377 matches
-
sonorizare laringeană. Antrenamentul articulator analitic este completat de un antrenament sintetic în care consoana b se încadrează în silabă, apoi în cuvântul din care a fost detașat și a cărui semnificație trebuie făcută cunoscută. Se pronunță fonem cu fonem și silabisind cuvinte ca: baba, boboc, buba, bate, toba, cu care se alcătuiesc propoziții: baba stă pe blană în pat; bobocul bea apa; fata bate toba etc. Corectarea deformării articulării fonemului bDesonorizarea sunetului b în p poate apărea după articularea corectă a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a, t-t-t-a, ta, ta-ta, apoi se exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
înaintea fonemului n, în cazurile de mai sus - a, u, i, cu care se fac câteva exerciții de pronunție: una, unu, iunie, după care se desparte cuvântul în silabe astfel: a-na, u-nu, i-ni, insistând ca subiectul să pronunțe silabisind până dispare vocala î parazitară. - Extinderea rezonanței nazale pe vocalele vecine este un defect care trebuie să fie combătut imediat prin articularea prelungă a vocalelor vecine în contextul pronunției pe litere. Într-un cuvînt nazalizat - canal se rostește izolat fiecare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a expulziei aerului. Prin câteva exerciții de respirație se dă o presiune normală expulziei articulatorii a aerului. - Desonorizare consoanei z în s necesită reîntoarcerea la cuvântul în care a fost predat inițial fonemul z, care dacă este pronunțat corect se silabisește și se pronunță literă cu literă pentru izolarea fonemului. Apoi se pronunță literă cu literă noul cuvânt, prin imitația logopedului, urmată de pronunția silabisită și pronunția întreagă a cuvântului în care s-au întâlnit dificultăți de pronunție. Datorită particularității în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a moștenit.”2 Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: „Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă.” 3 Demostene Botez „chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal.”4 La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce”la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de unul singur de a fi, adică nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mult libertatea decât haina militară, răsuflă adânc, se apropie de mine și-mi spune : „Eu știu că tu ești de fapt de la un ziar, nu mă interesează de unde ! Dar aș vrea să scrii acolo la tine că eu sunt în-dră-go-stit (silabisește, sacadat) de Sfânta Parascheva ! Îndrăgostit, dar în sensul cel bun al cuvântului, să nu înțelegeți...”. Ca pentru a-și susține afirmația, îmi arată discret încheietura mâinii drepte, de care are atârnate un șirag de metanii din sâmburi de măsline. „Ierusalim
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ca instrument de creațiune 8. Creația era sinonimă cu pronunțarea numelui ființei sau lucrului de către zeu. Berkeley spunea că "lumina este limba în care ni se adresează divinitatea, din care simțurile noastre cele mai perfecte nu fac decât să silabisească aici pe pământ elementele într-o mie de forme și culori". Misterele inițiatice ale pelasgilor, grecilor, atlanților și ale altor popoare străvechi dintr-o protoistorie ce aduce vechile cânturi și tradiții spirituale ale celor din edenul continentului Mu reiau unele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Gâlea. Voiam să mă ridic. Zăvorul interior făcut dintr-o lingură de lemn cedă și Ciolacu apăru în ușă nițel aprins la față. Văzându-ne în rugăciune și respectându-l pe Anghel ca pe un sfânt, îngenunche lângă mine silabisind psalmul rostit de Anghel. Simțeam cum arde de nerăbdare de a se încheia rugăciunea, rușinat de tulburarea pe care o provocase. Anghel tocmai termina cu „Amin”, când Gâlea strigă cu accent imperativ: Ciolacu să coboare la echipă!!! Ciolacu apucă oala
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
