888 matches
-
cerului vărsând în tine, Cănd valuri de lumină în cuvânt Au mângâiat un șold sculptat în rime! Și-atunci ai ridicat spre cer a slavă Aripi măiestre unduind albastru. Viori cântau în inima bolnavă Ce stă captivă-n trupul de sihastru... Și te-au blagoslovit cu neuitarea Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea De rimelor le-a tremurat suflarea Când răsari din versul tău femeia! de Gabriela Mimi Boroianu 23.10.2015 Referință Bibliografica: Sculptorul de cuvinte / Gabriela Mimi Boroianu : Confluente
SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
-
într-un scaun statornic în statul românesc independent, iau ființă în atmosfera fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de rugăciunea neîncetată într-un dezinteres total de viața poporului drept-credincios, ci au însuflețit pe voievozi și pe toți drept-credincioșii creștini români la lupta de apărare a țării lor creștine pentru a putea slăvi în ea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
creștine pentru a putea slăvi în ea în libertate pe Iisus Hristos Dumnezeu; și nu numai pe ei, ci și călugării și cărturarii celorlalte popoare ortodoxe, refugiați aici după ce țările lor fuseseră ocupate de turci. Nicăieri isihasmul, această lume a sihaștrilor, oameni locuind în sihăstrii (în locuri de liniștire = isihastiria/hēsychastēria), nu a avut un rol atât de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a găsit astfel în Moldova un monahism care, prin numeroși reprezentanți ai lui, practica, în continuarea neîntreruptă a acestei tradiții, o viață isihastă (de sihaștri), însuflețită de rugăciunea lui Iisus [...] Nu este de mirare că Filocalia sau scrierile filocalice și-au luat drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox, o „școală
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ceții Mă-ndrept, rugătoare, spre crucea credinței. Pustiul din mine se-mbracă-n aramă, Imploră, azi, Cerul să-i dea o speranță; Cu-aroma de struguri din tânăra cramă Să scape de teamă și de aroganță. Suspin prin hățișul tomnatic, sihastru, Când ochii mi-acoperă boabe de rouă... Mă-ntorc înspre cerul cu nori de-alabastru, Ca-n suflet să-nvie speranța cea nouă. pseudonim literar: Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Se scurge rugina pe filele vieții... / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342816_a_344145]
-
continuator spiritual al ramurei ierarhice scito-dacoromâne: Betranion, Gherontie, Teotim I, Ioan Casian, Gherman, Ioan, Alexandru, Dionisie-Exiguul, Teotim II, Ioan Maxențiu, Paternus și Valentinian ai Tomisului, continuată de Grigorie Decapolitul, Iachint de Vicina, Nicodim de la Tismana, Iosif Mușat, Teoctist I, Daniil Sihastrul, Nifon, Gheorghe I, Teoctist II, Ghelasie, Teofan I, Macarie, Grigorie Roșca, Isaia de Rădăuți, Teofan II, Ioan de Râșca; adăugându-se șirului monahilor-Dascăli: Filotei, Dosoftei, Gherontie, Grigorie, Isaac, precum și altor mari ierarhi și luminători ca: A. Crimca, Varlaam, Sava-Mărturisitorul, Dosoftei
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
au lăsat adânc amprenta, dar mai mult decât atât, și-au impus regulile. Cu toate acestea a fost gazda poporului evreu condus de Moise, locul miraculos unde s-a salvat Sfântă Familie, leagănul creștinătății, locul primelor biserici, al primilor monahi sihaștri, al celor mai interesante muzee în aer liber dar și al unui miracol modern, cel al stabilității în frământatul Orient, pe fondul reușit al unui turism de invidiat. Și Egiptul are ce oferi! Din cele 7 minuni ale lumii, două
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
văzduhului plin cu accidente Și să mă jertfesc în mii de părți tuturor oamenilor, Ca să nu mai văd la tot pasu`, durerea și amrarul lacrimilor. Dar tot ce trăiesc nu-i decât un vis deșart, Căci nu-s decât un sihastru ce așteaptă la start Ca să pornescă-n marșul mut al destinului Și să sfidească chinurile, cu credința sufletului Ca un schumacher ce se pregătește de marea cursă glorioasă Care se pare că-l va marca pentru toată existența aleasă. Pământul tot
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
al Mânăstirii Putna. În anul 1992 a trăit - împreună cu ierarhii, preoții și credincioșii prezenți la slujba din 2 iulie - bucuria de a lua parte la proclamarea oficială - după canonizarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române - a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul și a Binecredinciosului Ștefan cel Mare și Sfânt în panteonul rugătorilor pentru neamul românesc. Acest fapt încununa de fapt - ca bucurie duhovnicească - întreaga strădanie a părintelui Iachint, fapt pentru care și solicită să i se aprobe retragerea din ascultarea de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
