379 matches
-
Puține zile în urmă, părintele Manea îmi spuse că prepară pe cumnata lui, fetiță de 13 ani, pentru un examen, dar neștiind nemțește este în mare încurcă tură. Îi propun să iau acea însărcinare și a doua elevă fu tot atât de silitoare ca cea mai mare. În toamnă avusei satisfacția să aflu că a izbutit la examen. [Vremea era frumoasă și primăvara încântătoare. Nu pot uita mai ales o plimbare când dedei de o poiană înflorită în mijlocul pădurii; pe iarbă, unde pășteau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
amândoi cărți toată ziua la fereastra stariției, peste drum de casa mea. D. Nicolaescu îi făcea onorurile mănăstirii, reprezentând tristul regim de atunci. Nimeriseră tocmai în ziua hotărâtă de mine cu învățătorul din Burdușani pentru împărțirea jucăriilor promise elevilor celor silitori de la școală. Au venit mai întâi la slujba de duminică la biserica de la Pasărea, de acolo, în procesiune, la casa mea. Eu în portul românesc, asemeni Vintilică. Copiii în grup, cu învă țătorul în cap, începură să cânte în cor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbă împreună. Toate aceste mici probe de afecțiune mi-l făcură drag. În timpul războiului își făcu întreaga datorie, rănit de două ori, nu fu desconcentrat decât la sfârșit, când plecă la Paris să-și facă studiile superioare. Învăța bine, era silitor și conștiincios, moștenise iubirea de cărți, gustul de istorie și, pe lângă aceste calități intelectuale, era serios, blând, bine-crescut, iubit de toți profesorii și cunoscuții lui. Mamă-sa nu se despărți de dânsul, sănătatea ei declina și voia să-i asigure
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Tot cu acest prilej, autorul mai prezintă și unele indicații de organizare școlară și de educație moral-cetățenească, propunând ca direcțiunea școlii "... să țină un catalog lămurit privind sârguința, progresul și purtarea fiecărui tânăr", iar "... la examenele anuale, junii cei mai silitori și cu bune purtări să primească premii potrivite". În concepția lui A. Fătu, tineri nevăzători urmează să fie educați în condiții speciale care, în esență, nu se deosebesc de cele ale surdo-muților. De aceea, nu vom stărui asupra lor, analizându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
capita lismului) și sufereau sincer pentru nefericitul Hegel, despre a cărui dialectică aflau oripilați că funcționase, până la Marx, „cu capul în jos“. Efervescența acestui mic grup ne era celorlalți convenabilă pentru că ne acoperea apatia, lipsa de sârguință. Vioii bătrânei erau silitori și în contul nostru, pretindeau tot timpul explicații suplimentare, luau notițe, cereau cuvântul, ridi când regulamentar două degete, cu preocuparea evidentă de-a se impune în ochii celui care conducea ședințele de îndoctrinare. La antipodul felului lor de-a se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
toți cei mari. Era minunat să aștepți și să trăiești sărbătoarea Crăciunului cu emoție, cu sufletul curat, cu credința că undeva, există cineva care se interesează de noi copiii, care ne aduce daruri și care ne îndeamnă să fim buni, silitori la școală, ascultători și respectuoși cu părinții, care cunoaște, numai el știe cum și de unde, purtarea noastră, strădaniile noastre de a deveni mai buni, mai cuminți. Credința în ceva bun și frumos, stăruia însă nu numai în mintea copiilor. Odată cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
stăruitoare a preocupărilor sale. Părinții îl alintau cu numele de Jurjac. Dar iată câteva rânduri reproduse de un comentator străin, și nu de un compatriot, Bernard Gavoty, care a remarcat sclipirea confesiunii, demnă de admirație, consemnând-o: „Eram (...) un copil silitor și destul de conștient. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