El, întru slava Tatălui, căci nu sunt vrednice suferințele din veacul acesta a sta alături de Slava vieții viitoare”. Și în alte forme se substituiau persoane însă fără voia celor în cauză, milițienii. Analfabeți, școlarizați la iuțeală de partid, încercau să silabisească numele, dar nereușind, pronunțau unul inventat, stârnind zâmbete reținute; pentru că nimeni nu răspundea, înșfăcau primul deținut. Orice protest era zadarnic. Te-ar fi putut costa viața. Așa că ziceai: „Doamne, iartă-l și iartă-mă și pe mine!”. La dubă, verificarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când deschisesem ochii, pe ea am învățat să silabisesc, înainte de a merge la școală: „Curat și bine aranjat,/ Faci din colibă un palat”. Am zâmbit. Palatul e în sufletul nostru; și tot în sufletul nostru și grajdul iadului. Părinții nu mă slăbeau din ochi; din când în când își
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n-au nimic subversiv nu-s contra noastră Nu știu domnule vameș încă nu le-am citit poezia din ele pare-a fi bună chiar de n-o înțeleg nici eu pe alocuri dar hai s-o citim acuma împreună silabisind cât ne-o ține veleatul privind la cuvinte de-a dreptul de-a curmezișul de-a latul sau dacă vrei le putem da de-a dura ca să le sară semnele de punctuație metafora gândul cezura Vai vouă cititorilor dacă dispare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță Văcărescu: să numim vocalele prin propriul lor sunet (a, e, i etc.), iar consoanele prin sunetul corespunzător asociat cu vocala e („b singur nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
atitudini. Moartea prematură a romancierului suprimase dintr-odată aceste distanțe. Neîndoielnic, Bacovia vedea în ea un semn că îi sosise rîndul. Sfîrșitul său a survenit dimineața, la 8,20. întors cu fața la perete, înainte de a-și da sufletul, ar fi spus, silabisind: „Ce în-tu-ne cime! Vi...ne în... tu... ne... ri... cul...”,4) vorbe emoționante, menite să devină celebre și să-i sporească „legenda”. Raportate la momentul zilei, ele într-adevăr frapează: trecuseră aproape trei ore de la răsăritul soarelui (5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite ale fiecărei celule. Părintele Apostu - colocatar și el al celulei - se făcuse și mai mic lângă mine și abia reuși să silabisească: „Este poetul Vasile Voiculescu, să-i facem repede rost de un pat, dacă se poate, la loc mai ferit, că e prăpădit de bolnav”. I-am oferit patul meu și eu m-am cocoțat pe al treilea pat suprapus, plasat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
trunchierea la cab a precedat condensarea). * Remarcăm, pe baza celor prezentate mai sus, că toate tipurile principale de scurtare pot fi aplicate compuselor și sintagmelor stabile, dar siglarea și condensarea sunt procedee întrebuințate exclusiv pentru acestea, în timp ce abrevierile grafice, cuvintele silabisite omofonic și trunchierile pot fi scurtări și ale unor cuvintele simple. Reiese, de asemenea, cu claritate că procedeul condensării constituie tipul de scurtare cel mai marcat de calitatea de a forma cuvinte noi, chiar dacă acestea funcționează inițial ca variante ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu calorifer. I-am dat cu o zi înainte târcoale și mi-a plăcut. Prețul 650 dolari. Mă poftește pe scaun, scoate un formular și îmi cere numele, pe care când îl aude se sperie și mă roagă să-l silabisesc. Mă întreabă unde locuiesc. Să vedeți ceva, îi spun, eu nu sunt de aici. N-are nicio importanță. - Nici nu știu să conduc. - asta te învățăm noi în câteva zile. - Da, dar n-am nici bani. - Chiar nimic? Nu puteți
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și constant complex de inferioritate autohton. Desigur, orice nație își inventariază bravii și celebrii, măcar din când în când - dar la noi, la români, a devenit deja o modă să scormonim, să deznămolim, să înșirăm ca mărgelele pe ață, să silabisim în colectiv, să contabilizăm. Nimeni nu se gândește că un asemenea sondaj colectiv și un asemenea vot depind de lucruri care nu au întotdeauna de-a face cu tocmai calitatea presupușilor mari rrromâni. Cei care votează o fac strict în funcție de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
