță, mers la baie (4), Încercări la oliță (2), timpul scurs până la stingerea luminilor: 48 minute. Se poate și mai bine de-atât. 20.37: Sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care urmăresc asigurarea unor servicii sau gestionarea unor echipamente și instalații în interesul agricultorilor dintr-o anumită zonă rurală; e) Grupuri agricole de exploatare în comun apărute mai recent care se pot constitui sub formă de cooperative, uniuni de cooperative, SICA sau sindicate; f) Fondurile de Orientare și de Regularizare a Piețelor Agricole entitate publică, cu caracter comercial, constituită odată cu legea de orientare agricolă pentru organizarea piețelor principalelor produse agricole; g) Societăți de amenajare funciară și stabilizare rurală organisme care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Înseamnă achiziționarea de informații din surse din afara memoriei sale, care pot fi: surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi; surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor; surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări; surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului. Sica Stanciu (op.cit) apreciază că influența acestor surse de informații variază În funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, În genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de ofertanți, dar cele mai eficiente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trece la „pagina întâi”, alăturându- se muncitorilor comuniști revoltați. O combinație palidă de Umberto D. cu Hoții de biciclete, dar nu neorealistă, ci paleorealistă, întrucât acțiunea e situată în vechiul regim, ținta filmului fiind propagandistică, nu umană, ca la De Sica. Există însă în acest film spongios un miez compact, dur. De fiecare dată când „intelectualul șovăielnic” interpretat de Lazăr Vrabie stă pe gânduri dacă să intre sau nu în lupta de clasă, comunistul (Andrei Codarcea) îi repetă, fără drept la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]