dar sunt oameni binecrescuți și lasă lucrurile așa cum sunt. Biruitorul Elevului Codin Antonescu din a VIII-a C nu-i plăceau deloc cărțile de la „lecturi obligatorii“, iar cele de la „lecturi libere“ și mai puțin. Le citea fiindcă era un școlar silitor, dar când se ducea la Biblioteca Municipală și se pierdea printre rastelele burdușite cu cărți, era copleșit de un sentiment de frustrare. Știa că unul dintre rafturi se găseau precis niște romane și povestiri care l-ar fi făcut fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mele. Acum se străduia să-l identifice și să-i descifreze notele caracteristice. Oare ce să fie? Despre ce-o fi vorba? Greu de spus, așa, dintr-o dată. Colegul meu de bancă era Boris Cazacu, un elev cuminte, inteligent și silitor la învățătură, totuși câteodată mă solicita la efectuarea unor teme de casă. Acum stătea foarte atent ca de obicei numai ochi și urechi la explicațiile domnului profesor, vizând "realitatea ca sursă de cunoaștere", notându-și conștiincios în caiet schemele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în cuget și nesimțiri. Știu că atât timp cît "d-ra Cerasela" care nici nu este trecută în colectivul de redacție, va bloca anumite materiale, nu se va publica nimic din ceea ce scriu. Am învățat "lecția”. Întotdeauna am fost un elev silitor... Cu toate acestea, mergem înainte! Poate unii citind ceea ce scriu,vor crede că vreau să lovesc în "Monitorul". Nu!Eu nu vreau să lovesc în primul ziar care mi-a publicat un material și care mi-a dat la un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
școlar și mi s-a adresat rugămintea de a lua cuvântul, am rămas puțin descumpănit. Mi-am pus întrebarea: ce le-aș putea spune colegilor, elevilor, părinților fără a aluneca în banalități? Să le spun elevilor să fie cuminți și silitori la învățătură? Aceste sfaturi le primesc de la părinți și bunici în fiecare zi când pleacă la școală. Aceleași îndemnuri le sunt adresate de către învățători, diriginți și profesori, chiar de mai multe ori pe zi... Din această cauză am decis să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în public și să-l cerți între patru ochi”. Trimestrul I s-a scurs repede, fără evenimente deosebite. Colectivul clasei începuse să prindă contur, să se manifeste ca un organism microsocial în plin proces de dezvoltare. Elevii se dovedeau din ce în ce mai silitori la învățătură și se fereau, ca de foc, să facă absențe nemotivate. Se îngrijeau de ordinea și curățenia din sala de clasă, la înzestrarea căreia părinții contribuiseră fără rezerve. În ajunul vacanței de iarnă, când a făcut bilanțul activității pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
numai de aceste lucruri, până târziu, când am început a-mi da seamă de contrariul, am crezut că substanța ideii de școală e numai disciplina și coercițiunea, sau aproape atât, și că nu numai din întâmplare didacticul cuvânt eminamente didactic "silitor", poartă, în rădăcina sa, elemente comune cu ale celui de "silă". De aceea, mult timp după ce am părăsit băncile școlii, după ce mi-am deschis în viață drumul pe care-l urmez, trecutul acesta mi-a inundat subconștientul, mi-a tulburat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
orașe și cetăți în care predica Cristos, Domnul nostru. A doua introducere. Să cer harul pe care îl vreau; aici va fi să cer de la Domnul nostru harul ca să nu rămân surd la chemarea Sa, ci să fiu gata și silitor în împlinirea preasfintei Sale voințe. 92. Primul punct este să-mi pun în fața ochilor un rege omenesc ales de mâna lui Dumnezeu, Domnul nostru, căruia îi poartă reverență și îi dau ascultare toți principii și toți creștinii. 93. Al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
boxer când câștigă o competiție la ultima numărătoare. Carlina, la rândul ei, se gândi să nu fie cumva vreo manevră necinstită la mijloc. N-ar fi trebuit să ajungă niciodată la așa zisa confruntare, dar se simțea ca un elev silitor când primește o notă mare. Nu era decât o fată provenită de la țară și nu era mai bună cu nimic față de alte persoane. Poate se deosebea prin bunătatea care o caracteriza. Câtă vreme înveți încă din copilărie ce înseamnă mila
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE Huși. Șefii diferitelor „resorturi” și „secțiuni” semnau documente prin care s-ar fi vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că Încercările de acest fel au fost sortite eșecului, oamenii preferând migrarea „la plesneală”, gândindu-se că oricum În Țara Sfântă va fi mai bine decât pe meleagurile unde s-au născut. b.a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pulverulente”, probabil o magistrală „invenție” românească furată de pe unde s-a putut. a.n. Imprimatele de tot felul, sub regim foarte sever! Chiar și banalele imprimate tipizate trebuiau să poarte vizele „bun de tipar” și „bun de difuzat” aplicate de silitorii Împuterniciți. Cei de la Direcția Generală pentru Presă și Tipărituri (DGPT), ce aveau adresa pe strada Maior Giurăscu, nr.11, raionul 30 Decembrie, București, trimiseseră o altă adresă „secretă” ce, pe lângă instrucțiunile de rigoare, conținea și „Lista nr.1 (cu materialele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