întîi personajul și pe urmă să se fi oprit asupra privirii acestuia. Cît despre mine, lucrurile s-au petrecut în sensul că am fost atent, de la început, la privire, ca centru al întregii figuri. Abia după aceea am început să silabisesc diferitele părți ale imaginii. Trebuie să adaug că n-am văzut originalele. Concepția cea mai clară și mai pătrunzătoare despre contraste o obținem absolut sigur prin observarea lor succesivă. În situații altminteri complet similare, deosebirea succesivă acționează mai puternic decît
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
for, Don’t ask me I don’t give a damn, Next stop is Vietnam, And it’s five, six, seven, Open up the pearly gates, Well ain’t no time to wonder why, Whoopee we’re all gonna die silabisea pe înțelesul tuturor Country Joe McDonald. Da, a fost și rahat și halleluiah igienă, full of shit, trupuri curățindu-se în lac în timp ce Santana ajungea prin chitara electrică la un orgasm în toată regula, și Janis Joplin cu răgușeala ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
mă uit la televizor, răsfoiam almanahuri, învățam limba și parcă renășteam. Apoi am găsit o carte despre Maica Tereza. Nu puteam să o întreb pe Concetta ce înseamnă anumite cuvinte pentru că nu știa. Vocabularul ei era foarte limitat, putea eventual silabisi de pe o carte, dar nu înțelegea mare lucru. Până termina o frază, uita ce a citit la început. Mi-am dat astfel seama din nou că trebuie să fiu mândră că sunt româncă. Nu mai eram emigranta umilă de la început
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sporească ceea ce a moștenit." Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: "Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă." Demostene Botez "chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal." La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce"la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de unul singur de a fi, adică nu la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Doctorul a privit-o îndelung și între sprîncene i s-a adîncit o cută accentuată. Nu se lăsa dus și părea că tot caută ceva. Deodată, neclintit, monoton ca-ntr-un vis depărtat, sau ca-n transă, a început să silabisească, stîlcind vocalele: Pa-ri-a ca prin-tre no-uri s-a fo-ost des-chiiis o po-ar-tă. Prin ca-a-re tre-e-ce, al-ba, re-gi-na nooop-ții, mo-ar-ta. De unde știți versurile astea, domnule doctor? am tresărit eu. Nu-mi dau seama. Cred că în copilăria mea le recita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și o întreabă pe Rodica dacă n-ar vrea să rămînă la Samarkand. Nu mai există haremuri, ai să fii singura mea nevastă. De ce să nu rămîi, dacă spui că e atît de frumos Samarkandul? Îi pronunță numele cu greutate, silabisind Ro-di-ca. Și rîdem cu toții, o amenințăm c-o vom părăsi în piața Reghistan și, în veselia generală, ajungem la hotel. Ne luăm rămas bun de la Colea care se înclină politicos, strîngîndu-ne mîna la fiecare, dar reușește, odată ajuns în fața Rodicăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
punct, suntem întrebați cine suntem, din ce parte a lumii venim și gazdele noastre dau ușor din cap, și zîmbesc clătinîndu-și bărbile. Oferim țigări "Carpați" și ochii pătrunzători privesc lung literele latine de pe pachet. Cel mai bătrîn le cunoaște și silabisește rar numele munților noștri. Pentru ceilalți doi, îl transcriu cu litere cirilice. Conversația noastră se desfășoară după tipicul oricărei conversații dintre oameni care se pot înțelege perfect, în pofida prea puținelor cuvinte cunoscute, dintr-o limbă posedată cu oarecare aproximație, de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vorbească în față ca ea să-i poată citi pe buze cuvintele, o întrebă cum se simte madam Segal. Acum era la o clientă, dar se simțea bine, "altora le-ar merge mult mai rău cu grijile ei". Ce griji? silabisi locotenentul. "Viața, domnule locotenent, viața." Nu mai stărui, Motea având aerul să spună că viața era o grijă în sine, n-aveai nevoie de altele ca să-ți faci sânge rău. Și domnișoara Nastia e bine? "Bine, foarte bine, altora le-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]