au ucis Treișpe călugări sub un Vecos Papă! Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuș, Pantocrator, Xeropotamu și Zografu, Dochiaru, Caracalu, Filoteu, în urcuș, Simon Petra, Sfânt Pavel, tălpi prin prafu΄, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, nu-i culcuș; Esfigmenu, Pantelimon, Constamonitu - iaca vrafu΄! Unamiecincisute de sihaștri ... Unamiecincisute de sihaștri În schituri, mânăstiri,colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaștri. Sub cerul biblic, singuri, puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
călugări sub un Vecos Papă! Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuș, Pantocrator, Xeropotamu și Zografu, Dochiaru, Caracalu, Filoteu, în urcuș, Simon Petra, Sfânt Pavel, tălpi prin prafu΄, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, nu-i culcuș; Esfigmenu, Pantelimon, Constamonitu - iaca vrafu΄! Unamiecincisute de sihaștri ... Unamiecincisute de sihaștri În schituri, mânăstiri,colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaștri. Sub cerul biblic, singuri, puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri: Deasupra lor sfințescu-se
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
mea, ci a Lui vrere!” În timp ce inimioara-i în piept bate ... A fost doar unul dintre Mari Mistere, Ce lumea de atunci o tot străbate ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu, Pentru sihaștri sună deșteptarea; Se fac canoanele, se roagă marea Și-n Scaraoțchi trage-se cu tunul ... La ora două-a plănuit Preabunul Să-nceapă-n mânăstiri cutremurarea: În schituri și prin peșteri ea, lucrarea Utreniei să spele ca săpunul ... Iar de la
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
al Mânăstirii Putna. În anul 1992 a trăit - împreună cu ierarhii, preoții și credincioșii prezenți la slujba din 2 iulie - bucuria de a lua parte la proclamarea oficială - după canonizarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române - a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul și a Binecredinciosului Ștefan cel Mare și Sfânt în panteonul rugătorilor pentru neamul românesc. Acest fapt încununa de fapt - ca bucurie duhovnicească - întreaga strădanie a părintelui Iachint, fapt pentru care și solicită să i se aprobe retragerea din ascultarea de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
O zi, doar o zi... Și abisul te cheamă Iar ulii în negrele cercuri se luptă, Să-ți sfâșie suflet cu gheare flămânde Când ultima filă a vieții e ruptă. O zi, doar o zi te așteaptă senină În giulgiul sihastru al șoaptelor firii, În șopotul apelor clare din tine Cu rouă se spală, zâmbind, trandafirii. Cu inima-n tremur și mâna beteagă Ai vrea să mai scrii un poem despre soartă, Un semn să mai lași în vremelnicul dangăt De
DESTIN de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343672_a_345001]
-
-ți amintești de el cu pocăință. Dorești ca dinadins să îți tot rabde Poverile sau vorbele de rău. Când tu într-una, ne-ncetat, cu fapte Vrei să-l aduci mereu la apogeu. Ar fi putut să nu te fi dorit Sihastru el să stea ! Să-i fie bine ! Dar a știut mereu că-i e sortit Să tremure ! ... Dorindu-te pe tine ! Adesea-i implicat în toate cele Și plânge dacă este înșelat. Iar vorbele de i se par prea grele
SUFLET AMANETAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340186_a_341515]
-
fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
2015 Toate Articolele Autorului se zvârcolește vântul șarpe ce așteaptă asfințitul Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine simt gustul de tămâioasa al toamnelor curgerea timpului Dunărea care imi scade în piept aș rodi la fereastra lumii vie mustind sihastru dacă stăncuțele nu mi-ar fură inima uitată pe glie aerul miroase a nuci verzi este atat de amară viață trăită pe silabe! când pleacă berzele când mor cocorii sufletul meu se întinde în lan spune-mi când voi ațipi
CLIPE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377449_a_378778]
-
balneoclimaterică Vatra Dornei, unde am fost cazați în confortabile chili. La mănăstire ne-a întâmpinat maica stareță Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pământul părinților săi acest sfânt lăcaș, de o
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
Dornei, unde am fost cazați în confortabile chili. La mănăstire ne-a întâmpinat maica stareță Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pământul părinților săi acest sfânt lăcaș, de o monumentală arhitectură
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
îmbrăcăminte, cu voce molatecă. Om foarte credincios, nu numai cu numele, cum puțini există în realitate, cu adevărat, la ora actuala, Benedict era permanent în vizită la mănăstiri, pentru a participa la slujbe și rugăciuni. Era un fel de Daniil Sihastru al epocii actuale. Postul și rugăciunile erau ceva obișnuit pentru el și era exemplu de moralitate, lucru rar în ziua de astăzi... Teoretic, pentru că în realitate, fiind foarte docil, accepta fără împotrivire orice acțiune violentă asupra sa, deși nu era
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]