localitatea Brodoc. Să fie scos din atenția subsemnatului”. Fraza de final ne-a pus Într-o mare dificultate deoarece nu prea am priceput ce voia să zică tov-ul: „Alăturat depun și materialele ce le posedă cel În cauză”. După cât de silitor fusese la orele de limba română, se pare că era vorba chiar despre el dar Într-o ortografiere alambicată de crezi, prima dată, că dosise prin birou niscaiva efecte preoțești de-ale „lucratului” de Securitate Sofianu. w. „Alexandrescu” Îl toarnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și unde am putut alege multe lucrări de artă valoroase pentru Veneția. Serile la Veneția în compania aceea selectă au fost adevărate regaluri, descoperind un Spiess spiritual, fermecător, o enciclopedie de bancuri, care și-a găsit în mine un partener silitor (de atunci distinsul ministru al culturii i-a precizat lui Adrian Dohotaru că nu va mai face nici o deplasare externă fără Macovei, cerere ce m-a onorat). Cu Spiess la Veneția am trecut prin două momente demne de reținut: fusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oftând, Cauți să-i potolești. Cu ispite te-ntalnesti, Te trag la alte fapte, Și te duc mai departe, Unde-i muzică și joc, Și cărți de noroc. Mai departe tu pornești, Si cu alte te-ntalnesti, Vezi un frate silitor, Te cinstește binișor, Curaj ți-a dat, Limba ți-a dezlegat, Acasă dac-ai ajuns, Pe ceartă te-ai pus, De vină nu ești tu, Doar paharul ce-l băui, Zi de Post suFlet trist 2006 12.04.2006 Si
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile, un băiat oacheș, venit din Dobrogea. Era inteligent, cu o foarte bună memorie, silitor și extrem de disciplinat. Era mai în vîrstă decît noi, colegii lui. Înainte de a veni la seminar făcuse două clase la școala de cântăreți bisericești. Într-o după amiază, îmi curgea nasul de guturai, mi- am suflat nasul între degete, (nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a învățământului, îngrijorările și exigențele erau și mai mari. Fiecare profesor urmărea cele mai bune rezultate de la noi. Începuse prigoana de tot felul a intelectualilor și noi, în clasele mai mari de acum, îi înțelegeam, tacit. Eram nevoiți să fim silitori, îngrijorați să nu ne schimbe profesorii pe care îi îndrăgisem (îi cunoșteam deja), și să nu vină alții necunoscuți cu alte metode, despre care ne parveneau vești proaste, de la colegi din alte licee. Ne dăm seama astăzi, curios, că ne
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile, un băiat oacheș, venit din Dobrogea. Era inteligent, cu o foarte bună memorie, silitor și extrem de disciplinat. Era mai în vîrstă decît noi, colegii lui. înainte de a veni la seminar făcuse două clase la școala de cântăreț i bisericești. într-o după amiază, îmi curgea nasul de guturai, mi-am suflat nasul între degete
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
you get: stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o carte de care tu, profesor de română, student silitor sau venerabil intelectual care iubești spiritul, n-ai nevoie. N-ai voie, aș adăuga, s-o deschizi, pentru ca ideea ta Înaltă despre literatură să nu fie Întinată. Este o carte pe care nici tu, adolescent furios, revoltat, feroce sau blînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o lucrare greșită, sunt în veci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasă și cea adevărată. Amândouă nu pot merge lângăolaltă, tocmai fiindcă izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat, ci este din fire mărginit. Dacă îți lipsesc o mie de școlari silitori și modești, de industriali și meseriași naționali, de poeți și prozatori mai buni, de oameni de știință adevărați, cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranți, de funcționari netrebnici, de academici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]